DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

fãrfudã

fãrfudã (fãr-fú-dã) sf fãrfudz (fãr-fúdzĭ) – mirachi lishoarã, naljurea, sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, cãprici, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: tsi-s aesti lãi fãrfudz? (nãzi, cãprici?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãprici

cãprici (cã-prícĭŭ) sn cãprici/cãprice (cã-prí-ci) – mirachea lishoarã tsi u-ari cariva, naljurea sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, fãrfudã, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: om cu cãprici

§ cãpricearcu (cã-pri-cĭár-cu) adg cãpricearcã (cã-pri-cĭár-cã), cãpriceartsã (cã-pri-cĭár-tsã) shi cãpri-ceartsi (cã-pri-cĭár-tsi), cãpriceartsi/cãpriceartse (cã-pri-cĭár-tsi) – tsi fatsi nãzi; tsi sta cu mutri; tsi easti anapud; cãpricear, nizearcu
{ro: capricios}
{fr: capricieux}
{en: capricious}

§ cãpricear (cã-pri-cĭárŭ) adg cãpricearã (cã-pri-cĭá-rã), cãpriceari (cã-pri-cĭárĭ), cãpriceari/cãpriceare (cã-pri-cĭá-ri) – (unã cu cãpricearcu)

§ cãpritsusescu (cã-pri-tsu-sés-cu) vb IV cãpritsusii (cã-pri-tsu-síĭ), cãpritsuseam (cã-pri-tsu-seámŭ), cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) – un lucru mi fatsi s-hiu cãpricearcu; mi fac cãpricearcu
{ro: deveni capricios}
{fr: devenir capricieux}
{en: become capricious}

§ cãpritsusit (cã-pri-tsu-sítŭ) adg cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusits (cã-pri-tsu-sítsĭ), cãpritsusiti/cãpritsusite (cã-pri-tsu-sí-ti) – faptu cãpricearcu
{ro: devenit capricios}
{fr: qui est devenu capricieux}
{en: who became capricious}

§ cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) sf cãpritsusiri (cã-pri-tsu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãpritsusescu
{ro: acţiunea de a deveni capricios}
{fr: action de devenir capricieux}
{en: action of becoming capricious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

nazi/naze

nazi/naze (ná-zi) sf nãzi (nắzĭ) – unã mirachi lishoarã, naljurea, sh-niminduitã ghini tsi u-ari cariva; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; naji, cãprici, fãrfudã, camomati, mutri
{ro: naz}
{fr: minauderie, dédain feint, caprice}
{en: whim, caprice}
ex: s-u lja tri nazea a lumiljei; nj-fatsi nãzi; yinu, nãzi (camomati) nu-nj fã; easti om cu nãzi (easti nizearcu)

§ naji/naje (ná-ji) sf nãji (nắjĭ) – (unã cu nazi)
ex: fãtsea nãji (mutri); grea-nj shi nu-nj fã nãji (mutri); duri fitsesh nãji (camomati)

§ nizearcu (ni-zeár-cu) adg nizearcã (ni-zeár-cã), nizeartsã (ni-zeár-tsã), nizeartsi/nizeartse (ni-zeár-tsi) – (om, cal, etc.) tsi fatsi nãzi; tsi sta cu mutri; tsi easti anapud; cãpricear, cãpricearcu
{ro: capricios}
{fr: capricieux}
{en: capricious}
ex: aveam un cal nizearcu (cu nãzi, anapud)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ori1

ori1 (órĭ) sf pl –
1: mirãchi lishoari, naljurea, sh-niminduiti ghini tsi yin aniorihta, tsi s-fac afani agonja shi s-alãxescu dipriunã, lishor, fãrã multã minduiri;
2: numã tsi yini di la trei gindi dit mituluyia grãtseascã tsi-lj fãtsea s-pidipseascã multu, atselj tsi adra lãets; bolj, nazi, naji, caprici, fãrfudã, camomati, mutri; zurlets, urghii, hulii, etc.
{ro: capricii, furii}
{fr: caprices, furies}
{en: whims, caprices; furies}
ex: mirili suntu cu orli (cu fãrfudzli, cu cãpricili); lu-acatsã cãtivãrãoarã orli (inatea, zurleatsa, huliili, uryiili); dupã tsi va-lj treacã orli (boljli, huliili); cãndu-lj yin orli (boljli, huliili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã