DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

anichisescu1

anichisescu1 (a-ni-chi-sés-cu) vb IV anichisii (a-ni-chi-síĭ), ani-chiseam (a-ni-chi-seámŭ), anichisitã (a-ni-chi-sí-tã), anichisi-ri/anichisire (a-ni-chi-sí-ri) – hiu ma cu puteari (ma vãrtos, ma dishteptu, ma ghini armãtusit, etc.) sh-amintu tu-unã alumtã (polim); hiu ma bunlu sh-amintu tu unã astritseari; lj-bag mãnã; l-bag mpadi; lj-u pot; nichisescu, anixescu, azvingu, ãnvingu, nvingu, bat, amintu, frãngu, surpu, astrec
{ro: învinge, câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: vaincre, gagner (jeux de chance, competition)}
{en: defeat, win (games, competition)}

§ anichisit1 (a-ni-chi-sítŭ) adg anichisitã (a-ni-chi-sí-tã), anichisits (a-ni-chi-sítsĭ), anichisiti/anichisite (a-ni-chi-sí-ti) – tsi chiru alumta; tsi chiru la un gioc di cãrtsã; tsi nu-amintã unã astreatsiri; atsea tsi-ari amintatã cariva la unã astreatsiri (la un agioc); nichisit, anixit, azvimtu, azvimsu, ãnvinsu, nvinsu, bãtut, frãmtu, surpat, astricut
{ro: învins}
{fr: vaincu}
{en: defeated}

§ anichisiri1/anichisire (a-ni-chi-sí-ri) sf anichisiri (a-ni-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anichiseashti; nichisiri, anixiri, azvindziri, azvindzeari, ãnvindziri, ãnvindzeari, nvindziri, nvindzeari, bãteari, amintari, frãndzeari, surpari, astreatsiri, astritseari
{ro: acţiunea de a învinge, de a câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: action de vaincre, de gagner (jeux de chance, competition)}
{en: action of defeating, of winning (games, competition)}

§ nichisescu1 (ni-chi-sés-cu) vb IV nichisii (ni-chi-síĭ), nichiseam (ni-chi-seámŭ), nichisitã (ni-chi-sí-tã), nichisiri/nichisire (ni-chi-sí-ri) – (unã cu anichisescu1)

§ nichisit1 (ni-chi-sítŭ) adg nichisitã (ni-chi-sí-tã), nichisits (ni-chi-sítsĭ), nichisiti/nichisite (ni-chi-sí-ti) – (unã cu anichisit1)

§ nichisiri1/nichisire (ni-chi-sí-ri) sf nichisiri (ni-chi-sírĭ) – (unã cu anichisiri1)

§ anixescu (a-nic-sés-cu) vb IV anixii (a-nic-síĭ), anixeam (a-nic-seámŭ), anixitã (a-nic-sí-tã), anixiri/anixire (a-nic-sí-ri) – (unã cu anichisescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arov

arov (a-róvŭ) sn arovuri (a-ró-vurĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di planti irboasi tsi da lilici aroshi-trandafiljii shi fructi pãstãlj murni (cu gãrnutsã tsi sh-u-aduc cu lintea, tseatsira, arivitcljul, uvedzlu, etc.);
(expr: seamin arov = treambur di fricã i di-arcoari)
{ro: mălurici}
{fr: ers, orobe}
{en: orobe}
ex: boilji-l mãcã arovlu frãmtu; acatsã s-seaminã arov
(expr: ahiurseashti s-treamburã di fricã); mãratslji di njits, arov simina
(expr: trimbura di fricã), ma tãtsea muts, necã s-mina, necã adilja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arumin1

arumin1 (a-rú-minŭ) vb I aruminai (a-ru-mi-náĭ), aruminam (a-ru-mi-námŭ), aruminatã (a-ru-mi-ná-tã), aruminari/aruminare (a-ru-mi-ná-ri) – frãngu cu dintsãlj sh-ciumulescu n gurã unã mãcari tsi easti vãrtoasã (ca puximadea, nutsli, etc. bunãoarã)
{ro: ronţăi}
{fr: croquer, grignoter}
{en: crunch, munch, nibble}
ex: aruminã ca shoaric; aruminãm aluni n gurã; nu pot s-arumin nuts cã nu-am dintsãlj bunj

§ aruminat (a-ru-mi-nátŭ) adg aruminatã (a-ru-mi-ná-tã), aruminats (a-ru-mi-nátsĭ), aruminati/aruminate (a-ru-mi-ná-ti) – tsi easti frãmtu sh-amisticat ãn gurã
{ro: ronţăit}
{fr: croqué, grignoté}
{en: crunched, munched, nibbled}

§ arumina-ri/aruminare (a-ru-mi-ná-ri) sf aruminãri (a-ru-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aruminã tsiva
{ro: acţiunea de a ronţăi; ronţăire}
{fr: action de croquer, de grignoter}
{en: action of crunching, of munching, of nibbling}

§ rumin1 (a-rú-minŭ) vb I ruminai (ru-mi-náĭ), ruminam (ru-mi-námŭ), ruminatã (ru-mi-ná-tã), ruminari/ruminare (ru-mi-ná-ri) – (unã cu arumin1)
ex: cara nu nj-armasirã mãsei nu pot s-rumin

§ ruminat (ru-mi-nátŭ) adg ruminatã (ru-mi-ná-tã), ruminats (ru-mi-nátsĭ), ruminati/ruminate (ru-mi-ná-ti) – (unã cu aruminat)

§ ruminari/ruminare (ru-mi-ná-ri) sf ruminãri (ru-mi-nắrĭ) – (unã cu aruminari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arup1

arup1 (a-rúpŭ) vb III shi II arupshu (a-rúp-shĭu), arupeam (a-ru-peámŭ), aruptã (a-rúp-tã), arupiri/arupire (a-rú-pi-ri) shi aru-peari/arupeare (a-ru-peá-ri) – l-fac (l-frãngu un lucru tsi easti ntreg) tu doauã i ma multi cumãts; lu scad (l-fac ma njic) di cum easti; lji scad tinjia a unui lucru tsi s-vindi; rup; (fig:
1: arupi = s-vearsã cu-agunjii, ansari (s-hiumuseashti) cu puteari dit un lucru (i pristi un lucru), da iurusi, anãpãdeashti, etc.; expr:
2: u-arup, nj-arup zverca (gusha) = fug, u cãlescu, li ciulescu, u shpirtuescu, nj-ljau zverca (gusha), etc.;
3: mi-arupi plãngul (arãslu) = nchisescu, acats s-plãngu (s-arãd);
4: mi-arup di plãndzeari (arãdeari, lucrari, curmari, etc.) = plãngu (arãd, lucredz, etc.) multu di multu;
5: nj-arupi urecljili = mi-asurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi;
6: arup loclu di minciunj = spun multi minciunj, minciunj mãri)
{ro: rupe, izbucni, sfâşia}
{fr: rompre, déchirer, réduire, briser}
{en: break, tear, reduce}
ex: lã s-arupsirã (si disicarã) stranjili; arupshu cartea; arupi unã cireashi; arupshu un cãlãrush di-auã; dupã tsi-arupsirã corghilj chealea; fãsh, fãsh lu-arupsirã (l-featsirã cumãts); lu-arupsirã (l-featsirã cumãts, l-mãcarã) luchilji; eara s-mi-arupã cãnjlji; si sãrglji, ca-arapsa, cu ungljili s-lu-arupã; un parã s-nu nj-arupets (s-nu-nj scãdets tinjia); mizi lj-arupsim (scãdzum tinjia) cãti dzatsi pãradz la ucã; vãzea apili di ts-arupea urecljili
(expr: di ti asurdza); yin niori, furtunã-arupi (fig: s-vearsã); arupsi (fig: anãpãdi, s-hiumusi) un arãu alãcit; nãsh minduea s-arupã (fig: s-facã iurusi, s-hiumuseascã) dzeana nsus; arupsim (fig: pitrumsim, tricum iurusi) prit nãsh; lo cartea shi sh-u-arupsi cu nãsã
(expr: fudzi cu nãsã); cãnjlji s-arupea di-alãtrari
(expr: alãtra multu di multu, s-dinjica di-alãtrari); tut vrea s-ti-arupã (s-ti curmã) njila; sh-u-arupsi
(expr: fudzi) Araplu di-aclotsi; fudz sh-arupits-u
(expr: cãlea-li, anganã-u cãtsaua) di-atsia; sh-arupsi azã gusha
(expr: li ciuli, sh-lo zverca)

§ aruptu1 (a-rúp-tu) adg aruptã (a-rúp-tã), aruptsã (a-rúp-tsã), arupti/arupte (a-rúp-ti) – tsi easti faptu (frãmtu) tu dauã i ma multi cumãts; ruptu;
(expr:
1: aruptu (ca bunãoarã, di foami, di-aveari, etc.) = multu (ca bunãoarã, agiun, avut, etc.);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azvingu

azvingu (az-vín-gu) (mi) vb III shi II azvimshu (az-vím-shĭu), azvindzeam (az-vin-dzeámŭ), azvimtã (az-vím-tã) shi azvinsã (az-vín-sã), azvindziri/azvindzire (az-vín-dzi-ri) shi azvindzea-ri/azvindzeare (az-vin-dzeá-ri) – hiu ma cu puteari (dishtiptãciuni, ma ghini armãtusit, etc.) sh-amintu tu-unã alumtã (polim); mi-alumtu tra s-amintu; hiu ma bunlu sh-amintu tu unã astritseari; lj-bag mãnã; l-bag mpadi; lj-u pot; ãnvingu, nvingu, anichisescu, nichisescu, anixescu, bat, amintu, frãngu, surpu, astrec
{ro: (lupta pentru a) învinge; câştiga (joc, concurs)}
{fr: (lutter pour) vaincre; gagner}
{en: (fight to) defeat; win}
ex: va s-u ljai, ma s-mi-azvindzi (ma s-hii ma gioni, ma s-nj-u pots); zmulsi gionili yeataganlu sh-lja si s-azvingã cu (si s-alumtã tra s-lu bagã mpadi) dushmanlu; azvimsi (lj-bãgã mpadi, lj-bãtu) dushmanjlji tuts; s-turnã shi ficiorlu dit polim, iu lu-azvimsi pi dushman; lu-avea azvimtã (lj-u-avea pututã); sã s-azvingã (si s-alumtã); lu-azvimsi (lu-astricu, amintã) tu ampãturari

§ azvimtu (az-vím-tu) adg azvimtã (az-vím-tã), azvimtsã (az-vím-tsã), azvimti/azvimte (az-vím-ti) – tsi chiru alumta; tsi chiru la un gioc di cãrtsã; tsi nu-amintã unã astreatsiri; azvinsu, ãnvinsu, nvinsu, anichisit, nichisit, anixit, bãtut, frãmtu, surpat, astricut
{ro: învins}
{fr: vaincu}
{en: defeated}
ex: vãrnu-azvimtu (tsi s-chearã alumta) nu s-aleadzi

§ azvinsu (az-vín-su) adg azvinsã (az-vín-sã), azvinshi (az-vín-shi), azvinsi/azvinse (az-vín-si) – (unã cu azvimtu)

§ azvindzi-ri/azvindzire (az-vín-dzi-ri) sf azvindziri (az-vín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azvindzi; azvindzeari, ãnvindziri, ãn-vindzeari, nvindziri, nvindzeari, anichisiri, nichisiri, anixiri, bãteari, amintari, frãndzeari, surpari, astreatsiri, astritseari
{ro: acţiunea de a învinge, de a câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: action de vaincre, de gagner (jeux de chance, competition)}
{en: action of defeating; of winning (games, competition)}

§ az-vindzeari/azvindzeare (az-vin-dzeá-ri) sf azvindzeri (az-vin-dzérĭ) – (unã cu azvindziri)

§ neazvimtu (neaz-vím-tu) adg neazvimtã (neaz-vím-tã), neazvimtsã (neaz-vím-tsã), neazvim-ti/neazvimte (neaz-vím-ti) – tsi nu cheari unã alumtã; tsi nu poati s-hibã azvimtu; neazvinsu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crup

crup (crúpŭ) sn crupuri (crú-purĭ) – vas di casã (adrat di lut arsu i metal), cu gura largã, tu cari s-fatsi shi s-tsãni mãcarea; apa (mãcarea) tsi intrã tu-unã oalã ntreagã; oalã, ftinã, vutinã, sut, ghiftã, tengiri, tingeri, tingire;
(expr:
1: mi-adrai (mi feci) crup = mi mbitai multu, cã biui multã arãchii, yin i birã; mi-adrai dzadã (cãndilã, cucutã, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.); mi ciucutii, mi-afumai, etc.;
2: s-lu beai tu crup = easti multu urut, mbitat)
{ro: oală}
{fr: pot, cruche}
{en: earthen pot}
ex: cruplu cãdzu shi s-freadzi; s-lj-aflã dzua crup
(expr: mbitats multu) la hãnj

§ hrup (hrúpŭ) sn hrupuri (hrú-purĭ) – crup frãmtu, faptu tsivali; cumatã di oalã frãmtã; shut, ciuvanj, tsivali
{ro: ciob de oală}
{fr: tesson, cruche cassée}
{en: shiver, crock, broken pot}
ex: pocilu armasi hrub; hrub s-featsi
(expr: si mbitã multu, easti dzadã); easti s-lu beai tu hrup
(expr: easti multu urãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

disic

disic (di-sícŭ) (mi) vb I disicai (di-si-cáĭ) shi discai (dis-cáĭ), disicam (di-si-cámŭ) shi discam (dis-cámŭ), disicatã (di-si-cá-tã) shi discatã (dis-cá-tã), disicari/disicare (di-si-cá-ri) shi disca-ri/discare (dis-cá-ri) – talj (aspargu) un lucru dealungului tu ma multi cumãts; talj, crep, aspargu, frãngu, mpartu, dinjic, etc.
(expr:
1: mi disic = mi mpartu ta s-fac ma multi lucri (diunãoarã);
2: nj-disic mintea (caplu) = mi frimintu cu ghiderli tsi-nj fac i cu minduirli shi cripãrli tsi am; glãrescu di minti cu zboarãli shi aurlãrli tsi nj-avdu;
3: disic mãcarea n gurã = cioamin sh-u meastic mãcarea n gurã;
4: u disic nãinti = cutedz s-mi duc nãinti, mi ncucutedz s-fac un lucru gioni)
{ro: despica, sparge; sfâşia}
{fr: fendre; déchirer}
{en: cleave, split}
ex: du-ti s-disits ndoauã leamni tu pãduri; disicã leamnili dit ubor tra s-fãtsem foclu tu vatrã; cãndu disicã (tãlje, dishcljisi) caplu a lamnjiljei; plãndzi di s-disicã
(expr: di glãreashti di minti); tsi vã disicats caplu
(expr: tsi cripats, tsi vã minduits sh-ahãntu multu) dipriunã?; ficiorlji aeshti-nj disicarã caplu
(expr: mi glãrirã di minti); ljundarlji s-ti disicã (dinjicã); nu pot s-mi disic
(expr: s-mi mpartu) di tuti pãrtsãli; tsi sh-cu dintsãlj ti disicã (dinjicã, cioaminã); shi cum di-a cãnjlor alãtrat s-disicã (s-huhuteashti) tutã valea; eara gioni, om tsi disicã nãinti; fratslji disicã muntsãlj
(expr: cuteadzã s-alagã muntsãlj), muma disicã amãrli
(expr: cuteadzã s-alagã pristi-amãri)

§ disicat (di-si-cátŭ) adg disicatã (di-si-cá-tã), disicats (di-si-cátsĭ), disicati/disicate (di-si-cá-ti) – tsi fu tãljat (aspartu) dealungului tu ma multi cumãts; cripat, aspartu, frãmtu, mpãrtsãt, dinjicat, etc.
{ro: despicat, spart, sfâşiat}
{fr: fendu; déchiré}
{en: cleaved, split}

§ discat (dis-cátŭ) adg discatã (dis-cá-tã), discats (dis-cátsĭ), discati/discate (dis-cá-ti) – (unã cu disicat)

§ disica-ri/disicare (di-si-cá-ri) sf disicãri (di-si-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disicã tsiva; cripari, aspãrdzeari, frãndzeari, mpãrtsãri, dinjicari, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

doi

doi (dóĭ) num doauã (dŭá-ŭã) shi dauã (dá-ŭã) – numirlu 2 (mascuri shi feamini), ma mari di 1 sh-ma njic di 3;
(expr:
1: la/tu doilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva doi anj; (ii) la cati doi anj;
2: la/tu doilji (dauãli) = la/tu atselj doi i atseali dauã;
3: pãnã tu doauãli (dauãli) = pãnã tu-a daua oarã; pãnã s-numir doi;
4: stau (hiu) pi dauã = stau sh-nu shtiu tsi s-fac, nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã, shuvãescu, strãmbu narea, frãngu oasi, frãngu coasti, etc.;
5: nitsi unã nitsi dauã = unãshunã, fãrã s-dzãc un zbor, fãrã s-mi minduescu dip;
6: dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti;
7: dau doilji a preftului = mor: dit pirmithlu veclju ngrãtsescu, hiu etim s-lji dau doilji ngãrmari al Har tra s-mi treacã arãulu Styx shi s-mi ducã tu amirãrilja-a mortsãlor)
{ro: doi/două}
{fr: deux}
{en: two}
ex: ishirã doilji shi armasirã doauãli; a doilor lã prindi, a dauãlor nu; s-nã fatsim doilji sutsatã; doilji s-caftã cu mutrita, doilji agri ma s-misurã; va-lj da doilji a preftului
(expr: va moarã); doi cãti doi, doauã cãti doauã; armasirã doauãli shi ishirã doilji; a doauãlor lã prindi, a doilor nu; s-turnarã tu dauãli (oara doauã); tu doauãli di mes (andoaua dzuã a meslui); stau pri doauã
(expr: stau namisa di doauã minduiri, nu shtiu tsi s-fac); doauã cãti doauã, doi cãti doi; bunili tuti deadi Dumnidzã cu doauãli mãnj (deadi multi sh-di tuti); dauãli plãngu; nitsi unã nitsi dauã (unãshunã, fãrã s-dzãcã un zbor), sh-arsãri s-acatsã nã caprã

§ andoilu (an-dóĭ-lu) num ord andoaua (an-dŭá-ŭa) shi andaua (an-dá-ŭa) – atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) ma yini unãshunã dupã el (ea); atsel (atsea) cari, tu-unã aradã, s-aflã tu loclu doi; atsel (atsea) tsi ari mash un (unã) nãintea-a lui (a ljei); doilu, andoilea, deftirlu
{ro: al doilea/doua}
{fr: le (la) deuxième}
{en: the second}
ex: nveasta tsi sh-lo andaua oarã (tsi u lo dupã atsea di prota)

§ doilu (dóĭ-lu) num ord doaua (dŭá-ŭa) shi daua (dá-ŭa) – (unã cu andoilu)

§ andoilea (an-dóĭ-lea) num ord (unã cu andoilu)

§ andoilji (an-dóĭ-lji) num andoauãli/andoauãle (an-dŭá-ŭã-li) shi andauãli/andauãle (an-dá-ŭã-li) – sh-un (unã) sh-alantu (alantã); tuts doilji (dauãli); doilji, amindoilji, amãndoilji, amishdoilji, shamindoilji, shamishdoilji, shandoilji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn