|
|
daire
daire (da-i-ré) sm dairadz (da-i-rádzĭ) shi dairedz (da-i-rédzĭ) – unã soi di hãlati muzicalã faptã dit un tserclju njic di lemnu pi cari easti teasã unã cheali di dãulji (tãmpãnã), cu discuri njits tsi-asunã (chipurici) cãndu s-minã cu mãna tu-agioc tra s-batã ritmul; dairei, dãire, tãmbãrã, tamburã, tãmpãrã;
(expr: bati dairelu = arãspãndeashti zboarã tu lumi; dzãtsi la tutã dunjaea)
{ro: dairea}
{fr: tambour des basque}
{en: tambourina}
ex: bati dairelu
§ dairei/dairee (da-i-ré-i) sf dairei (da-i-réĭ) – (unã cu daire)
ex: cãntã cu daireea (bati dairelu)
§ dãire (dã-i-ré) sm dãiradz (dã-i-rádzĭ) shi dãiredz (dã-i-rédzĭ) – (unã cu daire)
§ dairegi (da-i-re-gí) sm dairegeadz (da-i-re-gĭádzĭ) – omlu tsi bati dairelu
{ro: cel care bate daireaua}
{fr: celui qui joue le tambour des basque}
{en: the man who plays the tambourina}
dairegi
dairegi (da-i-re-gí) sm – vedz tu daire
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dairedairegiu
dairegiu (da-i-re-gíŭ) sm dairegeadz (da-i-re-gĭádzĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dairegi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdairei/dairee
dairei/dairee (da-i-ré-i) sf – vedz tu daire
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dairealfa
alfa (ál-fa) invar – prota gramã (litirã) dit alfabetlu grãtsescu;
(expr:
1: di la alfa = ditu-nchisitã, ditu-arhii;
2: io-ts dzãc alfa, tini-nj dzãts vita = io tsã dzãc unã, tini-nj dzãts altã)
{ro: prima literă din alfabetul grecesc}
{fr: première lettre de l’alphabet grec}
{en: first letter of the Greek alphabet}
ex: u lom di la alfa
(expr: ditu-arhii, ditu-ahiurhitã)
§ alfavitari/alfavitare sf alfavitãri (al-fa-vi-tắrĭ) – prota carti di sculii a njitslor, dit cari nveatsã dyivãsirea shi scriarea-a gramatilor shi a zboarãlor
{ro: abecedar}
{fr: abé-cédaire}
{en: primer, spelling book}
ligucear
ligucear (li-ghu-cĭárŭ) sm liguceari (li-ghu-cĭárĭ) – om tsi-alagã di casã-casã, dzua di anlu nou, nviscut cu stranji caraghioasi, cu unã mutsunã pri fatsã shi chipurici di mesi, cari dzãtsi cãntitsi sh-aspari njitslji; babughear, bubushar, bubair, ischinar, arugucear, rugucear
{ro: căluşar mascat}
{fr: personne travestie qui, le jour de l’an va de porte en porte en recitant quelques verses}
{en: person going disguised, from door to door, on the new year day, reciting some verses}
§ arugucear (a-ru-gu-cĭárŭ) sm, sf arugucearã (a-ru-gu-cĭá-rã), aruguceari (a-ru-gu-cĭárĭ), aruguceari/aruguceare (a-ru-gu-cĭá-ri) – (unã cu ligucear)
§ rugucear (ru-gu-cĭárŭ) sm, sf rugucearã (ru-gu-cĭá-rã), ruguceari (ru-gu-cĭárĭ), ruguceari/ruguceare (ru-gu-cĭá-ri) – (unã cu ligucear)
§ bubushar (bu-bu-shĭárŭ) sm bubushari (bu-bu-shĭárĭ) – (unã cu ligucear) (fig: bubushar = hiintsã dit pãrmiti, scoasã dit mintea-a omlui, cu cari s-aspar njitslji cãndu nu-ascultã, etc.)
ex: yini bubusharlu (fig: hiintsa dit pãrmiti, cu cari s-aspar njitslji) s-vã mãcã
§ bubair (bu-ba-írŭ) sm, sf bubairã (bu-ba-í-rã), bubairi (bu-ba-írĭ) shi bubaireanj (bu-ba-í-reanjĭ), bubairi/bubaire (bu-ba-í-ri) shi bubaireani/bubaireane (bu-ba-í-rea-ni) – (unã cu ligucear)
ex: va mi-adar bubair cu tuti cloputli di oi
§ babu-ghear (ba-bu-ghĭárŭ) sm babugheari (ba-bu-ghĭárĭ) – (unã cu ligucear)
§ ischinar (is-chi-nárŭ) sm ischinari (is-chi-nárĭ) – (unã cu ligucear)
ex: unlu di sots s-adrã ischinar shi altu cãnta cu dairelu
nãdãiri/nãdãire
nãdãiri/nãdãire (nã-dã-í-ri) sf – vedz tu nãdii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nãdiinãdii/nãdie
nãdii/nãdie (nã-dí-i) sf nãdii (nã-díĭ) – ncreadirea tsi u-ari omlu cã, atsea trã tsi ari mirachi si s-facã, dealihea va si s-facã; pistip-sescu cã atsea tsi voi, va si mbureascã dealihea; nadã, elpidã, ilpidã, umuti, shpresã, apãndoahã
{ro: speranţă, nădejde}
{fr: espoir}
{en: hope}
ex: nãdia-a noastrã s-asteasi; tu chepturi mor njilj di nãdii (ilpidz); trã un cal, a lui nãdii; easti-un om fãrã nãdii
§ nadã (ná-dã) sf nadi/nade (ná-di) – (unã cu nãdii)
ex: chirut shi fãrã nadã (umuti); nãs ãlj dzãtsi fãr di nadã (fãrã ilpidã); tru suflit moari nada (elpida)
§ nãdãescu (nã-dã-ĭés-cu) vb IV nãdãii (nã-dã-íĭ), nãdãeam (nã-dã-ĭámŭ), nãdãitã (nã-dã-í-tã), nãdãiri/nãdãire (nã-dã-í-ri) – am umutea (nãdia, ncreadirea) cã un lucru trã cari am mari mirachi va si s-facã; elpisescu
{ro: spera, nădăjdui}
{fr: espérer}
{en: hope}
ex: tsi, va s-nãdãescu? (tsi, va u-am umutea?)
§ nãdãit (nã-dã-ítŭ) adg nãdãitã (nã-dã-í-tã), nãdãits (nã-dã-ítsĭ), nãdãiti/nãdãite (nã-dã-í-ti) – (lucru) tsi pistipsescu cã va si s-facã (va si mbureascã); elpisit
{ro: sperat, nădăjduit}
{fr: espéré}
{en: hoped}
§ nãdãiri/nãdãire (nã-dã-í-ri) sf nãdãiri (nã-dã-írĭ) – atsea tsi fatsi un tsi nãdãeashti; elpisiri
{ro: acţiunea de a spera, de a nădăjdui; sperare, nădăjduire}
{fr: action d’espérer}
{en: action of hoping}
ex: fãr di nãdãiri
shoshi/shoshe
shoshi/shoshe (shĭó-shi) sm, adg shoshanj(?) (shĭó-shĭanjĭ) – om dit pãrmiti tsi easti mbitãtor, bicriu, glar, hut; etc.
{ro: om legendar care este beţiv, prost, etc.}
{fr: homme légendaire qui est nigaud, ivrogne, etc.}
{en: legendary man who is a fool, a drunkard, etc.}
§ shushuescu (shĭu-shĭu-ĭés-cu) vb IV shushuii (shĭu-shĭu-íĭ), shushueam (shĭu-shĭu-ĭámŭ), shushuitã (shĭu-shĭu-í-tã), shushui-ri/shushuire (shĭu-shĭu-í-ri) – nj-fudzi mintea din cap sh-fac ca un glar; shushescu, shushãscu, zurlusescu, glãrescu, hãzusescu, nj-lja caplu vimtu; nj-lja mintea gaea; shishtisescu, cicãrdisescu, shishirdisescu, u cher aearea; nj-cher ziga di minti, etc.
{ro: înnebuni}
{fr: affoler}
{en: go crazy}
ex: shi tini ti shushueshti (glãreshti)
§ shushuit (shĭu-shĭu-ítŭ) adg shushuitã (shĭu-shĭu-í-tã), shushuits (shĭu-shĭu-ítsĭ), shushuiti/shushuite (shĭu-shĭu-í-ti) – tsi lj-ari fudzitã mintea din cap; tsi ari glãritã; shushit, shushãt, zurlusit, glãrit, hãzusit, shishtisit, cicãrdisit, shishirdisit, etc.
{ro: înnebunit}
{fr: affolé}
{en: gone crazy}
§ shushuiri/shushuire (shĭu-shĭu-í-ri) sf shushuiri (shĭu-shĭu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shushueashti (glãreashti); shushiri, shushãri, zurlusiri, glãriri, hãzusiri, shishtisiri, cicãrdisiri, shishirdisiri, etc.
{ro: acţiunea de a înnebuni; înnebunire}
{fr: action d’affoler; affolement}
{en: action of going crazy}
ex: nimal bãnãm cu shushuiri (glãrimi)
§ shushescu (shĭu-shĭés-cu) vb IV shushii (shĭu-shíĭ), shusham (shĭu-shĭámŭ), shushitã (shĭu-shí-tã), shushiri/shushire (shĭu-shí-ri) – (unã cu shushuescu)
§ shushit (shĭu-shítŭ) adg shushitã (shĭu-shí-tã), shushits (shĭu-shítsĭ), shushiti/shushite (shĭu-shí-ti) – (unã cu shushuit)
§ shushi-ri/shushire (shĭu-shí-ri) sf shushiri (shĭu-shírĭ) – (unã cu shushuiri)