DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dzac

dzac (dzácŭ) vb III shi II dzãcui (dzã-cúĭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãcutã (dzã-cú-tã), dzatsiri/dzatsire (dzá-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – stau tes tu crivati (mpadi pri loc, pri scamnu, etc.) cã nu-am tsiva s-fac (cã hiu lãndzit, nidurnjit, avursit, mortu, etc.); stau tes (mortu) tu murminti; stau iuva di multu chiro apãrãtsit di tuts; zac, lãndzidzãscu, dormu, etc.
{ro: zăcea}
{fr: être malade; garder le lit; gésir}
{en: be sick; lie in bed; lie (helpless or dead)}
ex: ari un an tsi dzatsi; s-dzacã shi sã suschirã; va s-dzacã sum neauã loclu; un tinir dzatsi greu lãndzit; ne lãngoari nu-am dzãcutã; tuts, asteshlji, dzac tu laea tsarã; ari un an tsi dzatsi; dzãcui lãndzit doi mesh; dzatsi anj di dzãli agãrshit tu hãpsani

§ dzãcut (dzã-cútŭ) adg dzãcutã (dzã-cú-tã), dzãcuts (dzã-cútsĭ), dzãcuti/dzãcute (dzã-cú-ti) – tsi easti tes mpadi (tu crivati); tsi easti lãndzit; cari nu para easti ghini cu sãnãtatea sh-lãndzidzashti lishor; zãcut;
(expr: dzãcutlu shi pãtsãtlu! = s-lu lja neclu, si s-ducã la drats!)
{ro: zăcut, bolnav; bolnăvicios}
{fr: malade; maladif; qui a gardé le lit}
{en: sick; sickly; who lies (in bed, helpless or dead)}
ex: s-arsarã ea di-iu sta dzãcutã (lãndzitã); fu dzãcut (lãndzit, tu crivati) trei stãmãnj; easti om multu dzãcut (tsi easti totna ca lãndzit)

§ dzatsiri/dzatsire (dzá-tsi-ri) sf dzatsiri (dzá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzatsi tu crivati (easti lãndzit, mortu, etc.)
{ro: zăcere}
{fr: action d’être malade; de garder le lit; de gésir}
{en: action of being sick; of lying (in bed, helpless or dead)}

§ dzãtseari2/dzãtseare (dzã-tseá-ri) sf dzãtseri (dzã-tsérĭ) – (unã cu dzatsiri)
ex: dzãtsearea aestã nu mi-arãseashti

§ zac (zácŭ) vb III shi II zãcui (zã-cúĭ), zãtseam (zã-tseámŭ), zãcutã (zã-cú-tã), zatsiri/zatsire (zá-tsi-ri) shi zãtseari (zã-tseá-ri) – (unã cu dzac)
ex: isusitili zac di vreari, laili feati; gionili-a tãu tu groapã zatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzãc

dzãc (dzắcŭ) vb III shi II dzãsh (dzắshĭŭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãsã (dzắ-sã), dzãtsiri/dzãtsire (dzắ-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – scot zboarã dit gurã cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheascã atseali tsi minduescu mini (tsi mi doari, tsi ved, tsi hãbãri voi s-lji dau, etc.); zãc, spun, aspun, grescu, zburãscu, fac, etc.;
(expr:
1: ãnj dzãc tu minti, ãnj dzãc cu mintea = minduescu;
2: lj-u dzãc (cu gura, cu flueara, etc.) = cãntu (cu gura), bat cu flueara (avyiulia, etc.);
3: dzãc cu boatsi = dzãc cu boatsi sãnãtoasã, n fatsa-a lumiljei, unã puizii, un zbor, etc.;
4: (easti) cãtu s-dzãts = (easti) mari, multu;
5: lj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji = (el) easti s-moarã agonja;
6: pãnã s-dzãts unã = unãshunã, dinãcali;
7: pri numã s-nu-nj dzãcã! = mi giur cã easti dealihea!;
8: lj-dzãc ndoauã (zboarã) = l-cãtigursescu, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arisescu, lu ncaci, pãnã s-mi doarã gura;
9: ashi-nj fu dzãs = ashi-nj fu scriatã;
10: lj-u dzãsim = u featsim, adrãm unã mari ziafetea, giumbushi, etc.;
11: bãgats oarã cã avem sh-formili: tsea = dzãtsea shi tsem = dzãtsem)
{ro: zice, spune}
{fr: dire, exprimer, affirmer, raconter}
{en: say}
ex: nãs ãnj dzãsi zborlu aestu; dzã-nj (grea-nj) tsi vrei s-tsã dzãc (spun); dzãsi (zburã), dzãsi (zburã), pãnã-l duru gura di dzãcã; dzãsit (spusit) voi aestu lucru?; nu vrei s-nã dzãts (spunj) un pãrmit?; s-lj-u dzãcã preftul dupã ureaclji
(expr: s-moarã tra sã-lj cãntã preftul); bem sh-lj-u dzãtsem
(expr: cãntãm) dipriunã; puljlu apãrnja s-batã shi s-lj-u dzãcã dipriunã; picurarlu lj-u dzãtsea
(expr: bãtea) cu flueara la gurã; bunã, cãtu s-dzãts
(expr: multu bunã); arcoari, eara cãtu-s-dzãts
(expr: eara multã arcoari); sh-dzãsi tu minti
(expr: mindui); pãnã s-dzãts unã
(expr: unãshunã); s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!

§ dzãs (dzắsŭ) adg dzãsã (dzắ-sã), dzãsh (dzắshĭ), dzãsi/dzãse (dzắ-si) – (zbor) tsi easti scos dit gurã; zãs, spus, aspus, grit, zburãt, etc.
{ro: zis, spus}
{fr: dit, exprimé, affirmé, raconté}
{en: said}
ex: lucri dzãsi (zburãti), lucri fapti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn