|
|
furculitsã
furculitsã (fur-cu-lí-tsã) sf – vedz tu furcã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: furcã1bãrcãdan
bãrcãdan (bãr-cã-dánŭ) sn bãrcãdani/bãrcãdane (bãr-cã-dá-ni) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan, bãcãrdan, mãcãldarã, mãclãdarã, cãciumac, cãcimac, mumulic, mumulig, mãmulig, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs, compacte, qu’on peut couper en tranches et qu’on mange en guise de pain}
{en: polenta; corn flour boiled, compact and cut into slices, eaten in place of bread}
ex: lja shtsala shi ameasticã bãrcãdanlu
§ bãr-gãdan (bãr-gã-dánŭ) sn bãrgãdani/bãrgãdane (bãr-gã-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)
ex: un stog cu earbã tu mesi di amari shadi, nvãrliga foc ardi sh-ni s-neacã, ni s-aprindi (angucitoari: bãrgãdanlu)
§ bãcãrdan (bã-cãr-dánŭ) sn bãcãrdani/bãcãrdane (bã-cãr-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)
bunelã
bunelã (bu-nélã) sf buneli/bunele (bu-né-li) – hãlati njicã di casã (cu mãneari di-unã parti shi trei-patru dintsã lundzi, suptsãri shi nduplicats niheamã di-alantã) cu cari omlu acatsã (ntsapã) mãcarea dit pheat tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; furculitsã, piringhi, pironji, pirunã, pingheauã, pãnjauã, puneauã, piruyi, pirulji
{ro: furculiţă}
{fr: fourchette}
{en: fork (table)}
culeash
culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa
§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)
§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu
furcã1
furcã1 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) –
1: hãlati cu cari s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã, mãri shi nduplicats niheamã, cu cari s-acatsã earba); mãnata di earbã tsi poati omlu s-u lja cu-unã singurã minari di furcã; itsi altã hãlati i lucru tsi sh-u-adutsi cu furca (cã ari dauã i trei alumãchi di cari s-acatsã lucri) ca, bunãoarã, citaljlu, un lemnu (alumachi) tsi s-disparti tu dauã bratsã la un capit (ca grama Y);
2: semnu (coacã, cuceafcã) tsi s-fatsi (s-talji) la ureaclja-a oilor shi sh-u-adutsi cu-unã furcã; carpulog, cãrpilog, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã;
(expr:
1: muljari cu furca n brãn = muljari lucrãtoari tsi nu shadi, nicuchirã bunã;
2: fã-lj ti furcã = parangreacã-ti, ngreacã-ti multu; bagã-lj zori, cadi-lj pri zvercã)
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}
ex: loa paljili cu furca; plãntã unã furcã tu loc (par, prãjinã ca un citalj, tsi ari dauã-trei bratsã njits tu partea di nsus); oili-a meali, ca semnu, au cãti-unã furcã (coacã ca unã furcã) la doauãli ureclji
§ furcaci/furcace (fur-cá-ci) sf furcãci (fur-cắcĭ) – furcã njicã di lemnu (tsi sh-u-adutsi cu grama Y) cari s-bagã la cicrichi; ftiuã
{ro: furcă mică de la rodan}
{fr: petite fourche qu’on attache au tourniquet, au rouet}
{en: little fork attached to a roller (thread)}
ex: furcãci di cicrichi
§ ftiuã (ftí-ŭã) sf ftiuã (ftí-ŭã) – (unã cu furcaci)
§ nfurcu (nfúr-cu) vb I nfurcai (nfur-cáĭ), nfurcam (nfur-cámŭ), nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcari/nfurcare (nfur-cá-ri) – dau (lucredz) cu furca; ncarcu earbã cu furca
{ro: lua în furcă; lucra cu furca}
{fr: travailler (charger) avec la fourche}
{en: work (load) with the fork}
ex: nfurca snochilji (lj-loa snochilji cu furca) sh-lji arãdipsea pi cherã; nfurcash (deadish cu furca) nã bucatã bunã
§ nfurcat (nfur-cátŭ) adg nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcats (nfur-cátsĭ), nfurcati/nfurcate (nfur-cá-ti) – tsi easti-acãtsat (ncãrcat) cu furca
mumulic
mumulic (mu-mu-lícŭ) sm mumulits (mu-mu-lítsĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; murmulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãcãldarã, mãclãdarã, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs, compacte, qu’on peut couper en tranches et qu’on mange en guise de pain}
{en: polenta; corn flour boiled, compact and cut into slices, eaten in place of bread}
ex: va s-herbu mumulic fãrã umtu, cama marsin
§ murmulic (mur-mu-lícŭ) sm murmulits (mur-mu-lítsĭ) – (unã cu mumulic)
§ mumulig (mu-mu-lígŭ) sm mumulidz (mu-mu-lídzĭ) – (unã cu mumulic)
§ mãmulig (mã-mu-lígŭ) sm mãmulidz (mã-mu-lídzĭ) – (unã cu mumulic)
ncarcu1
ncarcu1 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – bag unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; lj-dau unã sartsinã tra s-u ducã iuva i s-u facã; ãncarcu, ancarcu, carcu, furtusescu, nsãrtsinedz; (fig:
1: ncarcu = ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, putusescu, stulsescu; expr:
2: ncarcu ti… = nchisescu ti..., ncarcu tra s-mi duc…;
3: nji ncarcu suflitlu (inima) = fac un arãu, unã-amãrtii shi-nj cadi greu tu suflit; amãrtipsescu;
4: u ncarcu (dit lumea-aestã) = mor, lji ncljid ocljilj, dau dolj-a preftului, etc.);
5: nji ncarcu stumahea = mãc ma multu dicãt lipseashti;
6: ncarcu tufechea (arivolea, etc.) = bag gugoashi tu tufechi (arãvoli, etc.);
7: lj-mi ncarcu = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu, lj-mi ngrec sã-nj facã un lucru, unã buneatsã;
8: muljari ncãrcatã = muljari cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic)
{ro: încărca}
{fr: (se) charger}
{en: load}
ex: yini tra sã ncarcã yiptu; s-nu ncartsã
(expr: s-nu nchiseshti) ti Macrinitsa; lu ncãrcã (nsãrtsinã) tra s-lji ducã el hãbarea; nji ncãrcai suflitlu
(expr: feci unã amãrtii); s-tsã ncartsã suflitlu
(expr: s-amãrtipseshti) tri unã furculitsã?; aduchi cã ncarcã dit lumea aestã
(expr: aduchi cã moari); a patra dzuã ncãrcã
(expr: muri); lj-mi ncãrcai
(expr: lj-mi ngricai) ta sã-nj facã aestã buneatsã; lj-mi ncãrcai sh-mini
(expr: mi feci sh-mini ta sã-lj hiu nã sartsinã); lu ncãrcai pri nãs (lj-ded a lui sartsina) trã aestu lucru; s-putearim s-lj-u ncarcu furtia cu trampa
§ ncãrcat1 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrcati/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, furtusit, nsãrtsinat, mplin, umplut
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: cu caljlji ncãrcats cu ljin; calj ghini ncãrcats; pom ncãrcat cu poami (mplin, cu multi poami); yini ncãrcatã din pãzari; ashteaptã acasã fumeljli ncãrcati
pirunã
pirunã (pi-rú-nã) sf pirunj (pi-rúnjĭ) shi piruni/pirune (pi-rú-ni) – hãlati njicã di casã (cu mãneari di-unã parti shi trei-patru dintsã lundzi, suptsãri sh-nduplicats niheamã di-alantã) cu cari omlu acatsã (ntsapã) mãcarea dit pheat tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; furculitsã, bunelã, piringhi, pironji, pingheauã, pãnjauã, puneauã, piruyi, pirulji
{ro: furculiţă}
{fr: fourchette}
{en: fork (table)}
ex: lu nvitsã s-nu mãcã cu mãna ma cu piruna
§ piringhi/piringhe (pi-rín-ghi) sf piringhi/piringhe (pi-rín-ghi) – (unã cu pirunã)
§ pironji/pironje (pi-ró-nji) sf pironji/pironje (pi-ró-nji) – (unã cu pirunã)
§ pirulji/pirulje (pi-rú-lji) sf pirulji/pirulje (pi-rú-lji) – (unã cu pirunã)
§ piruyi/piruye (pi-rú-yi) sf piruyi/piruye (pi-rú-yi) – (unã cu pirunã)
§ pingheauã (pin-ghĭá-ŭã) sf pinghei (pin-ghĭéĭ) – (unã cu pirunã)
§ pãnjauã (pã-njĭá-ŭã) sf pãnjali/pãnjale (pã-njĭá-li) shi pãnjei (pã-njĭéĭ) – (unã cu pirunã)
§ puneauã (pu-neá-ŭã) sf puneali/puneale (pu-neá-li) – (unã cu pirunã)
sulã
sulã (sú-lã) sf suli/sule (sú-li) –
1: shcop di lemnu (tora sh-di metal) pi cari s-hidzi carnea tra s-hibã anvãrtitã sh-friptã pristi foc;
2: hãlati cu cari tsãngarlu (pãpugilu) fatsi guvi tu chealea di la pãputsã ninti ca s-li coasã; tsãngãrsulã, tsungursulã, bish;
3: armã di-alumtã adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); mastrac, mãzdrac, gilit, cãmac, cãmachi, harbã, condar, cundar;
4: par, hiptu tu loc, pri cari si ntsapã lucri (tu chirolu veclju oaminj giudicats tra s-moarã cu-unã moarti urutã);
(expr:
1: bag suli = hiu munãfic sh-dzãc minciunj tra s-nj-agiungu scupolu ascumtu tsi-nj lu am tu minti; bag schinj, muzavirlãchi, zizanj, anghidz, fitilji, etc.;
2: lj-bag sula n coasti = lj-bag zori a unui (l-cilihtisescu, lu stringu, etc.) tra s-facã cum voi mini)
{ro: sulă; potricală, suliţă; ţeapă}
{fr: broche; alêne; lance, pal}
{en: spit; awl; spear; stake}
ex: un aush mãrat, cu suli (gilitti, atsi) ncãrcat (angucitoari: aricilu); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); avem suli di her, avem sh-suli di lemnu; bag pi sulã un noatin si s-frigã; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri; purtsilushlu friptu pi sulã; mãcã nã sulã ntreagã chibapi; lji scoasi inima shi u bãgã pi sulã, s-u frigã; veadi sum un arburi doi buvalj friptsã tu sulã; ãlj ligã di cãti nã sulã catiun, tsi nitsi draclu s-nu-lj poatã s-lji dizleagã; “si-lj-creapã-numa”, lãi ca corbul, cari cu sulã, cari cu furculitsã, cari cu penuri; tsãrhãlu sh-ari sula (tsungursula); pisti jar ma suflã sula; lj-bãgã sula n coasti
(expr: lj-bãgã multã zori); va lj-u intru-apoea, sulã; easti muzavir shi shtii cum s-bagã suli
(expr: s-bagã zizanj, fitilji, schinj)
§ tsungursulã (tsun-gur-sú-lã) sf tsungursuli/tsungursule (tsun-gur-sú-li) – hãlati ca unã sulã njicã di mãnã cu cari tsãngarlu (pãpugilu) fatsi guvi tu chealea di la pãputsã ninti ca s-li coasã; tsungrusulã, tsãngãrsulã
{ro: potricală}
{fr: alêne}
{en: awl}
ex: nu-ari hiptã tsungursulã
§ tsungrusulã (tsun-gru-sú-lã) sf tsun-grusuli/tsungrusule (tsun-gru-sú-li) – (unã cu tsungursulã)
§ tsãngãrsulã (tsãn-gãr-sú-lã) sf tsãngãrsuli/tsãngãrsule (tsãn-gãr-sú-li) – (unã cu tsungursulã)
tãcãmi/tãcãme
tãcãmi/tãcãme (tã-cắ-mi) sf tãcãnj (tã-cắnjĭ) – multimea di lucri i hãlãts di cari easti ananghi tra si s-facã un lucru; multimea di hãlãts (lingurã, furculitsã, cãtsut, etc.) di cari ari ananghi omlu tra s-mãcã la measã; multimi di stranji (custumi, alãxãminti) cu cari sã nveashti omlu; hãlãts cu cari easti ndreptu un cal tra s-hibã etim trã lucrul tsi-l fatsi (s-tragã amaxea, s-hibã ncãlicat, etc.); custumi, alãxãmintu
{ro: tacâm, costum}
{fr: équipage, costume}
{en: equipment, table cover set; suit}
ex: un spri un tãcãnjli (ca alãxãmintili) tuts; cu tãcãnj (custumi) tra s-ti lishinj di-arãdeari; Hagigogu cu tãcãmea-lj (multimea-lj, taifa-lj) di fumealji; sã-nj pitrets tãcãmi bunã (alãxãminti, stranji buni); adusi tãcãnj din Poli; avea pi nãsã tutã tãcãmea; adusi ntreaga tãcãmi tra s-fatsim cafei; acumpãrã nã tãcãmi di armi, tufechi, doauã pishtoli, un yeatagan, nã arbii shi palãshti
§ tãcmãlat (tãc-mã-látŭ) adg tãcmãlatã (tãc-mã-lá-tã), tãcmãlats (tãc-mã-látsĭ), tãcmãlati/tãcmãlate (tãc-mã-lá-ti) – (omlu, calu, etc.) tsi easti ndreptu cu tãcãmea-lj (multimea di hãlãts) di cari ari ananghi si sh-facã lucrul (s-tragã amaxea, s-hibã ncãlicat, etc.)
{ro: echipat}
{fr: équipé}
{en: equipped}
ex: tuts cu caljlji tãcmãlats (ndreptsã cu tãcãnjli a lor tra s-tragã amaxea, s-hibã ncãlicats, etc.)
tavã
tavã (tá-vã) sf tavi/tave – hãlati ca un pheat mari sh-tes (di bãcãri, di-asimi, di lemnu, etc.) cu mãrdzinjli putsãn sculati nsus, tu cari s-poartã di-aradã mãcãruri (la measã, la oaspits, etc.); tãvã, tavlã, tãvlii, pladã, apladã, discu; (fig: tavã = tavã cu mãcãruri, cu carni faptã tu cireap)
{ro: tavă}
{fr: plateau)}
{en: tray}
ex: nicuchira yinea cu cafelu pi-unã tavã di bãcãri; l-bãgã tu-unã tavã di asimi; feci nã tavã (fig: tavã cu carni la cireap) trã tsinã; mãcãm nã tavã (fig: tavã cu mãcãruri) la izvur
§ tãvã (tã-vắ) sm tãvadz (tã-vádzĭ) – (unã cu tavã)
ex: featsim njel friptu tu tãvã; un tãvã di gãdãifi
§ tavlã (táv-lã) sf tãvli (tãv-li) – (unã cu tavã)
ex: tavlã mari sh-pungã goalã; l-bagã tu-unã tavlã (tavã) di-asimi sh-lu-adutsi la tatã-su
§ tablã1 (táb-lã) sf tãbli (tãb-li) – (unã cu tavã)
§ tãvlii/tãvlie (tãv-lí-i) sf tãvlii (tãv-líĭ) – (unã cu tavã)
§ dãblã (dãb-lắ) dãbladz (dãb-ládzĭ) – (unã cu tavã)
§ tãpsii/tãpsie (tãp-sí-i) sf tãpsii (tãp-síĭ) – tãvã mari di metal (di-aradã arucutos sh-di bãcãri) tu cari s-coatsi pita (pãnea, dultsenj, etc.) tu cireap; tãvã tu cari s-filipsescu oaspitslji; sinii, tãvã;
(expr: l-gioacã pi tipsii = fatsi tsi va cu el)
{ro: sinie, tipsie}
{fr: grand disque de cuivre pour y cuire des galettes}
{en: large copper tray, for cooking in the oven}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: tãpsia); tãpsiili prindi s-hibã gãnusiti; na tãpsia-aestã shi furculitsa shi s-ti-agiots pãnã s-yin mini; cum arsãrea shoariclu pri tãpsii; peanili li-ari acasã sum tãpsii
§ tipsii/tipsie (tip-sí-i) sf tipsii (tip-síĭ) – (unã cu tãpsii)
ex: tipsiili-a voastri suntu mbãcriti; mash tãpsia sh-alãsarã
§ pladã (plá-dã) sf plãdz (plắdzĭ) – (unã cu tavã)