{en: action of being stricken by apoplexy}

§ chicutedz2 (chi-cu-tédzŭ) vb I chicutai (chi-cu-táĭ), chicutam (chi-cu-támŭ), chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutari/chicutare (chi-cu-tá-ri) – (unã cu nchicutedz)

§ chicutat2 (chi-cu-tátŭ) adg chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutats (chi-cu-tátsĭ), chicutati/chicutate (chi-cu-tá-ti) – (unã cu nchicutat)
ex: cari easti atsea chicutatã (aguditã di dãmblã) tsi li scoati aesti?

§ chicutari2/chicutare (chi-cu-tá-ri) sf chicutãri (chi-cu-tắrĭ) – (unã cu nchicutari)

{fr: paralysé, frappé d’apoplexie}
{en: paralysed, stricken by a stroke}
ex: eara dãmlusit di mãnã sh-di cicior

§ dãmlusiri/dãmlusire (dãm-lu-sí-ri) sf dãmlusiri (dãm-lu-sírĭ) – atsea tsi pati un tsi easti agudit di dãmblã; nchicutari, chicutari
{ro: acţiunea de a damblagi, de a paraliza; damblagire, paralizare}
{fr: action de frapper ou être frappé d’apoplexie}
{en: action of being striken by apoplexy}

{fr: saisi par la rage, enragé}
{en: who has the rabies; who behaves like one who has the rabies}

