|
|
fidan
fidan (fi-dánŭ) sm, sf, adg fidanã (fi-dá-nã) shi fidani/fidane (fi-dá-ni), fidãnj (fi-dắnjĭ), fidani/fidane (fi-dá-ni) shi fidãnj (fi-dắnjĭ) – alumachi cari (la ma multi soiuri di arburi) creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; arburi tinir; truplu (shcoplu aruptu) di la un arburi tinir; fidanã, fidani, vlãstar, vlãstari, lãstari, cljeci, climbuci; (fig: fidan (fidanã, fidani/fidane) = ficior (featã) gioni, zveltu sh-mushat, ca un fidan)
{ro: vlăstar}
{fr: jeune arbre, drageon, rejeton}
{en: sucker, shoot}
ex: nu cheari nã pãduri, fidãnjli (vlãstãrli) cãndu crescu; eara mushat; tricui prit pãdurea di fidãnj (di vlãstãri, di arburi tiniri); di-unã fidani s-featsi nã pãduri; naltã ca fidani, aroshi ca mirgeani; s-ligãna cãravea ca frãndza pri fidani (vlãstari); un pljumbu mea lu-arsi fidanlu (fig: gionili); sh-noi plãndzem, eara singura fidani (fig: tinir, ficior, featã) a ugeaclui a nostru; plãndzem fidãnjlji (fig: zveltsãlj gionj); eara fidani (fig: gioni, zveltu sh-mushat)
§ fidãnlãchi/fi-dãnlãche (fi-dãn-lắ-chi) sf fidãnlãchi (fi-dãn-lắchi) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ca unã fidani; (fig: fidãnlãchi = harea shi purtarea tsi u au ficiorlji (featili) gionj, zveltsã shi mushats; giunaticlu tsi lu-aspuni un fidan)
§ nfidãnescu (nfi-dã-nés-cu) vb IV nfidãnii (nfi-dã-níĭ), nfidãneam (nfi-dã-neámŭ), nfidãnitã (nfi-dã-ní-tã), nfidãniri/nfidãnire (nfi-dã-ní-ri) – crescu fidãnj di la-arãdãtsinã; scot fidãnj; fac vlãstari
{ro: scoate vlăstari}
{fr: donner des rejetons}
{en: shoot, give suckers}
ex: nfidãnirã (scoasirã fidãnj) ayinjli
§ nfidãnit (nfi-dã-nítŭ) adg nfidãnitã (nfi-dã-ní-tã), nfidãnits (nfi-dã-nítsĭ), nfidãniti/nfidãnite (nfi-dã-ní-ti) – tsi ari scoasã fidãnj
{ro: care a scos vlăstari}
{fr: qui a donné des rejetons}
{en: who has given suckers}
§ nfidãniri/nfi-dãnire (nfi-dã-ní-ri) sf nfidãniri (nfi-dã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es fidãnj di la-arãdãtsina-a arburlor
vlãstari/vlãstare
vlãstari/vlãstare (vlãs-tá-ri) sf vlãstãruri (vlã-stã-rurĭ) shi vlãstãri (vlãs-tắrĭ) – alumachi cari (la ma multi soiuri di arburi) creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; vlãstar, lãstari, fidan, fidanã, fidani, cljeci, climbuci; (fig: vlãstari = ficiorlu a unui pãrinti di cari easti zborlu)
{ro: vlăstar}
{fr: jeune pousse, drageon, rejeton}
{en: sucker, shoot}
ex: rãdãtsinjli di vlãstãruri; ayita featsi vlãstãruri; vlãstarea di-ayitã easti bunã tu mãcari, yini ca acrishoarã
§ vlãstar (vlãs-tárŭ) sn vlãsta-ri/vlãstare (vlãs-tá-ri) shi vlãstãri (vlãs-tắrĭ) – (unã cu vlãstari)
§ lãstari/lãstare (lãs-tá-ri) sf lãstãri (lãs-tắrĭ) – (unã cu vlãstari)
ex: di la unã-arãdãtsinã s-featsi nã pãduri di lãstãri
§ vlãstã-rusescu (vlãs-tã-ru-sés-cu) vb IV vlãstãrusii (vlãs-tã-ru-síĭ), vlãstãruseam (vlãs-tã-ru-seámŭ), vlãstãrusitã (vlãs-tã-ru-sí-tã), vlãstãrusiri/vlãstãrusire (vlãs-tã-ru-sí-ri) – talj unã parti di vlãstãrli-a unui arburi sh-alas mash ãndauã di eali tra s-creascã shi si s-facã arburi mãri; cur unã ayitã di frãndzã shi vlãstãri di primansus
{ro: lăstări}
{fr: émonder, couper les rejetons inutiles}
{en: trim unnecessary suckers}
§ vlãstãrusit (vlãs-tã-ru-sítŭ) adg vlãstãrusitã (vlãs-tã-ru-sí-tã), vlãstãrusits (vlãs-tã-ru-sítsĭ), vlãstãrusiti/vlãstãrusite (vlãs-tã-ru-sí-ti) – (arburli, pãdurea) a curi vlãstãruri furã tãljati; (ayita) a curi frãndzã shi vlãstari di primansus suntu curati
{ro: (arbore, pădure) lăstărit, curăţit}
{fr: (arbre, forêts) émondé, avec les rejetons inutiles coupés}
{en: (tree, forest) with unnecessary suckers trimmed}
§ vlãstãrusiri/vlãs-tãrusire (vlãs-tã-ru-sí-ri) sf vlãstãrusiri (vlãs-tã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-talji vlãstãrili-a unui arburi
{ro: acţiunea de a lăstări, de a curăţi copacii}
{fr: action d’émonder, de couper les rejetons inutiles}
zveltu
zveltu (zvél-tu) adg zveltã (zvél-tã), zveltsã (zvél-tsã), zvelti/zvelte (zvél-ti) – (om, pravdã) tsi ari truplu livendu (spãtat, suptsãrac, shi canda s-frãndzi cãndu imnã); spãtat, ascuturat, scuturat, suptsãrac, subtsãrac
{ro: zvelt}
{fr: svelte}
{en: slender, slim}
ex: zvelti feati shi mushati; easti zveltã ca nã fidanã