(expr: s-nãireashti); deadirã foc a hoarãljei
(expr: u-apreasirã hoara) sh-diunãoarã lo foc (s-apreasi); pipiryeili foc suntu (fig: ardu multu limba sh-gura); ficiorlu, dishtiptat foc (fig: multu dishtiptat, cu multã minti); njiclu, foc easti (fig: njiclu easti yiu, dishtiptat, sãrpit); foc nveatsã (fig: nveatsã multu ghini); foc lj-ari
(expr: aminã tufechea) shi-l vãtãmã; focu-s-featsi
(expr: s-ariciui, lu-acãtsã multu inatea); nipututlu ari focuri
(expr: truplu lj-ardi, ari cãlduri, ari heavrã); foc (fig: cripari, taxirati) mari tsi mi-agudi; am mari foc (fig: pãreari di-arãu) cã nu-l vidzui; amirãlu, apres foc
(expr: mplin di inati, nãirit multu, ariciuit), arapi apala; agiun eara, apres (mplin di inati) eara, ai si-sh scoatã foclu
(expr: si-sh scoatã inatea) pri hitsi

§ fucurinã (fu-cu-rí-nã) sf fucurinj (fu-cu-rínj) – loc tsi easti faptu maxus (ãn casã i nafoarã) tra s-ardã foclu; loclu iu s-ari faptã foc altãoarã; loc cu ciunushi; ficurinã, vatrã, veatrã, ugeachi, ugeac (fig: fucurinã = foc, pirã dit suflit)
{ro: vatră}
{fr: foyer, âtre}
{en: hearth, fireplace}
ex: sti fucurinã (vatrã), aspindzurã un cãrlig; tu vuloaga-atsea dit cheari, vedz nã fucurinã (foc, vatrã cu foc) tsi-ardi?; fucurina neasteasã (vatra cu foc tsi ardi dipriunã); calea-calea agiumsi la unã fucurinã; zbura la nã fucurinã cu altsã avinãtori; creashti fucurina (fig: foclu, pira) tu-a meu chept di picurar; dusi la fucurinã, iu mãcã, biu shi s-adrã tsai

§ ficurinã (fi-cu-rí-nã) sf ficurinj (fi-cu-rínj) – (unã cu fucurinã)

§ fucos (fu-cós) adg fucoasã (fu-cŭá-sã), fucosh (fu-cóshĭ), fucoasi/fucoase (fu-cŭá-si) – cari ardi shi ncãldzashti ca foclu (fig: fucos = (suflit, purtari, oclji, zboarã, etc.) tsi ascapirã shi ardi ca foclu, tsi arucã foc; tsi easti apres la purtari, sarpit, arceatcu, preshcav)
{ro: focos; pasionat, violent}
{fr: ardent; passionné}
{en: burning, hot; passionate}
ex: s-asteasirã ocljilj fucosh (fig: tsi ardea ca foclu); avea fatsa apreasã, fucoasã (fig: tsi ardea ca foclu)