34: lj-ljau cu bunlu (arãulu) = caftu s-lu cãndãrsescu cu zboarã buni (arali);
35: lj-ljau sum aumbra-a mea = lu-apãnghisescu (?), lu-apãr (lu-afirescu) di dushmanj;
36: lj-ljau ca di diparti = nu-lj dzãc un lucru pri fatsã, diunãoarã, ma caftu s-lj-aduc ca pri deavãrliga unã hãbari arauã;
37: lj-u ljau ninti = mi duc nãintea-a lui, lu-astrec;
38: ljau anyii = aduchescu lishor sh-agonja;
39: mi ljau dupã = mi duc dupã;
40: ljau pri mini; ljau trã nãinti = escu ma ghini (cu sãnãtatea), mi mprustedz, nsãnedz, sãnãtushedz, mi ngrash;
41: nj-u ljau pri mini = adixescu s-lu fac mini lucrul;
42: nj-u ljau pri el = ãlj fac besã, am ncreadiri la el;
43: sã-nj lja sh-a njia lupata apã = si-nj s-alãxea lucrili tri ma ghini shi sã-nj njargã lucrili-ambar;
44: ljau loc multu = mi ndipãrtedz multu
{ro: lua; primi; începe; etc.}
{fr: prendre; recevoir; commencer; etc.}
{en: take; receive; start; etc.}
ex: sh-lo mirazea di la pãrintsã; lja-ts cãrãndiili sh-fudz di-aoa; lu-avea loatã (acãtsatã shi faptã) furlji sclav; s-nji loare lupata apã
(expr: s-alãxeare lucrili shi s-nji neagã-ambar); lo Budash (apruche, adixi, lj-vinj-al Budash) nã carti laie; aidi featã s-nã lom
(expr: s-nã ncurunãm); loai
(expr: mi nsurai cu unã) muljari di Bituli; hoara-a noastrã u loash tini
(expr: u bãgash tu mãnã, u cãlcash tini); tuti exudili sh-li lo pri el
(expr: sh-lo sartsina s-li plãteascã el exudili); loarã (nchisirã, acãtsarã) tuti ca s-afeatã; lja nyii
(expr: aducheashti lishor, agonja); s-lom di ureaclji
(expr: s-ascultãm); ni preftsãlj nu lja di ureclji
(expr: nu-aduchescu); doilji frats gupishanj lja di ureclji
(expr: achicãsescu) cum sta luguria; yinits tra s-lom di ureclji
(expr: s-ascultãm); crishtinj! s-loats di ureclji!
(expr: s-ascultats!); nu-sh loa di ureclji
(expr: nu-asculta, nu s-aduchea) un cu-alantu; lj-loa ocljul la tuti
(expr: aduchea, achicãsea); niscãntsã loarã (nchisirã, apucarã tri) Codurli; poarca lo (nchisi cãtrã, apucã) pãdurea; s-loarã di (nchisirã, acãtsarã s-ducã la) munti armãnjlji; s-loarã di giug (apucarã s-alinã ndzeanã); sculats-vã cã va nã lja
(expr: n-acatsã durnjindalui) dzua; cãtrã iu lja pãni?
(expr: cãtrã iu sh-amintã bana, cãtrã iu bãneadzã, psunsescu pãni sh-alti lucri tri mãcari); shtii cãtrã iu lja pãni
(expr: iu bãneadzã) atsel cãni di Barbã-Cot?; alasã caljlji s-lja anasã
(expr: s-dizvurseascã); ishirã s-lja vimtu
(expr: s-adilji vimtu curat, s-avreadzã); nu lja pri elj
(expr: nu mprusteadzã, nu easti ma ghini cu sãnãtatea, nu si ngrashi); lo trã nãinti, lo pri nãs; sh-u loarã pri nãsh
(expr: lã dãdea besã a lor); shi-l lo
(expr: sh-lu-agudi, l-pligui) trãsh tu injoarã; a hoarãljei ãlj deadirã foc shi pãdurea lo foc
(expr: s-apreasi); tufechea nu lo foc
(expr: nu s-discãrcã); lu-avea loatã di oclju
(expr: l-diuclje); ti ljai
(expr: dãmluseshti) di mãnã i di cicior; loari di lunã
(expr: agudiri di chicutã, di dãmblã); s-loarã di per
(expr: si nciuparã, si ncãcearã) trã tsiva dip; sh-au loatã perlu di-aoa
(expr: fudzirã, li cãrtsãnirã di-aoa); sh-lo ocljilj di-aclo
(expr: fudzi); lo-lj tatã-su tsi li-ari
(expr: s-lu lja neclu, draclu); lã lom torlu
(expr: fãtsem ca elj, nã dutsem dupã urma tsi u-alãsarã); va-lj lja n cicioari
(expr: va s-ducã dupã el); oili s-loarã di lapti
(expr: astrãchirã, astãmãtsirã s-da lapti); lji si loarã ocljilj
(expr: lj-acãtsarã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsi); s-lo (dusi, fudzi) dupã caprã; s-mi loari trã nveastã
(expr: si nsurari cu mini); oili ahurhirã s-lja plailu
(expr: s-ducã pri plai); u lo seatea
(expr: u-acãtsã, ãlj si featsi seati); s-lja xeanili
(expr: s-fugã tu xeani); cãt loa
(expr: cum acãtsa, cãt eara) s-easã; lo pulitiili (dusi pri pulitii) unã cãti unã; nica nu-avea loatã (nchisitã) ghini cãnticlu; sh-loarã ahãntã vreari
(expr: s-vrea ahãntu multu); lutsea, di-ts loa ocljilj
(expr: di ti urghea); tradzi apala shi-lj lja
(expr: si-lj talji) caplu; sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; veadi aclo lãludz njilji, s-tsã si lja mintea
(expr: s-glãreshti di minti); loarã di hãbari
(expr: nvitsarã, aflarã) iu lja pãni
(expr: bãneadzã) amirãlu; ahurhirã s-lja plailu (si s-ducã pri plai) nsus tu muntsã; nu mi loats pri gushi
(expr: s-nu mi stuhinats, s-nu-nj fãtsets bana amarã, s-nu mi vãtãmats); va-nj ljai fumealja pri zvercã
(expr: va-nj fãtsets fumealja s-tragã multi cripãri); sh-lo mintea la cicioari
(expr: vdzi cãtrã iu-lj videa ocljilj) sh-lj-u deadi nãpoi ãnsus; s-nã lom ocljilj
(expr: s-fudzim) di-aoatsi; bitisi polimlu shi-sh lo ocljilj nãpoi
(expr: fudzi nãpoi) ãnsus tu xeani; si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi, li cãrtsãni Mara); lja-ts curatili
(expr: s-nu-ai vãrã nãdii) sh-tini gione; di multu sh-loarã curatili
(expr: di multu sh-chirurã umutea tsi u-avea) tra s-veadã lumea; nã lom cãshtigã
(expr: chirum umutea) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga
(expr: chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã

§ loat (lŭátŭ) adg loatã (lŭá-tã), loats (lŭátsĭ), loati/loate (lŭá-ti) –
1: (lucru) tsi easti acãtsat tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-ul da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag altu iuva icã s-lu dau la cariva);
2: (lucru) tsi-lj s-ari datã i pitricutã di cariva shi easti aprucheat; aprucheat, adixit, dixit, etc.;
3: tsi easti acãtsat tra s-facã tsiva, ahiursit, nchisit, apucat, etc.;
(expr:
1: loat di vimtu = glar di minti;
2: loat di lunã = tsi-l lja cu arcoari, tsi ari diarei, tsi-l talji cufoarea; etc., etc.)
{ro: luat; primit; început; etc.}
{fr: pris; reçu; commencé; etc.}
{en: taken; received; started; etc.}
ex: fu loat di furi; u vidzu loatã
(expr: traptã, slabã) la fatsã; suntu loats
(expr: ncrunats) di estan; eara loat di vimtu
(expr: glar di minti); alea, loatã di vimtu
(expr: glarã); loat
(expr: dãmlusit) di mãnj shi di cicioari

§ loari/loare (lŭá-ri) sf lori (lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lja tsiva; loatã, aprucheari, adixiri, dixiri, acãtsari, ahiursiri, nchisiri, apucari, etc.
{ro: acţiunea de a lua; de a primi; de a începe; etc.; luare; primire; începere, etc.}
{fr: action de prendre; de recevoir; de commencer; etc.}
{en: action of taking; of receiving; of starting; etc.}
ex: dupã isapi, nãsh isha trã dari, nu trã loari; streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; ndreptu ai, ma nu-ai trã loari (dixiri) tsiva; loarea-aestã di doi cusurinj
(expr: ncrunari di cusurinj) nu easti cu ncherdu; cu loarea
(expr: ncrunarea) a noastrã; di loari afoarã
(expr: dãmlusiri)

§ paraljau (pá-ra-ljĭáŭ) (mi) vb I paraloai (pá-ra-lŭáĭ), paraloam (pá-ra-lŭámŭ), paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) –
1: ljau ma multu dicãt lipseashti (easti-ananghi, easti ghini);
2: aurlu pri cariva; vãryescu, ncaci, cãtigursescu,
3: mi-arãd, fac alatusi; alãtipsescu, alutusescu, stipsescu, ftisescu
{ro: lua prea mult; certa; se înşela; greşi}
{fr: trop prendre; reprimender, gronder, traiter rudement, rabrouer; se tromper, fauter}
{en: take too much; reprimand, scold, treat hard; err, make a mistake}
ex: nj-easti fricã s-nu mi paraljai (s-nu mi ncaci, aurli, cãtigurseshti); nu paralja (nu lj-aurlã) cãnjlji; mi paraloai (stipsii, feci unã alatusi)

§ paraloat (pá-ra-lŭátŭ) adg paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloats (pá-ra-lŭátsĭ), paraloati/paraloate (pá-ra-lŭá-ti) – tsi easti multu loat; tsi s-ari loatã multu; tsi easti aurlat (ncãceat, cãtigursit, etc.); tsi s-ari arãsã; tsi ari stipsitã (ftisitã, etc.); aurlat, vãryit, ncãceat, cãtigursit,
3: arãs, alãtipsit, alutusit, stipsit, ftisit
{ro: luat prea mult; certat; înşelat; greşit}
{fr: trop pris; reprimendé, grondé, traité rudement, rabroué; trompé, fauter}
{en: taken too much; reprimanded, scolded, treated hard; erred, made a mistake}

§ paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) sf paralori (pá-ra-lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-paralja
{ro: acţiunea de a lua prea mult; de a certa; de a se înşela; de a greşi}
{fr: action de trop prendre; de reprimender, de gronder, de traiter rudement, de rabrouer; de se tromper, de fauter}
{en: action of taking too much; ofreprimanding, of scolding, of treating hard; of erring, of making a mistake}

§ loatã (lŭá-tã) sf fãrã pl – (unã cu loari)
ex: unã loatã (loari) tsi-lj featsi shi-lj dzãsi

§ lundalui (lún-da-luĭ) partitsiplu prizentu (girundziul) di la verbul ljau – lunda
{ro: luând, primind, íncepând, etc.}
{fr: en prenant, en recevant, en commençant, etc.}
{en: taking, receiving, starting, etc.}

§ lunda (lún-da) – (unã cu lundalui)
ex: lunda-sh
(expr: dãnda-sh) mãna cu aushlu, ãlj dzãsi

{ro: infirmitate, mutilari, defect}
{fr: infirmité, mutilation, défaut, dommage}
{en: infirmity, mutilation, defect}

§ sãcãtlãchi/sãcãtlãche (sã-cãt-lắ-chi) sf sãcãtlãchi (sã-cãt-lắchĭ) – (unã cu sãcãtlichi)
ex: s-nu s-facã vãrã sãcãtlãchi

§ sãcãtinã (sã-cã-tí-nã) sf sãcãtinj (sã-cã-tínjĭ) – om tsi ari un trup sãcat shi slut, nu di-aradã ca alantsã oaminj, tsi-l fatsi omlu multi ori s-agnuseascã cãndu-l mutreashti; urut, slut
{ro: om diform}
{fr: homme difforme}
{en: crippled, misshapen man}

§ nsãcãtedz (nsã-cã-tédzŭ) (mi) vb I nsãcãtai (nsã-cã-táĭ), nsãcãtam (nsã-cã-támŭ), nsãcãtatã (nsã-cã-tá-tã), nsãcãta-ri/nsãcãtare (nsã-cã-tá-ri) – (unã cu sãcãtipsescu)
ex: cara lu-agudi cu lemnul, lu nsãcãtã (lu-alãsã sãcat, lu uludzi)

§ nsãcãtat (nsã-cã-tátŭ) adg nsãcãtatã (nsã-cã-tá-tã), nsãcãtats (nsã-cã-tátsĭ), nsãcãtati/nsãcãtate (nsã-cã-tá-ti) – (unã cu sãcãtipsit)

§ nsãcãtari/nsãcãtare (nsã-cã-tá-ri) sf nsãcãtãri (nsã-cã-tắrĭ) – (unã cu sãcãtipsiri)
ex: di-aclo-lj si tradzi nsãcãtarea (lj-si tradzi di s-featsi sãcat)

(expr: furã tut tsi veadi); lja-ts tãmbarea cã va sets
(expr: va tsã hibã arcoari); easti arcoari, sicãm
(expr: nã easti multã arcoari)

§ sicat (si-cátŭ) adg sicatã (si-cá-tã), sicats (si-cátsĭ), sicati/sicate (si-cá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã tutã (i ma multa) apã tsi u-avea un lucru (cu gulirea, curarea, hirbearea, zvinturarea, etc. a lui); uscat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit;
(expr:
1: sicat = tsi easti lipsit di-un mãdular ca cicior, mãnã, etc.; sãcat, olug, ulog, dãmlusit, chicutat)
{ro: secat, uscat}
{fr: asséché, séché, rendu sec, épuisé, tari; infirme, paralysé}
{en: dried, withered, drained}
ex: ponjlji tuts eara sicats (uscats); leamni sicati (uscati); frãndzãli cad unã cãti unã sicati (uscati); puljlu lj-ascãpã dit mãnã shi azbuirã pi merlu atsel sicatlu; ponjlji tuts eara sicats, fãrã frãndzã; ficiorlji vinjirã acasã sicats
(expr: pitrumtsã di-arcoari); eara sicat di cicioari
(expr: nu putea s-imnã); muts, orghi shi sicats
(expr: agudits di chicutã i cari nu-avea vãr mãdular); easti sicat
(expr: dãmlusit) di mãnã; li ari sicati
(expr: dãmlusiti) mãnjli?

§ sicari/sicare (si-cá-ri) sf sicãri (si-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu seacã tsiva; uscari, astrãchiri, astãrchiri, strãchiri, stãrchiri
{ro: acţiunea de a seca, de a usca; secare, uscare}
{fr: action d’assécher, de (se) sécher, de rendre sec, d’épuiser, de tarir; desséchement}
{en: action of drying, of withering, of draining}
ex: di la sicarea-a fãntãnjlor bem apã scoasã dit puts

§ seatsitã (seá-tsi-tã) sf seatsiti/seatsite (seá-tsi-ti) – chiro cãndu nu da dip ploai (loclu armãni uscat shi virdetsurli nu-au apa tsi lã lipseashti tra s-creascã shi s-bãneadzã); sicãturã, xeri, uscãciuni, uscãtici, uscãtish
{ro: secetă}
{fr: sécheresse, siccité}
{en: dryness, drought}
ex: cãndu eara seatsitã udam cãmpul cu a meali lãcrinj

§ sicãturã (si-cã-tú-rã) sf sicãturi (si-cã-túrĭ) – (unã cu seatsitã)

§ turbari2/turbare (tur-bá-ri) sf turbãri (tur-bắrĭ) –
1: niputeari greauã tsi s-lja cãndu un om (i pravdã) easti mushcat di-unã pravdã lãndzitã di-aestã lãngoari (cãni, cãtushi, etc.) shi cari s-aspuni prota cu-unã purtari di om tsi scoati spumi dit gurã, deapoea s-fatsi ca un om dãmlusit tsi nu poati si s-minã sh-tu soni moari; lisã;
2: atsea tsi-l fatsi omlu si s-poartã ca acãtsat di turbari; lisã, inati, yinati, gnati, ghnati, amãnii, mãnii, hulii, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã
{ro: turbare (boala); furie, mânie}
{fr: rage; colère, furie}
{en: rabies; fury, rage}
ex: tsã dzãsh mini cã turbarea aestã va ti facã s-mãts chiutecã; mi-acatsã ca unã turbari (lãngoari, zalã); ahãtã turbari sh-ahãtã urbari lj-avea

§ nturbu (ntúr-bu) vb I nturbai (ntur-báĭ), nturbam (ntur-bámŭ), nturbatã (ntur-bá-tã), nturbari/nturbare (ntur-bá-ri) – (unã cu turbu1)
ex: nturbã cãnili-a vostru; ma nturbã (lu-acãtsã multu inatea) cã nu lu-alãsai si s-priimnã; nturbai (nu isihãsii) tutã noaptea

§ nturbat (ntur-bátŭ) adg nturbatã (ntur-bá-tã), nturbats (ntur-bátsĭ), nturbati/nturbate (ntur-bá-ti) – (unã cu turbat)

§ nturbari1/nturbare (ntur-bá-ri) sf nturbãri (ntur-bắrĭ) – (unã cu turbari)
ex: di nturbari muri cã lu-avea mãshcatã un cãni turbat

§ trub1 (trúbŭ) (mi) vb I trubai (trú-báĭ), trubam (trú-bámŭ), trubatã (trú-bá-tã), trubari/trubare (trú-bá-ri) – (unã cu turbu1)
ex: va s-mi facã s-trub (s-turbedz); trubã (turbã) di inati; ficiorlu bãgã s-trubã (s-turbeadzã = expr: s-burdãlipseascã)

§ trubat1 (trú-bátŭ) adg trubatã (trú-bá-tã), trubats (trú-bátsĭ), trubati/trubate (trú-bá-ti) – (unã cu turbat)

§ trubari1/trubare (trú-bá-ri) sf trubãri (trú-bắrĭ) – (unã cu turbari)