|
|
fuscã
fuscã (fús-cã) sf fushti/fushte (fúsh-ti) –
1: umflãturã mplinã di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei cãndu hearbi sh-clucuteashti, icã atumtsea cãndu apa fatsi spumã; umflãturã mplinã di dzamã pi chealea-a omlui cãndu s-ardi;
2: mãdular dit truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu unã pungã mplinã di dzamã i chishat; fultacã, fãltacã, bishicã, pluscutã, cãndilã, tsipur, hãboatã
{ro: băşică, băşica udului}
{fr: ampoule, bulle, vessie}
{en: blister, bubble, bladder}
ex: dit fusca-a chishatlui
§ fuscãlitrã (fus-cã-lí-thrã) sf fuscãli-tri/fuscãlitre (fus-cã-lí-thri) – fuscã faptã cãndu s-freacã sãpunea tu apã
{ro: clăbuc}
{fr: bulle}
{en: bubble}
ex: sãpunea tsi-nj deadish fatsi multi fuscãlitri (fushti)
fuscãlithrã
fuscãlithrã (fus-cã-lí-thrã) sf fuscãlithri/fuscãlithre (fus-cã-lí-thri) – unã cu fuscãlitrã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fuscãlitrãfuscãlitrã
fuscãlitrã (fus-cã-lí-thrã) sf – vedz tu fuscã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fuscãbishicã1
bishicã1 (bi-shí-cã) sf bishits (bi-shítsĭ) – umflãturã njicã (ca unã balã, topã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei (cãndu hearbi sh-clucuteashti, cãndu fatsi spumi, etc.); umflãtura njicã shi mplinã di dzamã tsi s-fatsi pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; mãdular dit truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu unã pungã mplinã di dzamã i chishat; fãltacã, fultacã, fuscã, pluscutã, cãndilã, tsipur, hãboatã;
(expr:
1: bishicã lai = gãrnuts tsi easi tu gurã, pi budzã, pi chealea di pi trup i di pi fatsã, etc., multi ori cu pronj adunat nãuntru; atsea tsi easi pi truplu-a omlui cãndu lu ntsapã mush-conjlu, tãrtãbiclu i alghina, etc.;
2: ploai cu bishits = ploai multã, canda cadi (da) cu gãleata)
{ro: băşică}
{fr: ampoule, bulle, vessie}
{en: blister, bubble, bladder}
ex: scot bishits tu mãnã; lj-ishirã bishits tu tut truplu; avea n gurã bishicã lai
(expr: gãrnuts cu pronj)
§ bishichedz (bi-shi-chĭédzŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishica-ri/bishicare (bi-shi-cá-ri) – fac (scot) fultãts (bishits); fultãchedz, bishchedz
{ro: băşica, face (se umple de) băşici}
{fr: produire des ampoules, se couvrir de cloques}
{en: cause blisters, break with blisters}
ex: dupã heavrã lj-si bishicã budza (scoasi bishits pi budzã); mi bishicai tut (feci bishits pristi tut) di urdzãtsli tsi-adunai; lj-bishicã truplu di chiutecã
§ bishic (bi-shícŭ) vb I bishicai (bi-shi-cái), bishicam (bi-shi-cámŭ), bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) – (unã cu bishichedz)
§ bishicat (bi-shi-cátŭ) adg bishicatã (bi-shi-cá-tã), bishicats (bi-shi-cátsĭ), bishicati/bishicate (bi-shi-cá-ti) – tsi ari faptã bishits; bishcat, fultãcat
{ro: băşicat, umplut de băşici}
{fr: couvert d’ampoules, de cloques}
{en: broken with blisters}
ex: easti tut bishicat (mplin di bishits)
§ bishicari/bishicare (bi-shi-cá-ri) sf bishicãri (bi-shi-cắrĭ) – atsea tsi pati un cãndu fatsi bishits; fultãcari, bishcari
buburec1
buburec1 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – un di dauãli mãdulari a omlui cari adunã chishatlu sh-lu pitreatsi tu fuscã ninti ca s-hibã scos nafoarã dit trup (tsi sh-u-aduc tu videari, ma nu tu mãrimi, cu gãrnutslu di fisulj shi s-aflã cãtã tu mesea-a truplui, di-unã parti sh-di alantã); riniclju, niri, arniclju, ariclju
{ro: rinichi}
{fr: rein, rognon}
{en: kidney}
ex: mi doari bubureclu (rinicljul)
§ mbuburicat (mbu-bu-ri-cátŭ) adg mbuburicatã (mbu-bu-ri-cá-tã), mbuburicats (mbu-bu-ri-cátsĭ), mbuburicati/mbuburicate (mbu-bu-ri-cá-te) – tsi sh-u-adutsi cu bubureclu tu hromã i videari; ca bubureclu
{ro: ca un rinichi la culoare şi vedere}
{fr: qui a l’aspect d’un rognon, d’un rein}
{en: who resembles the kidney in color or aspect}
ex: cu fatsa mplinã, mbuburicatã (ca bubureclu)
cãndilã2
cãndilã2 (cãn-dí-lã) sf cãndili/cãndile (cãn-dí-li) – umflãturã mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, cãndu apa fatsi spumã; fultacã, fuscã, bishicã, pluscutã, hãboatã, tsipur
{ro: băşică}
{fr: bulle}
{en: bubble}
ex: di ploai, pri baltã s-adarã cãndili (bishits)
chish
chish (chishĭŭ) (mi) vb I chishai (chi-shĭáĭ), chisham (chi-shĭámŭ), chishatã (chi-shĭá-tã), chishari/chishare (chi-shĭá-ri) – nj-fac apa; nj-fac apa minutã; scot udlu (chishatlu) dit mini, tsi treatsi prota prit buburec, deapoea prit fuscã tra s-u scot tu soni dit trup cãndu-nj fac apa; mi ud;
(expr:
1: l-chisharã moashili = lãndzidzã;
2: mi chish pri eali = nu mi-arisescu, nu li voi, nu mi mealã, s-li lja tuti draclu;
3: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi easti ca hazo, tsi nu shtii tsiva, cari nu shtii s-facã tsiva)
{ro: (se) pişa, urina}
{fr: pisser, uriner}
{en: piss, urinate}
ex: suntu oaminj tsi s-chishi (s-udã, sh-fac apa) tu somnu; vãrnu nu shtii pri iu s-chishi gãljina
(expr: vãrnu nu shtii s-facã tsiva); mi chishe (mi udã, sh-featsi apa pri mini) ficiorlu; alãxea-l cã sh-chishe (cã s-udã) njiclu; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji
§ chishat1 (chi-shĭátŭ) adg chishatã (chi-shĭá-tã), chishats (chi-shĭátsĭ), chishati/chishate (chi-shĭá-ti) – (om) tsi sh-ari faptã apa; (lucru) pri cari sh-featsi apa cariva; tsi fu udat di cariva
{ro: pişat, urinat}
{fr: pissé, uriné}
{en: pissed, urinated}
§ chishari/chishare (chi-shĭá-ri) sf chisheri (chi-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-fatsi apa (s-chishi)
{ro: acţiunea de a (se) pişa, de a (se) urina; pişare, urinare}
{fr: action de pisser, d’uriner}
{en: action of pissing, of urinating}
§ chishat2 (chi-shĭátŭ) sm chishats (chi-shĭátsĭ) – muljitura (apa) tsi easi dit om cãndu s-chishi (sh-fatsi apa); apã (minutã), ud
{ro: pişat, urină}
{fr: pissat, urine}
{en: urine}
ex: cãndu scots gãrnuts la oclji, i ghini s-lu-aundzi cu chisat; chishatlu lu fatsi turburi
§ chishiturã (chi-shi-tú-rã) sf chishituri (chi-shi-túrĭ) – urma alãsatã di-un chishat
{ro: pişătură, urme de pişat}
{fr: pissement, trace de pissat}
fultacã
fultacã (ful-tá-cã) sf fultãts (ful-tắtsĭ) – umflãturã mplinã di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei cãndu hearbi sh-clucuteashti, icã atumtsea cãndu apa fatsi spumã; umflãturã mplinã di dzamã pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; mãdular dit truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu unã pungã mplinã di dzamã i chishat; fãltacã, fuscã, bishicã, pluscutã, cãndilã, tsipur, hãboatã
{ro: băşică}
{fr: ampou-le, bulle}
{en: blister, bubble}
ex: scosh fultãts tu mãnã
§ fãltacã (fãl-tá-cã) sf fãltãts – (unã cu fultacã)
ex: scoasi fãltãts (bishits) pri trup
§ pluscutã (plús-cu-tã) sf pluscuti/pluscute (plús-cu-ti) – (unã cu fultacã)
ex: pluscutili (bishitsli) arsãrea albi
§ fultãchedz (ful-tã-chĭédzŭ) (mi) vb I fultãcai (ful-tã-cáĭ), fultãcam (ful-tã-cámŭ), fultãcatã (ful-tã-cá-tã), fultãcari/fultãcare (ful-tã-cá-ri) – fac (scot) bishits; bishichedz, bishchedz
{ro: băşica, face (se umple de) băşici}
{fr: produire des ampoules, se couvrir de cloques}
{en: cause blisters, break with blisters}
ex: nji si fultãcã (scosh fultãts la) mãna
§ fultãcat (ful-tã-cátŭ) adg fultãcatã (ful-tã-cá-tã), fultãcats (ful-tã-cátsĭ), fultãcati/fultãcate (ful-tã-cá-ti) – tsi ari faptã fãltãts; bishicat, bishcat
{ro: băşicat, umplut de băşici}
{fr: couvert d’ampoules, de cloques}
{en: broken with blisters}
§ fultãcari/fultãcare (ful-tã-cá-ri) sf fultãcãri (ful-tã-cắrĭ) – atsea tsi pati un cãndu fatsi fãltãts; bishicari, bishcari
{ro: acţiunea de a băşica; băşicare}
{fr: action de produire des ampoules, de se couvrir de cloques}
{en: action of causing blisters, of breaking with blisters}
fushti*
fushti* sf pl – pluralu di la numa fimininã (sf) “fuscã”; vedz fuscã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãhãboatã
hãboatã (hã-bŭá-tã) sf hãboati/hãboate (hã-bŭá-ti) – umflãturã (fãltacã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, cãndu apa fatsi spumã; umflãturã mplinã di dzamã pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; fultacã, fãltacã, faltacã, pluscutã, fuscã, bishicã, cãndilã, tsipur
{ro: băşică}
{fr: ampoule, bulle de savon}
{en: blister, soap bubble}
ex: hãboati (bishits) di sãpuni
heari1/heare
heari1/heare (hĭá-ri) sf heri (hĭérĭ) – muljiturã multu-amarã, cu-unã hromã tsi da ca pi galbinã-veardi, faptã di hicat shi adunatã tu-unã fuscã, di iu treatsi ma nãpoi tu stumahi tra s-agiutã la hunipsirea-a mãcariljei; fusca tu cari s-adunã aestã muljiturã;
(expr:
1: l-dau di padi di-lj creapã hearea = l-dau di padi cu puteari, multu sãnãtos, vãrtos;
2: nj-umplu hearea; nj-cripã hearea; hiu faptu heari = mi nvirinã multu; mi-apresh, hierbu nuntru di inati; mi ngindu, arciuii, mi-acãtsã multu inatea;
3: easti mash heari = easti amar ca hearea, easti multu arãu)
{ro: fiere}
{fr: bile, fiel}
{en: bile, gall (of animal)}
ex: tsi-i amar ca hearea shi dultsi ca njarea (angucitoari: nuclu); hearea easti amarã; eara faptu heari
(expr: s-avea arciuitã, nãiritã multu); ti aruc di-ts creapã hearea
(expr: multu sãnãtos, vãrtos); lj-cripa hearea
(expr: eara multu arciuit, nvirinat, nãirit) sh-nu putea s-aravdã dip; hearea nuntru cã-lj cripa; soclu-i veardi, heari (veardi, ca hearea); omlu-aestu easti mash heari
