DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

Dumnidzã

Dumnidzã (Dum-ni-dzắ) sm Dumnidzadz (Dum-ni-dzádzĭ) – hiin-tsa, nafoarã di fisi, lugursitã tu pistea (trischia) a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi; dumnidzãlji, Domnu; Allah (Dumnidzãlu-a turtsãlor); Hristolu (Hiljlu-al Dumnidzã), etc.;
(expr:
1: Dum-nidzã-Fãcãtoarã = mamã di Dumnidzã, muljarea tsi-lu-amintã (tsi-l featsi) Hristolu, Stã-Mãria;
2: tseara-al Dumnidzã – numã datã la ma multi planti tsi crescu agri cu lilici adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri; coada-a njelui, luludã galbinã
{ro: lumânărică, coada mielului}
{fr: molène}
{en: propwort};
3: omlu al Dumnidzã = om multu bun la suflit, ndreptu, ca pãnea caldã;
4: l-ljirtã Dumnidzã = muri;
5: ari Dumnidzã = atsea tsi dzãtsi omlu, cãndu easti-agudit di-unã mari taxirati shi va si sh-aspunã nãdia cã Dumnidzã nu va lu-alasã s-chearã;
6: nu-ari Dumnidzã pri nãs = (om) cari easti acshu s-facã itsi arãu, fãrã sã-lj hibã fricã cã ari faptã unã amãrtii;
7: canda acãtsã Dumnidzã di poali = (om) tsi s-alavdã, tsi s-cãmãruseashti;
8: al Dumnidzã si s-facã = si s-facã cum va s-u va tihea, cum tsi s-hibã, cum va s-u va Dumnidzãlu;
9: pri Dumnidzã! = mi giur cã easti dealihea;
10: di la Dumnidzã s-tsã yinã!; Dumnidzãlu s-ti veadã;
11: Dumnidzãlu s-tsã u-aducã! = s-ti pidipseascã, s-tsã u plãteascã Dumnidzã (tr-atseali tsi-nj featsish);
12: canda cãdzu Dumnidzã di lu-apitrusi = s-dzãtsi trã omlu tsi-aspuni mari lãhtarã;
13: s-lu ai tu mãnã Dumnidzale! = s-lu-afireshti, Dumnidzale, di tuti lãetsli, s-lji ai frundida;
14: nu treatsi dzuã di la Dumnidzã = cati dzuã tsi treatsi; nu-ari dzuã tsi treatsi;
15: l-mut pãnã la Dumnidzã = lu-alavdu multu;
16: al Dumnidzã si s-facã = si s-facã cum va nã hibã soartea)
{ro: Dumnezeu, divinitate}
{fr: Dieu, divinité}
{en: God, Lord, divinity}
ex: cãndu Dumnidzã imna pripadi di lu-alindzea boilji; atsel aush cu barba albã, cu cãrliglu ca di picurar, atsel aush eara Dumnidzã; nvitsã iu shadi Dumnidzã; ca s-va bunlu Dumnidzã; cãti milets, ahãts Dumnidzadz; Dumnidzale! ascultã-mi; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; di-iu nu easti, shi Dumnidzã nu ari tsi s-lja; Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti; cãndu va Dumnidzã s-lu chearã, ãlj lja mintea; Dumnidzã da, ma nu u-adutsi n casã; Dumnidzã trã tuts, shi catiun trã nãs; nu tritsea dzuã di la Dumnidzã
(expr: nu-avea dzuã), tsi s-nu-lj s-arucã tu-ayinji, ba om, ba pravdã, ba zulapi; lu-alãvdã, l-mutã pãnã la Dumnidzã

§ dumnidzãlji/dumnidzãlje (dum-ní-dzã-lji) sf fãrã pl – (unã cu Dumnidzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãrdzãu1

tãrdzãu1 (tãr-dzắŭ) adv – tsi nu yini (nu s-fatsi, nu s-tihiseashti, etc.) atumtsea cãndu si shtea di ma dinãinti cã va s-yinã (va si s-facã, va si s-tihiseascã, etc.) ma dupã tsi treatsi un castilea chiro; dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); tsi s-fatsi cu amãnari; amãnat, amnat, ãntardã, ntardu, tardu, paraoarã
{ro: târziu}
{fr: tard, tardivement}
{en: late, lately}
ex: tãrdzãu (amãnat), cãndu nsireadzã; s-nu-agiungã acasã-lã tãrdzãu (amãnat); tãrdzãu, pãnã njadzãnoapti

§ tãrdzãu2 (tãr-dzắŭ) adg tãrdzãi/tãrdzãe (tãr-dzắ-i), tãrdzãi (tãr-dzắĭ), tãrdzãi/tãrdzãe (tãr-dzắ-i) – (njic, njel, etc.) tsi s-fitã amãnat, nu tu oara tsi lipsea si s-featã di-aradã; tsi nu s-featsi tu chirolu tsi lipsea, ma cama amãnat; tsi fu mutat shi faptu dupã un castilea chiro;
(expr:
1: agru tãrdzãu = agru siminat ma amãnat ca di-aradã;
2: oai tãrdzã = oai tsi-ari afitatã amãnat)
{ro: întârziat, amânat}
{fr: attardé, qui a mis bas tard}
{en: late}

§ tardu (tár-du) adv – (unã cu tãrdzãu1)
ex: mea, cã curundu fu cã tardu (tãrdzãu, amãnat) fu, tuts tru-un loc va s-njardzim cu moartea; tardu (tãrdzãu) ishi bisearica

§ ãntardã (ãn-tár-dã) adv –
1: tsi nu yini (nu s-fatsi, nu s-tihiseashti, etc.) atumtsea cãndu si shtea ma dinãinti cã va s-yinã (si s-facã, si s-tihiseascã, etc.) ma dupã tsi treatsi un castilea chiro; dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); tãrdzãu, ntardu, tardu, amãnat, amnat;
2: fãrã-agunjii, fãrã avrapã; anarga, anargalui, peanarga, agalea, peagalea, pagalea, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: încet, lent; târziu}
{fr: lentement, tard}
{en: slowly; lately}

§ ntardu (ntár-du) adv – (unã cu tãrdzãu1)
ex: s-featsi ntardu (amãnat); ntardu (tãrdzãu) agiumsim Bituli

§ ntãrdedz (ntãr-dédzŭ) vb I ntãrdai (ntãr-dáĭ), ntãrdam (ntãr-dámŭ), ntãrdatã (ntãr-dá-tã), ntãrdari/ntãrdare (ntãr-dá-ri) – fac (ljau apofasi ca) un lucru si s-adarã dupã oara tu cari eara lugursit si s-adarã; mut un lucru dit oara iu easti tu-aradã tra si s-adarã, tu-unã oarã ma amãnat; lj-dzãc a unui (lu-arãd) di pri unã dzuã pri-alantã cã va-l fac un lucru (cã va-lj dau tsiva) ma nclo, nu tora; amãn, shintescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn