{en: teaching, professorship}

§ dãscãlãchi/dãs-cãlãche (dãs-cã-lắ-chi) sf dãscãlãchi (dãs-cã-lắchĭ) – (unã cu dãscãlichi)
ex: dãscãlãchea shtii multi ma nu-ari multi

§ dãscã-lii/dãscãlie (dãs-cã-lí-i) sf dãscãlii (dãs-cã-líĭ) – (unã cu dãscã-lichi)

§ dãscãlipsescu (dãs-cã-lip-sés-cu) (mi) vb IV dãscã-lipsii (dãs-cã-lip-síĭ), dãscãlipseam (dãs-cã-lip-seámŭ), dãscã-lipsitã (dãs-cã-lip-sí-tã), dãscãlipsiri/dãscãlipsire (dãs-cã-lip-sí-ri) – (caftu s-lu) nvets pri cariva carti, sã scrii shi sã dghivãseascã; dãscãlisescu, dãscãlescu, nvets, anvets; (fig: dãscãlipsescu = dau urnimii, urnipsescu)
{ro: dăscăli, învăţa}
{fr: enseigner, apprendre}
{en: teach, learn}

§ dãscãlipsit (dãs-cã-lip-sítŭ) adg dãscãlipsitã (dãs-cã-lip-sí-tã), dãscãlipsits (dãs-cã-lip-sítsĭ), dãs-cãlipsiti/dãscãlipsite (dãs-cã-lip-sí-ti) – tsi easti nvitsat di cariva s-facã un lucru (sã scrii shi sã dghivãseascã); dãscãlisit, dãscãlit, nvitsat, anvitsat
{ro: dăscălit, învăţat}
{fr: enseigné, appris}
{en: taught, learned}

§ dãscãlipsiri/dãscãlipsire (dãs-cã-lip-sí-ri) sf dãscãlipsiri (dãs-cã-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dãscãlipseashti; dãscãlisiri, dãscãliri, nvitsari, anvitsari
{ro: acţiunea de a dăscăli, de a învăţa; dăscălire, învăţare}
{fr: action d’enseigner, d’apprendre}
{en: action of teaching, of learning}

§ dãscãlisescu (dãs-cã-li-sés-cu) (mi) vb IV dãscãlisii (dãs-cã-li-síĭ), dãscãliseam (dãs-cã-li-seámŭ), dãscãlisitã (dãs-cã-li-sí-tã), dãscãlisiri/dãscãlisire (dãs-cã-li-sí-ri) – (unã cu dãscãlipsescu)

§ dãscãlisit (dãs-cã-li-sítŭ) adg dãscãlisitã (dãs-cã-li-sí-tã), dãscãlisits (dãs-cã-li-sítsĭ), dãscãlisiti/dãscãlisite (dãs-cã-li-sí-ti) – (unã cu dãscãlipsit)

§ dãscãlisiri/dãscãlisire (dãs-cã-li-sí-ri) sf dãscãlisiri (dãs-cã-li-sírĭ) – (unã cu dãscãlipsiri)

§ dãscã-lescu1 (dãs-cã-lés-cu) (mi) vb IV dãscãlii (dãs-cã-líĭ), dãscãleam (dãs-cã-leámŭ), dãscãlitã (dãs-cã-lí-tã), dãscãliri/dãscãlire (dãs-cã-lí-ri) – (unã cu dãscãlipsescu)
ex: lu dãscãli dauã sãhãts; ghini lu-ari dãscãlitã, ma nu lj-intrã tu cornu

§ dãscãlit (dãs-cã-lítŭ) adg dãscãlitã (dãs-cã-lí-tã), dãscãlits (dãs-cã-lítsĭ), dãscãliti/dãs-cãlite (dãs-cã-lí-ti) – (unã cu dãscãlipsit)

§ dãscãliri/dãs-cãlire (dãs-cã-lí-ri) sf dãscãliri (dãs-cã-lírĭ) – (unã cu dãscãlipsiri)

§ dãscãlescu2 (dãs-cã-lés-cu) adg dãscãleascã (dãs-cã-leás-cã), dãscãleshtsã (dãs-cã-lésh-tsã), dãscãleshti/dãs-cãleshte (dãs-cã-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu dascaljlji; di dascal
{ro: de dascal}
{fr: d’instituteur}
{en: of teacher}

§ purdascal (pur-dás-calŭ) sm purdascalj (pur-dás-caljĭ) – paranumã tr-arãdeari datã-a unui dascal
{ro: dascăl belfer}
{fr: terme de dérision à l’addresse d’un instituteur}
{en: name given in mockery to a teacher}

{ro: încetinit, aşteptat}
{fr: rallenti; attendu}
{en: slowed down; waited}

§ agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) sf agãliri (a-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agãleashti; fãtseari ma peanarga; agãlisiri, agãljisiri, ashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a încetini, de a aştepta; încetinire, aşteptare}
{fr: action de rallentir, d’attendre}
{en: action of slowing down, of waiting}

§ agãlisescu (a-gã-li-sés-cu) vb IV agãlisii (a-gã-li-síĭ), agãliseam (a-gã-li-seámŭ), agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) – fac s-chearã icã fac s-njicshureadzã putearea; isi-hãsescu, astãmãtsescu, curmu, acumtin, apuituescu, agãlescu
{ro: potoli, opri, linişti}
{fr: cesser, tranquiliser, apaiser}
{en: stop, re-assure, calm down}
ex: tu meshlji din coadã agãlisi (isihãsi) putsãn

§ agãlisit (a-gã-li-sítú) adg agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisits (a-gã-li-sítsĭ), agãlisiti/agãlisite (a-gã-li-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã i njicshuratã putearea; isihãsit, astãmãtsit, curmat, acumtinat, apuituit, agãlit
{ro: potolit, oprit, liniştit}
{fr: cessé, tranquilisé, apaisé}
{en: stopped, reassured, calmed down}
ex: foclu ardi-agãlisit (isih); lumea durnja agãlisitã (isihãsitã)

§ agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) sf agãlisiri (a-gã-li-sírĭ) – chirearea i njicshurarea-a puteariljei; isihãsiri, astãmãtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, agãliri
{ro: acţiunea de a potoli, de a opri, de a linişti; potolire, oprire, liniştire}
{fr: action de cesser, de tranquiliser, d’apaiser}
{en: action of stopping, of reassuring, of calming down)}

§ agãljisescu (a-gã-lji-sés-cu) vb IV agãljisii (a-gã-lji-síĭ), agãljiseam (a-gã-lji-seámŭ), agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) – avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi hiu; ligusescu di multa plãndzeari tsi-am faptã; lishin, ligusescu
{ro: istovi, extenua, epuiza}
{fr: épuiser, pleurer à s’évanouir}
{en: exhaust}
ex: agãljisi (avursi multu, lishinã) ficiorlu di plãngu

§ agãljisit (a-gã-lji-sítŭ) adg agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisits (a-gã-lji-sítsĭ), agãljisiti/agãljisite (a-gã-lji-sí-ti) – tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit
{ro: istovit, extenuat, epuizat}
{fr: épuisé, pleuré à s’évanouir}
{en: exhausted}

§ agã-ljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) sf agãljisiri (a-gã-lji-sírĭ) – avur-siri multu di multu; lishinari, ligusiri
{ro: acţiunea de a istovi, de a extenua; istovire, extenuare, epuizare}
{fr: action de s’épuiser, de pleurer à s’évanouir}
{en: action of exhausting}

{fr: gain, bénéfice}
{en: gain}
ex: mari amintatic easti; tora nu-ai vãrnu amintatic (tsiva tsi s-pots si nchirdãseshti); nu lj-eara di amintatic, cãt lj-eara di altã; veara aestã avum mari amintatic; am amintatic (ved hãiri, am intires) di la oaminjlj-aeshti; nvetslu-a limbãljei armãneascã easti mari amintatic trã armãnj