(expr: multu-arãu); dispoti, cu hearea-apreasã (nãrãit, arciuit, apres di-amãnii); pri limbã njari, tu inimã heari; mãcash njari, ma s-nu vershi heari
pungã
pungã (pún-gã) sf pundzi/pundze (pún-dzi) – soi di sac njic di mãnã (faptu di cheali, pãndzã, carti, plasticã, etc.) tu cari omlu tsãni (tra s-poartã cu el) lucri njits (ca pãradz, cljei, etc.); chesã; (fig:
1: pundzã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, gortsã; expr:
2: s-vearsã n pundzi = aushashti, scadi la trup di itia-a ilichiiljei i di-unã lãngoari ca hernia, sãlãghirea, etc.;
3: ãlj suflã draclu tu pungã = easti multu oarfãn;
4: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
5: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga = s-nu-aspardzi ma multsã paradz tsi ai (tu pungã);
6: adarã nã pungã noauã = s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi nu va-lj ljai!;
7: lucreadzã cu pungã xeanã = lucreadzã cu paradz loats borgi;
8: mi fac cu punga di gushi = mi-amintu cu paradz;
9: nj-si fatsi gura pungã = dupã tsi mãc yimishi acri sh-agri dit pãduri, ca agru-meari, agru-gortsã i coarni bunãoarã, aduchescu cum chealea din gurã nji s-adunã, nj-si strãndzi;
10: di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã = zbor tsi s-dzãts tr-atsel cari, cu tuti cã easti oarfãn sh-nu-ari tsiva, va si s-aspunã tu lumi arhundu cu nvishtearea, purtarea shi s-cãmãrusirea)
{ro: pungă}
{fr: poche, bourse}
{en: purse, bag, pouch}
ex: vinji cu punga mplinã di flurii; nu lj-armasi nitsi pindarã tru pungã; ficiorlji nu s-fac cu punga di gushi
(expr: nu s-amintã cu paradz); vãrnu nu s-fatsi avut, cara nu s-vearsã punga striinã tu a lui; chirdui punga; doi grosh ãlj da dit pungã; bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; gioacã cu punga striinã
(expr: gioacã cu paradz xenj); lj-avea suflatã draclu tu pungã
(expr: s-avea faptã dip oarfãn); s-adari nã pungã noauã
(expr: s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi pistipseshti cã va tsã-lj da…)
§ punghitsã (pun-ghí-tsã) sf punghitsã (pun-ghí-tsã) – pungã njicã
{ro: pungă mică}
{fr: petite bourse}
{en: small purse}
§ pungar (pun-gárŭ) sn pungari/pungare (pun-gá-ri) – pungã di cheali i fuscã tu cari picurarlji sh-poartã lucri ca, di-aradã, sturnarea, easca shi amnarea; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã
riniclju
riniclju (ri-ní-cljĭu) sm riniclji (ri-ní-clji) shi sn riniclji/riniclje (ri-ní-clji) – un di dauãli mãdulari a omlui cari adunã chishatlu sh-lu pitreatsi tu fuscã ninti ca s-hibã scos nafoarã dit trup (tsi sh-u-aduc tu videari, ma nu tu mãrimi, cu gãrnutslu di fisulj shi s-aflã cãtã tu mesea-a truplui, di-unã parti sh-di alantã); buburec, niri, arniclju, ariclju
{ro: rinichi}
{fr: rein, rognon}
{en: kidney} tsã li tãxi a tsia dauãli riniclji
§ arniclju (ar-ní-cljĭu) sm arnjiclji (ar-njí-clji) – (unã cu riniclju)
§ ariclju (a-rí-cljĭu) sm ariclji (a-rí-clji) – (unã cu riniclju)
ex: aricljili suntu buni la mãcari
§ niri/nire (ní-ri) sn niri (ní-ri) – (unã cu riniclju)