DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

filã

filã (fí-lã) sf fili/file (fí-li) – acoala cu cari suntu fapti cãrtsãli (librili, vivlia); frãndzã, padzinã
{ro: foaie, pagină de carte}
{fr: feuille, page d’un livre}
{en: page of a book}
ex: lj-arupsi unã filã (frãndzã) dit carti; cãti fili (frãndzi) ai nvitsatã?; ea dishcljidi la fila (padzina, frãndza) patru suti

§ filadã (fi-lá-dhã) sf filãdz (fi-lắdzĭ) – ma multi acoali, ligati la un loc tra s-aspunã ca unã carti goalã (fãrã scrituri) pri cari omlu poati sã ngrãpsescã cu mãna; tetradiu, tifteri, catastih, catalog, condicã, bãzmãtã, carti
{ro: caiet}
{fr: cahier}
{en: notebook, writing (exercise) book}
ex: scria tuti cãti-lj si tihisea tu-unã filadã; avea filada mplinã cu cãntitsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

filantrop

filantrop (fi-lan-trópŭ) sm, sf, adg filantroapã (fi-lan-trŭá-pã), filantrochi (fi-lan-tróchĭ), filantroapi/filantroape (fi-lan-trŭá-pi) – om, di-aradã avut, tsi caftã s-agiutã oaminjlji oarfãnj; om cu mãna largã tsi fatsi ghinets ti lumea di deavãrliga; giumertu, cuvurdã
{ro: filantrop}
{fr: philanthrope}
{en: philanthropist}
ex: suntu avuts ma filantrochi, vãrnu nu dishcljidi gura fãrã s-lu-agiutã

§ filan-trupilji/filantrupilje (fi-lan-tru-pí-lji) sf filantrupilj (fi-lan-tru-píljĭ) – harea tsi-l fatsi omlu s-hibã filantrop; ghinetslji fapti di omlu filantrop, trã oarfãnj (ti lumea di-aradã, trã stat, etc.)
{ro: filantropie}
{fr: philanthropie}
{en: philanthropy}

§ filantru-pii/filantrupie (fi-lan-tru-pí-i) sf filantrupii (fi-lan-tru-píĭ) sf – (unã cu filantrupilji)
ex: bisearica nã nveatsã filantrupia

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acoalã1

acoalã1 (a-cŭá-lã) sf acolj (a-cóljĭ) – cumatã di carti ti scriari; coalã, carti, hãrtii, frãndzã, filã
{ro: coală de hîrtie}
{fr: feuille de papier}
{en: sheet of paper}
ex: lja vãrã ndauã acolj apoea shi s-astuchi tuti guvili

§ coalã (cŭá-lã) sf colj (cóljĭ) – (unã cu acoalã1)
ex: loai sh-mini doauã coali (frãndzã) di carti vinitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

armãteauã

armãteauã (ar-mã-thĭá-ŭã) sf armãtei (ar-mã-théĭ) – mãnuclju ligat (di tseapi verdzã); ligãturã di tseapi; arãmãteauã, chiscã
{ro: legătură de ceapă}
{fr: file, enfilade, rangée}
{en: bundle of onions}
ex: nj-deadi ndauã armãtei (chishti) di tseapi

§ arãmãteauã (a-rã-mã-thĭá-ŭã) sf arãmãtei (a-rã-mã-théĭ) – (unã cu armãteauã)
ex: acumpãrai unã-arãmãteauã (ligãturã) di tseapi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bair

bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã

§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii

§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

barbã

barbã (bár-bã) sf bãrghi (bắr-ghi) – perlji tsi crescu dit grunjlu-a bãrbatlui (sh-niheamã ma nsus, di-unã parti sh-di-alantã a gurãljei) shi suntu alãsats s-armãnã mãri; (fig:
1: barbã = (i) arãdãtsinã di prash, tseapã, etc.; (ii) hirili tsi es dit cuceanlu di misur, nicurat ninga di cojili tsi lu-acoapirã; expr:
2: mi giur pi barbã = mi giur cã spun dealihea)
{ro: barbă; rădăcina de ceapă sau praz}
{fr: barbe; racines de l’oignon et du poirreau}
{en: beard; roots of green onions or leaks}
ex: tsi nu-ari teta dininti? (angucitoari: barba); un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli); unãoarã la noi mash preftsãlj purta barbã; vidzui un om cu barbã mari; barba eara semnu di jali; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; barba a prashlui nu s-mãcã; lj-deadi barba-a misurlui; cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; bãgai tu loc nã dãrmã di saltsi sh-ahiurhi s-lji easã barbã (fig: hiri di-arãdãtsinã); bãrghili a sãcãladzlor; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea

§ bãrbos (bãr-bósŭ) adg bãrboasã (bãr-bŭá-sã), bãrbosh (bãr-bóshĭ), bãrboasi/bãrboase (bãr-bŭá-si) – cari ari barbã lungã; tsi nu s-ari sursitã di multu chiro; cu barbã, sãcãlã; (fig: bãrbos = preftu cu barbã)
{ro: bărbos}
{fr: barbu}
{en: bearded}
ex: s-nu-l vedz bãrboslu-atsel (atsel cu barbã); agri capiti bãrboasi (cu barbã); vinji un bãrbos (fig: preftu)

§ barber (bar-bér) sm barberi (bar-bérĭ) – bãrbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseascã oaminjlji
{ro: bărbier}
{fr: barbier}
{en: barber}
ex: shidea sh-lu ntriba pri barber; barber veclju cu un jar di fumealji; l-bãgã tu pãni di barber

§ birber (bir-bér) sm birberi (bir-bérĭ) – (unã cu barber)

§ birbirii/birbirie (bir-bi-rí-i) sf birbirii (bir-bi-ríĭ) – ducheanea-a birberlui iu oaminjlji sh-talji perlu i s-sursescu
{ro: frizerie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bardzu

bardzu (bár-dzu) adg bardzã (bár-dzã), bardzi (bár-dzi), bardzã (bár-dzã) – cal i mulã cu chealea albã, amisticatã cu multi alti hromi; numã datã a unui cal i mulã tsi ari ahtari cheali; barzã
{ro: bălan pestriţ}
{fr: blond filasse et bariolé (en parlant des chevaux et des mulets)}
{en: (for horses and mules) with white and motley skin}
ex: ncarcã bardza (mula bardzã)

§ barzã (bár-zã) sf bãrzã (bắr-zã) – mulã tsi easti cu chealea albã; bardzã
{ro: bălan}
{fr: mulet blanc}
{en: white mule}

§ bardzucanat (bar-dzu-cá-natŭ) adg bardzucanatã (bar-dzu-cá-na-tã), bardzucanats (bar-dzu-cá-natsĭ), bardzucanati/bardzucanate (bar-dzu-cá-na-ti) – oai i caprã cu guna albã-bagavã-sivã sh-cu cu dãmtsã aroshi pri cap
{ro: oaie sau capră albă cu pete roşii pe cap}
{fr: mouton gris ou chèvre grise qui a des raies rouges le long de sa tête}
{en: grey sheep or goat with red streaks on the head}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bel2

bel2 (bélŭ) adg bealã (beá-lã), belj (béljĭ), beali/beale (beá-li) – (pravdã) tsi easti cu perlu albu sh-niheamã ca-arus; beal, bealbish, bealish, cil
{ro: bălan şi puţin blond}
{fr: blanc et un peu blond}
{en: white and a little blond}
ex: tsaplu atsel bel (cu guna albã); oaea bealã; un cãni bel aviglja casa; cu palma dãnda pri cheptu-lj bel (albu); dzatsi nveasti beali,-analti

§ beal (beá-lŭ) adg bealã (beá-lã), belj (béljĭ), beali/beale (beá-li) – (unã cu bel2)

§ bealbish (beál-bishĭŭ) adg bealbishi/bealbishe (beál-bi-shi), bealbish (beál-bishĭ), bealbishi/bealbishe (beál-bi-shi) – (pravdã) cu perlu albu-mushutic; bealish, albu-arus, mushutic, bel
{ro: frumuşel, bălan}
{fr: blanc-gentil}
{en: beautiful, blond}
ex: albu, bealbish (mushat, arus); eara un ficior bealbish (mushutic, arus); njel bealbish

§ bealish (beá-lishĭŭ) adg bealishi/bealishe (beá-li-shi), bealish (beá-lishĭ), bealishi/bealishe (beá-li-shi) – (pravdã) cu guna (perlu, chealea) albã; albu-bel, beal, bealbish
{ro: bălan}
{fr: blond filasse (très clair)}
{en: blond}
ex: Polca, bealishi cãtsauã (cu chealea, perlu albu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bubuchi1/bubuche

bubuchi1/bubuche (bu-bú-chi) sf bubuchi (bu-búchĭ) – njicã umflãturã pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; buzbucheauã, cleci, tsipur
{ro: mugur, boboc de flori}
{fr: bourgeon, bouton de fleurs}
{en: bud, flower bud}
ex: ponjlji au bubuchi; deadi bubuchea; cu nostima bubuchi a floariljei di mac

§ buzbucheauã (buz-bu-chĭá-ŭã) sf buzbuchei (buz-bu-chĭéĭ) – bubuchi njicã di lilici
{ro: bobocel de flori}
{fr: petit bouton de fleurs}
{en: small flower bud}
ex: buzbucheauã sh-trandafilã

§ bubuchios (bu-bu-chĭósŭ) adg bubuchioasã (bu-bu-chĭŭá-sã), bubuchiosh (bu-bu-chĭóshĭ), bubuchioasi/bubuchioase (bu-bu-chĭŭá-si) – tsi ari scoasã (datã) multi bubuchi
{ro: cu mulţi muguri}
{fr: avec beaucoup de bourgeons}
{en: with many buds}

§ bubuchisescu (bu-bu-chi-sés-cu) vb IV bubuchisii (bu-bu-chi-síĭ), bubuchiseam (bu-bu-chi-seámŭ), bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisiri/bubuchisire (bu-bu-chi-sí-ri) – scot (dau, fac) bubuchi; mbubuchisescu;
(expr: bubuchisescu la fatsã; nji si bubuchiseashti fatsa = scot gãrnutsã pi fatsã; hiu mplin di gãrnutsã pi fatsã; nji si umplu fatsa di gãrnutsã; mãrãnghisescu, mãrãnedz, vishtidzãscu la fatsã)
{ro: înmuguri, îmboboci}
{fr: bourgeonner, boutonner}
{en: produce (put forth or shoot) a bud}
ex: pãdurea bubuchisi (ponjlji dit pãduri scoasirã bubuchi); apãrnji s-bubuchiseascã (sã scoatã, s-da bubuchi) frãndza-a faglui dit pãduri; merlu bubuchisi; lji si bubuchisi
(expr: lji si mãrãnghisi, lji s-umplu di gãrnutsã) fatsa

§ bubuchisit (bu-bu-chi-sítŭ) adg bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisits (bu-bu-chi-sítsĭ), bubuchisiti/bubuchisite (bu-bu-chi-sí-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; bubuchisit
{ro: înmugurit, îmbobocit}
{fr: bourgeonné, boutonné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cair

cair (cá-irŭ) sn cairi/caire (cá-i-ri) – mãnuclju (mãnatã) di lãnã (cãnipã, ljin, etc.) curatã sh-faptã etimã tra s-hibã bãgatã pri furcã trã turtseari; fuljor, fuior; (fig: cair = (per) albu ca cairlu)
{ro: caier, fuior}
{fr: filasse, quenouillée, étouppe}
{en: tow, bundle (hemp)}
ex: feci cairi (fuljoari) sh-mãni va torcu; un cair (fuljor) s-bitisescu; io va torcu cair lai, nu albu; lu-ari perlu cair (fig: albu ca cairlu); gioacã-aush cu perlu cair (fig: albu)

§ ncair (ncá-irŭ) vb I ncãirai (ncã-i-ráĭ), ncãiram (ncã-i-rámŭ), ncãiratã (ncã-i-rá-tã), ncãirari/ncãirare (ncã-i-rá-ri) – fac cairi (di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) ti turtseari pi furcã
{ro: face caiere de tors}
{fr: faire de la filasse}
{en: make tows, bundles}
ex: nu s-njishcã dit cheaptsãnj, tutã dzua ncãirã (featsi cairi)

§ ncãirat (ncã-i-rátŭ) adg ncãiratã (ncã-i-rá-tã), ncãirats (ncã-i-rátsĭ), ncãirati/ncãirate (ncã-i-rá-ti) – (lãnã, cãnipã, ljin, etc.) faptã cairi
{ro: făcut caier}
{fr: laine faite en filasse}
{en: wool made in tows}

§ ncãirari/ncãirare (ncã-i-rá-ri) sf ncãirãri (ncã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãdi cariva ncairã
{ro: acţiunea de a face caiere de tors}
{fr: action de faire de la filasse}
{en: action of making tows}

§ discair (dis-cá-irŭ) vb I discãirai (dis-cã-i-ráĭ), discãiram (dis-cã-i-rámŭ), discãiratã (dis-cã-i-rá-tã), discãirari/discãirare (dis-cã-i-rá-ri) – disfac cairi (di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) tsi li am tri turtseari pi furcã
{ro: desface caiere de tors}
{fr: défaire la quenouillée}
{en: unmake tows, bundles}
ex: discãirã lãna tra s-u facã piciuri

§ discãirat (dis-cã-i-rátŭ) adg discãiratã (dis-cã-i-rá-tã), discãirats (dis-cã-i-rátsĭ), discãirati/discãirate (dis-cã-i-rá-ti) – (cair di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) disfaptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

canelã1

canelã1 (ca-né-lã) sf caneli/canele (ca-né-li) – arburi dit locurli caldi tsi ari unã coaji tsi anjurzeashti mushat; cumãts dit aestã coaji, tsi easti bunã trã yitrii shi cari s-bagã tu mãcãruri tra s-lã da unã nustimadã ahoryea; caramfilã
{ro: scorţişoară}
{fr: cannelle}
{en: cinnamon}
ex: loclu-anjurdzeashti canelã, es armãnjlji nsus la-Avdelã

§ caramfilã (ca-ram-fí-lã) sf pl(?) – (unã cu canelã1)
ex: caramfila (canela) chisatã easti bunã trã dzindzii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã