DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

alavdã

alavdã (a-láv-dã) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – zboarã di tinjii spusi trã cariva (trã hãrli tsi li ari, icã trã lucrili tsi-ari faptã); lavdã, alãvdari, alãvdãturã, alãvdãciuni, epin
{ro: laudă}
{fr: louange}
{en: praise}

§ lavdã (láv-dã) sf lãvdãri (lãv-dắrĭ) – (unã cu alavdã)
ex: cãntã lavda

§ alavdu (a-láv-du) (mi) vb I alãvdai (a-lãv-dáĭ), alãvdam (a-lãv-dámŭ), alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni; lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fudulescu, fãndãxescu; (mi) cãmãrusescu;
(expr: alavdã-mi gurã, cã ti bat = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur; tsi ti-alavdzã singur?)
{ro: lăuda}
{fr: louer, (se) vanter}
{en: praise, boast, brag}
ex: tuts alavdã ficiorlu-ambar; sh-altsã am avdzãtã tra s-lu-alavdã; cãndu ti-alavdã nã lumi, tsi-ai cã ti-alatrã un cãni?; alavdã fãsuljili sh-mãcã carni; s-alãvda cã tsasi pãndza, cãndu pãndza s-tsãsea cu mãnj di-asimi; lji s-alãvdã (lu fuvirsi) cã va-l vatãmã

§ alãvdat (a-lãv-dátŭ) adg alãvdatã (a-lãv-dá-tã), alãvdats (a-lãv-dátsĭ), alãvdati/alãvdate (a-lãv-dá-ti) – tsi easti tinjisit cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); lãvdat, mãrit, pinjisit, fãlit, fudulit, fãndãxit
{ro: lăudat}
{fr: loué, renommé, vantard}
{en: praised, boaster, bragger}
ex: la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; s-dusi Gramustea-alãvdatã (mãritã)

§ alãvdari/alãvdare (a-lãv-dá-ri) sf alãvdãri (a-lãv-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; lãvdari, mãriri, pinjisiri, fãliri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda, lăudare}
{fr: action de louer, de (se) vanter; vantardise}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}
ex: arbineslu-i frati cu-alãvdarea; di-alãvdari, pots s-ti-alavdzã; alãvdarea-a omlui arãu nu u voi; alãvdarea-a dushmanlui lu nfricushe; alãvdãrli mash furã di nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãlbãescu

bãlbãescu (bãl-bã-ĭés-cu) vb IV bãlbãii (bãl-bã-íĭ), bãlbãeam (bãl-bã-ĭámŭ), bãlbãitã (bãl-bã-í-tã), bãlbãiri/bãlbãire (bãl-bã-í-ri) – scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li avdu; scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã shi suntu greu aduchiti (cã (i) multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã (ii) idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-aradã, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã (iii) hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); dãrdãrescu, bãnduredz, guguredz, fãrfãlescu, bãbãlescu, ngulishedz, gonghisescu
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}

§ bãlbãit (bãl-bã-ítŭ) adg bãlbãitã (bãl-bã-í-tã), bãlbãits (bãl-bã-ítsĭ), bãlbãiti/bãlbãite (bãl-bã-í-ti) – tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); dãrdãrit, bãndurat, gugurat, fãrfãlit, bãbãlit, ngulishat, gonghisit, gãngu, gãngãvets, chec
{ro: bolborosit, bâlbâit}
{fr: bégayé, bredouillé}
{en: mumbled, stuttered, stammered}

§ bãlbãiri/bãlbãire (bãl-bã-í-ri) sf bãlbãiri (bãl-bã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãlbãeashti; dãrdãriri, bãndurari, gugurari, fãrfãliri, bãbãliri, ngulishari, gonghisiri
{ro: acţiunea de a bolborosi, de a bâlbâi; bolborosire, bâlbâire}
{fr: action de bredouiller, de bégayer; bredouillement}
{en: action of mumbling, of stuttering, of stammering}

§ bãbã-lescu2 (bã-bã-lés-cu) vb IV bãbãlii (bã-bã-líĭ), bãbãleam (bã-bã-leámŭ), bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãliri/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) – (unã cu bãlbãescu)
ex: chirturi, bãbãli paplu

§ bãbãlit2 (bã-bã-lítŭ) adg bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãlits (bã-bã-lítsĭ), bãbãliti/bãbãlite (bã-bã-lí-ti) – (unã cu bãlbãit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmarã1

cãmarã1 (cã-má-rã) sf cãmãri (cã-mắrĭ) – harea (purtarea) tsi u-ari omlu cari s-mãreashti, cari va s-aspunã a dunjailjei cari easti el (cãt bun easti, tsi lucri ari, tsi poartã, etc.); fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi
{ro: mândrie, poză; ţinută; îngâmfare}
{fr: fierté, gloire; pose; rengorgement}
{en: pride, glory; pose, posture; strut}
ex: ari cãmarã (easti fudul) pri nãs; hii ca pãshe, cãmara (pirifanja) ali giunami; mi tsãneam pi cãmãri (pirifãnj, fudulets); cãmara s-nu lã tradzits (s-nu vã mãrits, fudulits cu eali); di cãmarã (pirifanji, fudulii), agãrshirã di sutsatã; cãmara (fudulichea) nu vã mãcã bana; tsã-nj-ti vrutã pi cãmãri (mãrets, pirifãnj); nu u-avea loclu di harauã, shi di cãmarã tsi-lj yinea

§ cãmãrusescu (cã-mã-ru-sés-cu) (mi) vb IV cãmãrusii (cã-mã-ru-síĭ), cãmãruseam (cã-mã-ru-seámŭ), cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) – (mi) mãrescu cu hãrli a meali (icã hãrli-a altui, a unri soi tsi nj-easti aproapea di mini); aspun cu pirifanji hãrli tsi am (icã hãrli tsi ari cariva aproapea); cãrmãsescu, mãrescu, alavdu, fãlescu, pinjisescu, fudulescu, fãndãxescu, nshirbizescu
{ro: mândri; (se) etala cu mândrie sau îngâmfare}
{fr: être fier de quelqu’un ou de quelque chose; se pavaner, se donner des airs}
{en: be proud of somebody or something; strut}
ex: va si s-cãmãruseascã (si s-mãreascã) cu stranjili tsi poartã; gionili tsi-ahãt s-cãmãruseashti (s-alavdã); va si s-cãmãruseascã (s-mãreascã) cu dzinirli tsi lu-aleapsi; ca multu vã cãmãrusits (fãlits, fudulits); s-u veadã la bisearicã nãsã cu ahtãri nurãri, iu sã s-cãmãruseascã

§ cãmãrusit (cã-mã-ru-sítŭ) adg cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusits (cã-mã-ru-sítsĭ), cãmãrusiti/cãmãrusite (cã-mã-ru-sí-ti) – tsi easti mãrit shi alãvdat; tsi s-aspuni cu multã pirifanji (cãmarã); cãrmãsit, alãvdat, mãrit, fãlit, pinjisit, fudulit, fãndãxit, nshirbizit
{ro: înmândrit, glorificat}
{fr: fier; pavané; rengorgé}
{en: made proud of something; strutted}
ex: oili mproasti ca nishti niveasti cãmãrusiti (alãvdati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucot

cucot (cu-cótŭ) sm cucots (cu-cótsĭ) – pulj di casã (mascurlu a gãljinãljei), cu-unã creastã aroshi sh-mari, cu-unã dintanã ntsã-pãlicoasã sh-peani di ma multi hromi; cocut, cãpon, cãponj, bin-dercu, bindiric, cãntãtorash, cãtãndorash; (fig:
1: cucot (adg) = gioni, curagios, pirifan, fudul, cutidzãtor; expr:
2: cucotlu cãntã n casã = bãrbatlu easti domnu n casã;
3: mi dishteptu din cucots = mi dishteptu tahina, tu cripata-a dzuãljei, cãndu cãntã cucotslji;
4: tu cãntarea, cãntata-a cucotslor; di n cucots = tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii;
5: li ncãrcã pri cucot, gramatli = nu nvitsã tsiva dip;
6: doi cucots pri unã cuprii nu cãntã (nu s-fatsi) = doi oaminj nu pot s-hibã domnji pri idyiul lucru, cã va sã ncaci;
7: cati cucot, pri cuprii-lj cãntã = catiun easti domnu la el casã, poati s-facã shi s-dzãcã tsi va;
8: ma ghini s-hii unã dzuã cucot, pri-cã un an gãljinã = ahãrzeashti s-hii domnu shi s-fatsi tsi vrei putsãn chiro dicãt s-hii sclav ma multu chiro shi s-fats tsi tsã caftã altsã;
9: s-acãtsarã ca cucotslji = acãtsarã si s-batã)
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: rooster}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); cãntã cucotlu, va s-aspargã chirolu; lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-ts poati?; shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã; cucoate, s-armãnj agiun; s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui, cap gros!; cãndu acãtsa s-batã cucotslji, cãcã-cã!; tu cãntarea-a cucotslor dicsearã, na yini nã mai; atumtsea cãnta cucotlu n casã
(expr: atumtsea bãrbatlu eara domnu n casã), nu gãljina; nãs, cucot (fig: cutidzãtor) la tuti; lj-stãtu cucot (fig: curagios); mi mãshcã inima, cucot!; di n cucots
(expr: di tahina) ahiurhi arnirea-a uborlui

§ cocut (có-cutŭ) sm cocuts (có-cutsĭ) – (unã cu cucot)

§ cãpon (cã-pónŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – cucot ciucutit (dzãgãrit, scuchit); cãponj
{ro: clapon, cocoş castrat}
{fr: clapon, coq castré}
{en: castrated rooster}

§ cãponj (cã-pónjĭŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – (unã cu cãpon)

§ cucutici (cu-cu-tícĭŭ) sm cucutici (cu-cu-tícĭ) – cucot njic; cucutsãl; (fig: cucutici = (i) bumboanã (cufetã) trã njits tsi easti faptã sã sh-u-aducã cu-un cucot; (ii) tsearã di Pashti faptã si sh-u-aducã cu-un cucot; (iii) cumãtici, cumatã njicã di pãni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curuldisescu

curuldisescu (cu-rul-di-sés-cu) (mi) vb IV curuldisii (cu-rul-di-síĭ), curuldiseam (cu-rul-di-seámŭ), curuldisitã (cu-rul-di-sí-tã), curuldisiri/curuldisire (cu-rul-di-sí-ri) – dzãc trã mini mash zboarã buni (di-alavdã); aspun cu pirifanji hãrli tsi li am; cãmãrusescu, fudulescu, alavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fãndãxescu
{ro: (se) fuduli}
{fr: être fier; (se) vanter, (se) pavaner}
{en: be proud; boast}

§ curuldisit (cu-rul-di-sítŭ) adg curuldisitã (cu-rul-di-sí-tã), curuldisits (cu-rul-di-sítsĭ), curuldisiti/curuldisite (cu-rul-di-sí-ti) – tsi easti alãvdat; cãmãrusit, fudulit, mãrit, pinjisit, fãlit, fãndãxit
{ro: fudulit}
{fr: vanté, pavané}
{en: been proud; boasted}

§ curuldisiri/curuldisire (cu-rul-di-sí-ri) sf curuldisiri (cu-rul-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-curuldiseashti; alãvdari, cãmãrusiri, fuduliri, mãriri, pinjisiri, fãliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a se fuduli}
{fr: action d’être fier; de (se) vanter, de (se) pavaner}
{en: action of being proud; of boasting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dardar

dardar (dar-dárŭ) adg dardarã (dar-dá-rã), dardari/dardare (dar-dá-ri), dardari/dardare (dar-dá-ri) – tsi fatsi un vrondu ca-atsel faptu di-unã sfurlã (fus, etc.) tsi s-anvãrteashti; zvãngãnos
{ro: zbârnâitor}
{fr: vrombissant}
{en: buzzing}
ex: sfurla tsi nj-adusish easti dardarã

§ dardarã (dar-dá-rã) sf dãrdãri (dãr-dắrĭ) – hãlati (sfurlã, giucãreauã, etc.) tsi scoati unã boatsi dardarã
{ro: sfărlează zbârnâitoare}
{fr: toupie vrombissante}
{en: buzzing spinning top}

§ dãrdarã (dãr-dá-rã) sf dãrdãri (dãr-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scoati bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti shii aduchiti di-atselj tsi li ascultã; bãbãliri, bãndurari, dãrdãriri
{ro: bolborosire}
{fr: bredouillement; jacasserie}
{en: mumbling, jabbering}
ex: s-avdzãrã ndauã dãrdãri (bãbãliri) sh-aurlãri

§ dãrdãrescu2 (dãr-dã-rés-cu) vb IV dãrdãrii (dãr-dã-ríĭ), dãrdãream (dãr-dã-reámŭ), dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãriri/dãrdãrire (dãr-dã-rí-ri) – scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti shi aduchiti di-atselj tsi li ascultã; scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã shi suntu greu aduchiti (cã multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-aradã, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); bãlbãescu, bãnduredz, fãrfãlescu, bãbãlescu
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}

§ dãrdãrit2 (dãr-dã-rítŭ) adg dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãrits (dãr-dã-rítsĭ), dãrdãriti/dãrdãrite (dãr-dã-rí-ti) – tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); bãlbãit, bãndurat, fãrfãlit, bãbãlit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãrdãrescu1

dãrdãrescu1 (dãr-dã-rés-cu) vb IV dãrdãrii (dãr-dã-ríĭ), dãrdã-ream (dãr-dã-reámŭ), dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãriri/dãrdãrire (dãr-dã-rí-ri) – fac muabeti cu cariva trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); dãrdãrsescu, zburãscu, lãfusescu, bãnduredz, fãrfãlescu, bãbãlescu
{ro: trăncăni, flecări}
{fr: bavarder, babiller, baliverner}
{en: chatter, blab, rattle}
ex: nu dãrdãrea ahãti (nu zbura ahãti chirãturi)

§ dãrdãrit1 (dãr-dã-rítŭ) adg dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãrits (dãr-dã-rítsĭ), dãrdãri-ti/dãrdãrite (dãr-dã-rí-ti) – tsi ari faptã muabeti trã lucri njits (chirãturi, bãrcudii, etc.); dãrdãrsit, zburãt, lãfusit, bãndurat, fãrfãlit, bãbãlit
{ro: trăncănit, flecărit}
{fr: bavardé, babillé, baliverné}
{en: chattered, blabbed, rattled}

§ dãrdãriri1/dãrdãrire (dãr-dã-rí-ri) sf dãrdãriri (dãr-dã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dãrdãreashti; dãrdãrsiri, zburãri, lãfusiri, bãndurari, fãrfãliri, bãbãliri
{ro: acţiunea de a trăncăni, de a flecări; trăncănire}
{fr: action de bavarder, de babiller, de baliverner}
{en: action of chattering, of blabbing, of rattling}

§ dãrdãros (dãr-dã-rósŭ) adg dãrdãroasã (dãr-dã-rŭá-sã), dãrdãrosh (dãr-dã-róshĭ), dãrdãroasi/dãrdãroase (dãr-dã-rŭá-si) – tsi lu-ariseashti sã zburascã ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfuseashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãrseashti) tut chirolu; limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã
{ro: flecar}
{fr: bavard, blagueur}
{en: talkative, chatterer}

§ dãrdãrã (dãr-dã-rắ) sm dãrdãradz (dãr-dã-rádzĭ) – (unã cu dãrdãros)

§ dãrdãrsescu1 (dãr-dãr-sés-cu) vb IV dãrdãrsii (dãr-dãr-síĭ), dãrdãrseam (dãr-dãr-seámŭ), dãrdãrsitã (dãr-dãr-sí-tã), dãrdãrsi-ri/dãrdãrsire (dãr-dãr-sí-ri) – (unã cu dãrdãrescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

falã

falã (fá-lã) sf pl(?) – harea tsi u-ari atsel cari s-alavdã; pirifanji, fuduleatsã, mãreatsã, dãilichi/dãilãchi
{ro: fală, glorie, orgoliu}
{fr: gloire, orgueil}
{en: glory, pride, arrogance}
ex: fala (pirifanja, dãilichea) a aushaticlui a nostru easti-aestu ficior

§ fãlescu (fã-lés-cu) (mi) vb IV fãlii (fã-líĭ), fãleam (fã-leámŭ), fãlitã (fã-lí-tã), fãliri/fãlire (fã-lí-ri) – spun cu zboarã alãvdoasi cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã trã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni (s-mi-alavdu); alavdu, lavdu, mãrescu, pinjisescu, fudulescu, fãndãxescu
{ro: făli, lăuda}
{fr: (se) vanter, s’enorgueillir}
{en: boast, brag, pride oneself}
ex: para multu s-fãleashti (mãreashti) cu stranjili-lj nali; va tra si s-fãleascã (si s-alavdã) sh-arãnja nu lu-alasã; nu ti fãlea cãndu eshti ghini, di vrei s-nu tsã hibã arshini atumtsea cãndu ti scadz

§ fãlit (fã-lítŭ) adg fãlitã (fã-lí-tã), fãlits (fã-lítsĭ), fãliti/fãlite (fã-lí-ti) – tsi easti tinjisit (alãvdat) cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã atseali giunets shi ghinets tsi-ari faptã); alãvdat, lãvdat, mãrit, pinjisit, fudulit, fãndãxit
{ro: fălit}
{fr: vantard, enorgueilli}
{en: praised, boaster, proud}

§ fãliri/fãlire (fã-lí-ri) sf fãliri (fã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; alãvdari, lãvdari, mãriri, pinjisiri, fuduliri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a se făli; fălire}
{fr: action de s’enorgueillir; vantardise}
{en: action of boasting, of bragging}

§ fãlos (fã-lósŭ) adg fãloasã (fã-lŭá-sã), fãlosh (fã-lóshĭ), fãloasi/fãloase (fã-lŭá-si) – un tsi lu-arãseashti si s-alavdã multu (cu tuti cã poati nu-ahãrzeashti si s-alavdã sh-ahãt!); pirifan, alãvdãtor, daitcu, fudul, ãndãrlu, tartares, tartabes

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãndãxescu2

fãndãxescu2 (fãn-dãc-sés-cu) (mi) vb IV fãndãxii (fãn-dãc-síĭ), fãndãxeam (fãn-dãc-seámŭ), fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxi-ri/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni; alavdu, lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fudulescu
{ro: făli, (în)mândri}
{fr: (se) vanter, s’enorgueillir}
{en: boast, brag, pride oneself}

§ fãndãxit2 (fãn-dãc-sítŭ) adg fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxits (fãn-dãc-sítsĭ), fãndãxi-ti/fãndãxite (fãn-dãc-sí-ti) – tsi easti tinjisit (alãvdat) cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã giunetsli i ghinetsli tsi-ari faptã); alãvdat, lãvdat, mãrit, pinjisit, fudulit, fãlit
{ro: fălit}
{fr: vantard, orgueilleux}
{en: boaster, proud}

§ fãndãxiri2/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) sf fãn-dãxiri (fãn-dãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat, icã s-alavdã el singur; alãvdari, lãvdari, mãriri, pinjisiri, fuduliri
{ro: acţiunea de a (se) făli, fălire}
{fr: action de s’enorgueillir; vantardise}
{en: action of boasting, of bragging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fudul

fudul (fu-dúlŭ) adg fudulã (fu-dú-lã), fudulj (fu-dúljĭ), fuduli/fu-dule (fu-dú-li) – tsi lu-arãseashti multu tra si s-alavdã si s-cãmãruseascã; tsi s-tsãni ca mari; tsi easti trã alãvdari; fãlos, alãvdos, alãvdãtor, pirifan, dai, daitcu, ãndãrlu, tartares, tartabes, sirbes
{ro: fudul}
{fr: fier; arrogant}
{en: proud; arrogant}
ex: mult fudul (pirifan) tu trup nãs easti; tsi s-greascã cu noi, nãs easti multu fudul; nveasta al tadi nu easti fudulã

§ fudulescu (fu-du-lés-cu) (mi) vb IV fudulii (fu-du-líĭ), fuduleam (fu-du-leámŭ), fudulitã (fu-du-lí-tã), fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) – spun cu zboarã cum tinjisescu pri cariva (trã hãrli tsi li ari icã lucrili tsi-ari faptã); dzãc trã mini mash zboarã buni (di-alavdã); (mi) cãmãru-sescu; alavdu, lavdu, mãrescu, pinjisescu, fãlescu, fãndãxescu
{ro: fuduli}
{fr: être fier; (se) vanter, (se) pavaner}
{en: be proud; boast, strut (about)}
ex: fudulea-ti (fãlea-ti, cãmãrusea-ti) tini, mumã; cãtse s-fudulea ahãntu?; nu ti fudulea (alãvda, cãmãrusea) sh-ahãntu; s-fuduleashti (s-cãmãruseashti) cu fustanea-atsea nauã; cãtse s-fudulea atsel om?`

§ fudulit (fu-du-lítŭ) adg fudulitã (fu-du-lí-tã), fudulits (fu-du-lítsĭ), fuduliti/fudulite (fu-du-lí-ti) – tsi easti tinjisit (alãvdat) cu zboarã (trã hãrli tsi ari icã atseali tsi-ari faptã); alãvdat, lãvdat, mãrit, fãlit, cãmãrusit, pinjisit, fãndãxit
{ro: fudulit}
{fr: qui est devenu fier, vantard, arrogant}
{en: who became proud; arrogant}

§ fuduliri/fudulire (fu-du-lí-ri) sf fuduliri (fu-du-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti alãvdat icã s-alavdã el singur, s-cãmãruseashti; alãvdari, lãvdari, mãriri, fãliri, cãmãrusiri, pinjisiri, fãndãxiri
{ro: acţiunea de a (se) lăuda; lăudare}
{fr: action de se pavaner, de louer, de (se) vanter}
{en: action of praising, of boasting, of bragging}

§ fuduleatsã (fu-du-leá-tsã) sf fudulets (fu-du-létsĭ) – atsea hari tsi u-ari un cari s-fuduleashti, s-cãmãruseashti; fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi, cãmarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn