{ro: îngriji, fi atent}
{fr: soigner, être en éveil, faire attention}
{en: take care of; look after; be careful}
ex: mutrirã cum di cum s-cãshtigheadzã (s-aibã frundida, s-lucreadzã) cama multu trã fumealji

§ cãshtig (cãsh-tigŭ) vb I cãshtigai (cãsh-ti-gáĭ), cãshtigam (cãsh-ti-gámŭ), cãshtigatã (cãsh-ti-gá-tã), cãshtiga-ri/cãshtigare (cãsh-ti-gá-ri) – (unã cu cãshtighedz)

§ cãshtigat (cãsh-ti-gátŭ) adg cãshtigatã (cãsh-ti-gá-tã), cãshtigats (cãsh-ti-gátsĭ), cãshtigati/cãshtigate (cãsh-ti-gá-ti) – tsi easti mutrit di cariva; tsi-lj poartã cariva gailelu; frundixit, frundisit
{ro: îngrijit, atent}
{fr: soigné}
{en: taken care of; looked after; careful}

§ cãshtigari/cãshtigare (cãsh-ti-gá-ri) sf cãshtigãri (cãsh-ti-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãshtigheadzã
{ro: acţiunea de a îngriji, de a fi atent}
{fr: action de soigner, de faire attention, d’être attentif}
{en: action of taking care of; of looking after, of being careful}

§ curat3 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), curati/curate (cu-rá-ti) – tsi nu easti murdar; tsi nu-ari vãrã cusuri; tsi nu easti-amisticat cu tsiva; tsi easti dealihea, ntreg; limpidi, spastru, etc.;
(expr:
1: nu li am curati zmeanili = am tsiva pri suflit tsi mi mãcã; am tsiva tr-ascundeari tsi nu voi si sã shtibã; mini stipsescu;
2: lja-ts curatili = lja-ts mintea di la un lucru, agãrsha-l, s-nu mata ai vãrã ilpidã cã va si s-facã)
{ro: curat, clar, pur}
{fr: propre, pur, clair}
{en: clean, clear, pure}
ex: hiu curatã (neamãrtioasã) ca Stã-Mãria; cu cloputli curati (cu boatsea limpidi); nu sh-fu somnu, corbe, cã sh-fu moarti curatã (dealihea, ntreagã); nu hiu ligat di giurat shi aspun alihea curatã (limpidi, dealihea); tserlu easti curat (lãgarã, limpidi, sirin); tserlu curat (sirin) di-ascãpirari nu s-aspari [zbor tsi s-dzãtsi tra s-nu n-aspãrem di-un lucru, cãndu nu suntu seamni cã va si s-facã]; aduchi nãs, cã nu-i lucru curat (bun, limpidi, nitulburi); iu si-lj si ducã mintea-a lui, cã aoa nu curã lucru curat!; nu li-ari curati zmeanili
(expr: ari tsiva tsi-l mãcã tu suflit); lja-ts curatili
(expr: agãrsha-li, lja-ts nãdia) sh-tini, gione!; di multu sh-loarã curatili
(expr: lã fudzi elpida) tra s-veadã lumi

§ curat4 (cu-rátŭ) adv – limpidi (tra si s-aducheascã ghini)
{ro: curat, clar, limpede, cu claritate}
{fr: nettement, clairement}
{en: clearly}
ex: s-nj-aspunj ndreptu sh-curat (limpidi, tra s-pot s-aduchescu ghini); dzã-nj curat (limpidi), tsi vrei?

§ nicurat2 (ni-cu-rátŭ) adg nicuratã (ni-cu-rá-tã), nicurats (ni-cu-rátsĭ), nicura-ti/nicurate (ni-cu-rá-ti) – tsi easti murdar; tsi easti-amisticat cu tsiva; tsi nu easti dealihea (ntreagã; limpidi, spastru, etc.); (zboarã) arushinoasi sh-pãngãniti scoasi din gurã; (fig: nicuratlu (sm) = draclu)
{ro: necurat, neclar, inpur}
{fr: malpropre, immonde, qui n’est pas clair, impur}
{en: unclean, unclear, impure}
ex: imnã cu stranjili nicurati (murdari); nu tsãnu tsiva tu cãldãrusha-aestã cã eara nicuratã (murdarã); bãgash tu ghelã urizlu nicurat (tsi nu fu curat di murdãrii); fatsi tsi fatsi sh-cu nicuratlu (fig: draclu) n gurã easti; loclu aestu va hibã mãyipsit, va hibã loc nicurat sh-cãntat

§ nicurari2/nicurare (ni-cu-rá-ri) sf nicurãri (ni-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-curã tsiva di murdãrilji (cãndu easti alãsat murdar); nispãstriri, ninãscãrsiri, ninãschirsiri, neanãschirsiri, neanischirsiri
{ro: acţiunea de a nu curăţa, de a nu coji, de a nu dezghioca, de a nu desfăca (porumbul), etc.}
{fr: action de ne pas nettoyer, de ne pas peler, de ne pas éplucher, de ne pas écosser, de ne pas égrener}
{en: action of not cleaning, of not peeling, of not skinning, of not shelling, of not hulling}

§ nicurãteatsã (ni-cu-rã-teá-tsã) sf nicurãtets (ni-cu-rã-tétsĭ) – atsea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrilji, murdãrii, murdãrlãchi, lerã, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghina-dã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}
ex: cum pot s-bãneadzã tu-ahãtã nicurãteatsã (murdãrii); lj-ishi pri cap sh-pi fatsã nicurãteatsã (lucri nicurati)