DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

flamburã

flamburã (flám-bu-rã) sf flamburi/flambure (flám-bu-ri) – cumatã di pãndzã (mitasi, carti, etc.), acãtsatã di un shcop, cari ari di-aradã ma multi buei sh-cari pãrãstiseashti (ca semnu ahoryea) un stat (unã sutsatã, unã hoarã, unã cumpanii, etc.); cumatã di pãndzã acãtsatã di un shcop, purtatã di armãnj la numtsã; flamurã, banderã, panderã, bãirachi, bairacã, bãryeachi
{ro: drapel}
{fr: banderole, (petit) étendard, drapeau}
{en: flag, banner}
ex: cu-unã flamburã tu mãnã; nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta; tricurã nizanjlji cu flambura; la numtã easti adetea si s-higã pri casã nã flamburã; unã crutsi di-amalamã sh-unã flamburã di hrisafi

§ flamurã (flá-mu-rã) sf flamuri/flamure (flá-mu-ri) shi flãmuri (flắ-murĭ) – (unã cu flamburã)
ex: aushaticlu trãdzea n cap, cu perlji alghi, cari s-ligãna pri pãltãri ca neshti flamuri; flãmuri albi s-analtsã; el putu s-veadã shi flãmuri aroshi

§ flãmburar (flãm-bu-rárŭ) sm flãmburari (flãm-bu-rárĭ) – omlu tsi poartã flambura; bairahtar, bairactar
{ro: stegar}
{fr: porte-drapeau}
{en: flag bearer}

§ flamburar (flam-bu-rárŭ) sm flamburari (flam-bu-rárĭ) – (unã cu flãmburar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

amu

amu (a-mú) adv – oara-aestã; tora di oarã; tora, torea, amo, amush, acush, acmotsi
{ro: acum}
{fr: maintenant}
{en: now}
ex: nu ari cari s-lu poartã amu (tora); cum s-ti ncljid amu (tora) tu loc?; amu (tora) va s-hibã aoa

§ amush (a-múshĭ) adv – (unã cu amu)
ex: patru meari ari flambura amush (tora)

§ amo (a-mó) adv – (unã cu amu)
ex: amo (tora) yin aoatsi

§ acush (a-cúshĭ) adv – (unã cu amu)
ex: cum avem cãprili acush (tora), atumtsea aveam oili

§ acmotsi (ac-mó-tsi) adv – (unã cu amu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

Anglii/Anglie

Anglii/Anglie (An-glí-i) sf fãrã pl – crat mari dit Ivropea di Vestu (ditu-Ascãpitatã), tu Nordul a Frãntsiiljei
{ro: Anglia}
{fr: Angleterre}
{en: England}

§ inglez (in-glézŭ) sm, sf inglezã (in-glé-zã), ingleji (in-gléjĭ), inglezi/ingleze (in-glé-zi) – om tsi s-amintã, bãneadzã icã yini dit Anglii shi easti di sãndzili-a miletilei di-aclo
{ro: englez}
{fr: anglais}
{en: englishman}
ex: inglezlu-i ac

§ inglizescu (in-gli-zés-cu) adg inglizeascã (in-gli-zeás-cã), ingli-zeshtsã (in-gli-zésh-tsã), inglizeshti/inglizeshte (in-gli-zésh-ti) – tsi ari s-facã cu inglejlji i Anglia; di inglez
(expr: inglizeasca = limba inglizeascã, zburãtã di ingleji)
{ro: englezesc}
{fr: anglais}
{en: english}
ex: flambura inglizeascã (dit Anglii, a inglejlor)

§ ingli-zeashti/inglizeashte adv – ca inglejlji
{ro: englezeşte}
{fr: comme les anglais}
{en: as done by englishmen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arãschiredz

arãschiredz (a-rãs-chi-rédzŭ) vb I arãschirai (a-rãs-chi-ráĭ), arãschiram (a-rãs-chi-rámŭ), arãschiratã (a-rãs-chi-rá-tã), arãs-chirari/arãschirare (a-rãs-chi-rá-ri) – dispartu sh-li arãescu lucri tsi s-aflã deadun tu-un loc; bag lucrili s-hibã ahoryea un di-alantu; mi tindu di tuti pãrtsãli; disfac sh-tindu (shamia, flambura, etc.) s-fliturã tu vimtu; arãspãndescu, scrupsescu, prãstuescu, arãescu, etc.
{ro: răsfira, împrăştia, desfăşura}
{fr: déployer, éparpiller, faire flotter au vent}
{en: unfold, disperse, spread}
ex: ca sirma lj-u-arãschira (lj-u flitura tu vimtu)

§ arãschirat (a-rãs-chi-rátŭ) adg arãschiratã (a-rãs-chi-rá-tã), arãschirats (a-rãs-chi-rátsĭ), arãschirati/arãschirate (a-rãs-chi-rá-ti) – tsi easti dispãrtsãt di alti lucri sh-arãspãndit tu tuti pãrtsãli; tsi easti disfaptu sh-timtu tra s-fliturã tu vimtu; arãspãndit, scrupsit, prãstuit, arãit, etc.
{ro: răsfirat, împrăştiat, desfăşurat}
{fr: déployé, éparpillé, qui est fait flotter au vent}
{en: unfolded, dispersed, spread}

§ arãschira-ri/arãschirare (a-rãs-chi-rá-ri) sf arãschirãri (a-rãs-chi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãschireadzã tsiva; arãspãndiri, scrupsiri, prãstuiri, arãiri, etc.
{ro: acţiunea de a răsfira, de a împrăştia, de a desfăşura; răsfirare, împrăştiere, desfăşurare}
{fr: action de déployer, d’éparpiller, de faire flotter au vent}
{en: action of unfolding, of dispersing, of spreading}

§ rãschiredz (rãs-chi-rédzŭ) vb I rãschirai (rãs-chi-ráĭ), rãschiram (rãs-chi-rámŭ), rãschiratã (rãs-chi-rá-tã), rãschirari/rãschirare (rãs-chi-rá-ri) – (unã cu arãschiredz)

§ rãschirat (rãs-chi-rátŭ) adg rãschiratã (rãs-chi-rá-tã), rãschirats (rãs-chi-rátsĭ), rãschirati/rãschirate (rãs-chi-rá-ti) – (unã cu arãschirat)
ex: boatsi astimtã shi rãschiratã

§ rãschirari/rãschirare (rãs-chi-rá-ri) sf rãschirãri (rãs-chi-rắrĭ) – (unã cu arãschirari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arosh

arosh (a-róshĭŭ) adg aroshi/aroshe (a-ró-shi), arosh (a-róshĭ), aroshi/aroshe (a-ró-shi) – tsi easti di hroma-a sãndzilui (a ci-reashilor coapti, etc.); rosh; (fig:
1: arosh (ca numã) – yin di-atsel aroshlu, calu-atsel aroshlu, etc.; expr:
2: ncãlicã pri-aroshlu = si mbitã;
3: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, tsi nu s-minã, cari nu fatsi tsiva;
4: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
5: om arosh = om cu perlu-arosh i arus)
{ro: roşu}
{fr: rouge}
{en: red}
ex: soarili ascãpitã arosh; feata avea fatsa-aroshi di-arshini; dada buisi oauã aroshi; shi ea-l, ca oulu-arosh
(expr: ca parlu), la piscar; patru meari albi-aroshi ari flambura amush; di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; ãncalicã aroshlu (fig: calu-atsel aroshlu); ncãlicã pi-aroshlu ((i) fig: ncãlicã calu-atsel aroshlu; icã (ii) expr: sã mbitã, cã biu multu yin di-atsel aroshlu); la-aroshlu (fig: la yinlu-atsel arosh) s-dutsi ndreptu; di om arosh (cu perlu-arosh), dã sh-fudzi; nu yinj tini trã oauã-aroshi
(expr: nu yinj tini ncot, ai tini tsiva tu minti sh-nu vrei s-nji spunj)

§ rosh (róshĭŭ) adg roshi/roshe (ró-shi), rosh (róshĭ), roshi/roshe (ró-shi) – (unã cu arosh)

§ arushescu (a-ru-shĭés-cu) (mi) vb IV arushii (a-ru-shíĭ), arusham (a-ru-shĭámŭ), arushitã (a-ru-shí-tã), arushi-ri/arushire (a-ru-shí-ri) – buisescu un lucru sh-lu fac s-lja hroma aroshi; l-fac s-hibã arosh; mi fac arosh la fatsã; arushãscu, rushescu
{ro: roşi}
{fr: rougir, se rendre rouge}
{en: redden, turn red}
ex: Gioea Mari easti adetea s-arushim (s-li buisim aroshi) oauãli; s-arushi (arushi la fatsã) cãndu-lj dzãsh aesti zboarã, s-featsi ca mãlãcuchea; ts-arushi (tsã si featsi aroshi) fatsa; nãsã arusha (s-fãtsea aroshi la fatsã) ca merlu coptu; muntsãlj arushescu (s-fac arosh) di sãndzi di-armãnj; lj-arushirã (lj-si featsirã arosh) ocljilj di plãngu

§ arushit (a-ru-shítŭ) adg arushitã (a-ru-shí-tã), arushits (a-ru-shítsĭ), arushiti/arushite (a-ru-shí-ti) – tsi easti faptu (buisit) arosh; tsi s-featsi arosh la fatsã; arushãt, rushit
{ro: roşit}
{fr: rougi, rendu rouge}
{en: reddened, turned red}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãirachi/bãirache

bãirachi/bãirache (bã-i-ráchi) sf bãirãchi (bã-i-rắchĭ) – cumatã mari di pãndzã (mitasi, carti, etc.), acãtsatã di un shcop, cari ari di-aradã ma multi buei sh-cari pãrãstiseashti (ca semnu ahoryea) un stat (unã sutsatã, unã hoarã, unã cumpanii, etc.); cumatã di pãndzã acãtsatã di un shcop, purtatã di armãnj la numtsã; bãryeachi, banderã, panderã, flamburã, flamurã;
(expr:
1: easti bãirachi = easti cariva tsi pãrãstiseashti ca unã “bãirachi”, un lucru, unã hoarã, etc.;
2: easti cu bãirachea = easti cu-anami, cunuscut di tuts)
{ro: drapel, steag}
{fr: étendard, drapeau}
{en: flag, banner}
ex: tsi suntu bãirãchili (flamburli) tsi yin?

§ bãryeachi (bãr-yĭá-chi) sf bãryechi (bãr-yĭéchĭ) – (unã cu bãirachi)
ex: Tana, bãryeachea
(expr: flambura) a hoarãljei!

§ bairacã (ba-i-rá-cã) sf pl(?) – (unã cu bãirachi)
ex: ishirã cu bairaca (flambura); tsi u-ascundzã: nãsã easti cu bairaca
(expr: nãsã easti cunuscutã, cu-anami)

§ bairahtar (ba-i-rah-tárŭ) sm bairahtari (ba-i-rah-tárĭ) – omlu tsi poartã flambura; flamburar, bairactar
{ro: stegar}
{fr: porte-drapeau}
{en: flag bearer}

§ bairactar (ba-i-rac-tárŭ) sm bairactari (ba-i-rac-tárĭ) – (unã cu bairahtar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

banderã

banderã (ban-dé-rã) sf banderi/bandere (ban-dé-ri) – cumatã di pãndzã (mitasi, carti, etc.), acãtsatã di un shcop, cari ari di-aradã ma multi buei sh-cari pãrãstiseashti (ca semnu ahoryea) un stat (unã sutsatã, unã hoarã, unã cumpanii, etc.); panderã, flamburã, flamurã, bãirachi, bairacã, bãryeachi;
(expr:
1: scol bandera = (i) mi scol contra-a statlui; mut caplu; fac panastasi; mi ribilipsescu; (ii) mut boatsea;
2: shutsã bandera = s-turnã, s-alãxi;
3: fur cu banderã = fur cu-anami, cunuscut di tuts)
{ro: drapel, steag}
{fr: étendard, drapeau}
{en: flag, banner}
ex: bandera turtseascã easti veardi

§ panderã (pan-dé-rã) sf panderi/pandere (pan-dé-ri) – (unã cu banderã)
ex: u sculã pandera
(expr: featsi panastasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cor1

cor1 (córŭ) sn coruri (có-rurĭ) – agioc tsi-l fatsi laolu prit hori dumãnitsli (dzãlili pisimi, dzãlili di numtã, etc.) cãndu bãrbatslji shi muljerli s-tsãn di mãnã sh-fac un bair (lungu, ncljis i, ma multi ori, dishcljis, cu-un cap sh-cu-unã coadã) tu cari oaminjlji gioacã peanarga un dupã-alantu; bairlu di oaminj tsi gioacã; huro;
(expr:
1: trag corlu = escu tu caplu-a corlui shi-l trag dupã mini, multi ori cu-unã mãndilã tsi u flitur tu vimtu;
2: intru n cor = (i) mi-acats di mãnã cu-alantsã agiucãtori, iuva, tu bairlu di oaminj; (ii) intru sh-mini tu-atseali tsi s-fac (alishvirishi, etc.)
{ro: horă aromânească}
{fr: grande ronde paysanne aroumaine}
{en: Aromanian folk dance}
ex: albã sã-nj ti ved, lea sor, tsi nji ti-alãchish ãn cor; deadi earba shtirigoanja, corlu creashti la Buboanja; neacãtsat tu cor, multi cãntitsi shtii; ti-acãtsash ãn cor, prindi s-giots; cari s-acatsã n cor, va nu va, vai gioacã; corlu diple s-anvãrteashti; dupã tsi tuts trapsirã corlu (tuts giucarã n caplu-a corlui); trãdzea tu-aradã corlu sh-anvãrtea mãndila n vimtu; scoasirã nveasta n cor s-tragã corlu; nunj cu flambura tu cor; cãndu s-acatsã nãsã n cor, s-adunã tuts ca s-u veadã cã giuca multu mushat; di-aclo iu giuca n cor, lj-anjurdzi scrum; yini oara s-alicheascã nveasta nauã cu gionili n cor; corlu-l trãdzea nveasta noauã

§ huro (hu-ró) sm huradz (hu-rádzĭ) – (unã cu cor1)
ex: hurolu (corlu) di Pashti; sh-lu trag hurolu (corlu) ninti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

flitur1

flitur1 (flí-turŭ) sm flituri (flí-turĭ) – turlii di insectã (yeatsã) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; fljutur, fliturã, fitur, pirpirunã, perpunã, pitãludã;
(expr: lj-intrarã flituri ãn cap = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari glãrinj tu minti)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: suti di flituri azbuira tu gãrdinã di floari-floari

§ fljutur (fljĭú-turŭ) sm fljuturi (fljĭú-turĭ) – (unã cu flitur1)
ex: acãtsai un fljutur

§ flutur (flú-turŭ) sm fluturi (flú-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ fliturã (flí-tu-rã) sf flituri/fliture (flí-tu-ri) – (unã cu flitur1)
ex: lishoarã-minutã; ca nã fliturã; ca nã fliturã tsi-azboairã

§ fitur (fí-turŭ) sm fituri (fí-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ flitur2 (flí-turŭ) sm pl(?) – trimburari (ligãnari, bãteari, etc.) tu vimtu a unei flamburã, areapitã, shimii, etc.
{ro: fâlfâit}
{fr: flottement}
{en: flutter}
ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a banderãljei

§ flitur3 (flí-turŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (trã pulj) bati (minã, lj-treamburã) areapitli; (trã flamburã, shimii, pãndzã, etc.) s-minã shi s-leagãnã tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur (vilendzã) tu vimtu
{ro: flutura, fâlfâi}
{fr: flotter, ondoyer, voltiger}
{en: wave, flutter, flap}
ex: fliturãndalui tu vimtu pãndzi albi; ãnj fliturã (bati) ocljul atsel astãngul; bandera fliturã pri pãlatea-a amirãlui; fustanea shi lãrdzili mãnits di la cãmeashi lj-flitura di vimtu

§ flituredz (fli-tu-rédzŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (unã cu flitur3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hrisafi/hrisafe

hrisafi/hrisafe (hri-sá-fi) sf hrisãhi (hri-sắhĭ) – hir di-amalamã (i di-asimi, cãtivãrãoarã) cu cari s-chindisescu stranji; chindisiturã cu hiri di-amalamã; gãitani mplititã cu hiri di-amalamã (i di-asimi); hrisozmã;
(expr:
1: hrisãhi = stranji cu hiri di-amalãmã;
2: (ca) di hrisafi = ca di-amalamã;
3: armasi cu hrisãhili = armasi cu lucrul nibitisit)
{ro: fir de aur}
{fr: fil d’or; cannetille; dorure}
{en: gold wire used in broidery; gold broidery}
ex: tu stranji di hrisãhi (chindisiti cu hrisafi) viscuts; lj-deadirã bãiri di flurii, stranji di hrisafi; cum apiri dzua, s-adrã tu hrisãhi; apreasi un per di hrisafi shi s-aflã la numta amirãreascã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; unã flamburã, tutã di hrisafi; sh-chiptina perlu di hrisafi
(expr: ca di-amalamã); armasi cu hrisãhili (hirili di-amalamã; expr: armasi cu lucrul nibitisit)

§ hrisozmã (hri-sóz-mã) sf hrisozma-ti/hrisozmate (hri-sóz-ma-ti) – (unã cu hrisafi)
ex: purtai nã ilecã cusutã cu hrisozmã; avea cioarits chindisits cu hrisozmã; curunj ayisiti di hrisozmã (dati cu-amalamã); perlji di hrisozmã
(expr: ca di-amalamã)

§ hrisusescu (hri-su-sés-cu) (mi) vb IV hrisusii (hri-su-síĭ), hrisuseam (hri-su-seámŭ), hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusiri/hrisusire (hri-su-sí-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsãri di amalamã tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dãnãseascã ma ghini, etc.); afum, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: hrisusescu (un lucru) = fac (un lucru) sã nyiliceascã ca malama;
2: (preftul) mi hrisuseashti = (preftul) nj-da cu njir pi frãmti)
{ro: auri}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: perlu-lj hrisusea
(expr: lji nyilicea ca malama); nã hrisusi
(expr: nã deadi cu njir pri frãmti, nã mirusi) preftul; hrisusii merlu

§ hrisusit (hri-su-sítŭ) adg hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusits (hri-su-sítsĭ), hrisusiti/hrisusite (hri-su-sí-ti) – (lucru) cari easti acupirit cu-un petur suptsãri di amalamã; afumat, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn