DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

floarã

floarã (flŭá-rã) sf flori (flórĭ) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria cu cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri flori; floari, florã, lilici, lãludã, cicechi, anthi
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}
ex: floarã (lilici) sh-gãlbinjoarã; ponjlji nvirdzãscu shi floarã (lãludã) dau; un aush chiragi cu perlu floarã (fig: albu ca unã floarã); cu fatsa ca floarã; bana a noastrã-i ca floarã; flori dishcljisi; videam vulodz cu flori (lilici); puljlji tsi cãntã ascumtsã prit flori (lãludz)

§ floari/floare (flŭá-ri) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: loclu mplin di flori (lãludz); mor ca floarea (lilicea) ditu Mai; ponjlji suntu tu floari; dã-nj nã floari; crishtea ca floarea (lilicea)

§ florã1 (fló-rã) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: arupsi unã florã (lilici) shi lj-u deadi; era mushatã ca nã florã (lilici) cãndu s-mãrtã

§ floarea-a Pashtilui sf – numã datã la ndauã turlii di agru-lilici mushati albi-galbini tsi sh-u-aduc cu lilicili di camomilã i armenã, mash cã suntu ma mãri
{ro: ochiul boului}
{fr: reine marguerite de Chine, Aster, oeil du Christ(?)}
{en: China Aster(?)}
ex: adunã un mãnuclju di floarea-a Pashtilui; floarea-a Pashtilui sh-u-adutsi cu mushitsãlu

§ flurar (flu-rárŭ) sm flurari (flu-rárĭ) – omlu tsi creashti shi ari angãtan di flori; omlu tsi vindi flori
{ro: florar}
{fr: fleuriste}
{en: florist}
ex: tu Ivropi suntu oaminj cu shtiintsã cari au ngãtan florli

§ flurãrii/flurãrie (flu-rã-rí-i) sf flurãrii (flu-rã-ríĭ) – loclu tu cari s-seaminã shi s-crescu flori; gãrdinã di lilici; ducheanea iu s-vindu flori

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bujor

bujor (bu-jĭórŭ) sm bujori (bu-jĭórĭ) – floarã-analtã criscutã tu grãdinã (cãtivãrãoarã s-aflã sh-agrã pri cãmpu), cu frãndzã mãri hãrãxiti, tsi da lilici mushati sh-anjurzitoari, multu mãri, di hromã aroshi, trandafilii icã albã; (fig: bujor = cari easti arosh la fatsã ca un bujor; mbujurat)
{ro: bujor}
{fr: pivoine}
{en: peony}
ex: un bujor di featã (fig: featã mbujuratã, aroshi la fatsã, ca un bujor)

§ mbujuredz (mbu-jĭu-rédzŭ) (mi) vb I mbujurai (mbu-jĭu-ráĭ), mbujuram (mbu-jĭu-rámŭ), mbujuratã (mbu-jĭu-rá-tã), mbujura-ri/mbujurare (mbu-jĭu-rá-ri) – (mi) fac arosh la fatsã ca un bujor; arushescu la fatsã
{ro: (se) îmbujora la faţă}
{fr: devenir rouge comme une pivoine}
{en: become red faced as the peony}

§ mbujurat (mbu-jĭu-rátŭ) adg mbujuratã (mbu-jĭu-rá-tã), mbujurats (mbu-jĭu-rátsĭ), mbujurati/mbujurate (mbu-jĭu-rá-ti) – tsi s-featsi (easti) arosh (la fatsã) ca un bujor
{ro: roşu ca bujorul}
{fr: avec la face rouge comme une pivoine}
{en: red faced as the peony}
ex: arosh shi mbujurat

§ mbujurari/mbujurare (mbu-jĭu-rá-ri) sf mbujurãri (mbu-jĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arushashti la fatsã ca un bujor
{ro: actiunea de a (se) îmbujora; îmbujorare}
{fr: action de devenir rouge comme une pivoine}
{en: action of becoming red faced as the peony}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã