DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)

§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}

§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avdu

avdu (áv-du) (mi) vb IV avdzãi (av-dzắĭ), avdzam (av-dzámŭ), avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) – aduchescu (cu ureaclja) sonurli (botsli) di deavãrliga-a mea; dãguescu, aflu, ascultu;
(expr:
1: s-avdi; s-avdu zboarã = sã zburashti;
2: (om) avdzãt = (om) di cari si zburashti (s-ari zburãtã) multu; cari easti ghini cunuscut di lumi; tsi easti cu anami (cu numã, cunuscut, shtiut, mãrit);
3: s-avdzã! = s-ascultsã! s-fats tsi dzãc!;
4: avdi cheatra s-avdã sh-el! = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-avdã tsiva, tsi nu va s-ascultã dip;
5: avdi-tuti = om dit pãrmithi tsi avdi tuti-atseali tsi si zburãscu, cãt diparti s-hibã)
{ro: auzi}
{fr: ouïr, entendre, obeir}
{en: hear, listen}
ex: s-nu ts-avdu boatsea ningã nãoarã; avdu nã vreavã nãuntru n casã; aushi ma avdi ninga ghini; nãsh zbura shi mini, lj-avdzam la ushi; avdzãi (aflai) cã s-vãtãmarã n hoarã; prit cupaci s-avdi (aduchescu cu ureaclja sonlu di la) aroput; avdzãndalui aestã, minti n cap nu-avea; avdzã-mi
(expr: ascultã-mi) muljare; cãndu nu s-avdu furi
(expr: cãndu nu-avdzã vãrã vrondu, cãndu nu si zburashti di furi), atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; s-nu-avdu zboarã
(expr: s-nu si zburascã di-aestu lucru), s-nu-avdu ncãceri; necã s-avdã nu vrea di el
(expr: nu vrea s-lji zburãshti di el); sã-lj si avdã numa
(expr: sã si zburascã di el, di numa-a lui); aestu om nu avdi
(expr: nu ascultã) di vãrnu; tsi-avdzãt shi tsi vidzut? [zbor cu cari sã nchiseashti multi ori un pãrmit]

§ avdzãt (av-dzắtŭ) adg avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãts (av-dzắtsĭ), avdzãti/avdzãte (av-dzắ-ti) – (son, boatsi di deavãrliga) tsi fu aduchit (cu ureaclja); dãguit, aflat, ascultat
{ro: auzit, celebru}
{fr: ouï, entendu, renommé, célèbre}
{en: heard; well known}
ex: pãrmit avdzãt di la mamã-mea; cãmbana fu avdzãtã; aestã muljar easti avdzãtã
(expr: cunuscutã, cu-anami) tu tutã dunjaea; un avdzãt
(expr: cunuscut, cu-anami) Fetu-Mari; avum doauã-avdzãti hori
(expr: multu cunuscuti, di cari s-ari zburãtã multu, cu-anami); mushat hii, poati sh-avdzãt
(expr: cu-anami) hii; bãna unãoarã noauã furi avdzãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caprã

caprã (cá-prã) sf capri/capre (cá-pri) shi cãpri/cãpre (cắ-pri) shi cãpãri (cắ-pãrĭ) – pravdã (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu oaea, cu coarni, cari u-arãseashti ma multu frãndza dicãt earba, sh-cari easti cricutã trã laptili, carnea shi perlu lungu tsi-l da; (fig:
1: caprã = arbines; expr:
2: caprã di lapti = caprã tsi s-tsãni piningã casã tutã veara, tra s-aibã nicuchirlu lapti cati dzuã;
3: caprã shutã = caprã fãrã coarni;
4: ãnj vinjirã cãprili = (i) isihãsii, hiu tu bunili, am bunili; (ii) aduchii tora tsi s-fatsi;
5: lj-fitarã cãprili = easti hãrãcop; lj-si dusirã lucrili-ambar; ari hãrãcupilji n casã;
6: lj-fudzirã cãprili = lj-fudzi (u chiru) mintea, glãri di minti;
7: canda va tsã ljau cãprili = canda va ti-arãd;
8: ca capra tu oi = nu easti ca-alantsã, easti-ahoryea di-alantsã;
9: mpartu oili di capri = mpartu atselj bunj di-atselj arãi;
10: capra beasi shi oaea s-arushneadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu;
11: sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-arucã zboarã slabi-a unui, mash cãndu s-aflã tu-apanghiu, iu nu poati s-hibã agudit)
{ro: capră}
{fr: chèvre}
{en: goat}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); pashti cãpãrli; capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si mpartã oili di capri; lj-vinjirã cãpãrli
(expr: isihãsi) sh-tora s-bãgã s-doarmã; tsi va capra aestã (fig: arbineslu aestu)?; l-ved cum ansari ca capra; vidzu unã caprã shutã
(expr: caprã fãrã coarni) cari avea unã crutsi tu frãmti; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; shtii capra s-mãcã earbã!; capra arãnjoasã sh-coada tut ãmproastã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; va ti-arãd, canda va-ts ljau cãprili; pri iu ansari capra, ma nsus ansari edlu

§ cãpritsã (cã-prí-tsã) sf cãpritsã (cã-prí-tsã) – caprã ma njicã
{ro: căpriţă}
{fr: chevrette}
{en: little goat}

§ cãprinã (cã-prí-nã) sf cãprinj (cã-prínjĭ) shi cãprinuri (cã-prí-nurĭ) – perlu di caprã dit cari s-fac stranji (tendzã, disãdz, sats, sazmi, tastri, tãmbãri, etc.)
{ro: păr de capră}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrledz

cãrledz (cãr-lédzŭ) vb I cãrlidzai (cãr-li-dzáĭ), cãrlidzam (cãr-li-dzámŭ), cãrlidzatã (cãr-li-dzá-tã), cãrlidzari/cãrlidzare (cãr-li-dzá-ri) – scot sonuri (bots) din gurã ca atseali scoasi di-unã gai (cioarã, hashcã, corac, corbu, gavran, gãvran, gãrvan, grãvan); cãredz; (fig:
1: cãrledz = (i) scot bots slabi dit gurã, tsi nu sh-u-aduc multu cu zboarã cunuscuti, ti cãtigursiri, di nivreari, etc.; (ii) bãnedz, adilj, mi aflu tu banã; expr:
2: nu cãrledz = tac, nu scot zbor din gurã, nu dzãc tsiva dip)
{ro: croncăni, crâcni}
{fr: croasser; grommeler}
{en: caw (crow); grumble, mutter}
ex: pri pigãdz cãrleadzã corats; s-nu cãrleadzã
(expr: s-nu scoatã vãr zbor) iuva; nitsi nu cãrlidzã
(expr: nu scoasi vãr zbor); dushman s-nu cãrleadzã; feata nu cãrlidzã
(expr: nu scoasi) nitsiun zbor; cãrc! nu cãrleadzã!; li-avdza tuti sh-nitsi cãrlidza
(expr: nitsi nu scutea un zbor), s-nu u lja di hãbari dratslji

§ cãrlidzat (cãr-li-dzátŭ) adg cãrlidzatã (cãr-li-dzá-tã), cãrlidzats (cãr-li-dzátsĭ), cãrlidzati/cãrlidzate (cãr-li-dzá-ti) – tsi ari scoasã bots din gurã ca atseali scoasi di-unã gai i corac; cãridzat
{ro: crâcnit, croncănit}
{fr: croassé, grommelé}
{en: cawed (crow), grumbled, muttered}
ex: zbor cãrlidzat

§ cãrlidzari/cãrlidzare (cãr-li-dzá-ri) sf cãrlidzãri (cãr-li-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãrleadzã; cãridzari
{ro: acţiunea de a croncăni, de a crâcni; croncănire, crâcnire}
{fr: action de croasser; de grommeler}
{en: action of of cawing (crow); of grumbling, of muttering}

§ cãrlari/cãrlare (cãr-lá-ri) sf cãrlãri (cãr-lắrĭ) – (unã cu cãrlidzari)

§ cãredz (cã-rédzŭ) vb I cãridzai (cã-ri-dzáĭ), cãridzam (cã-ri-dzámŭ), cãridzatã (cã-ri-dzá-tã), cãridzari/cãridzare (cã-ri-dzá-ri) – (unã cu cãrledz)
ex: cãts si s-nascã, s-nu cãreadzã (fig: s-nu dzãcã vãr zbor, s-nu bãneadzã); tini cãredz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cur3

cur3 (cúrŭ) sm curi (cúrĭ) shi sn cururi (cú-rurĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi si sh-facã apa-atsea groasa tu hale; bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut; (fig:
1: cur = partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari poati s-shadã ndreptu cãndu easti bãgat si sta); fundu; expr:
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj;
4: curlu-a trumbetãljei = partea di nghios, ma largã pri iu easi vimtul a trumbetãljei;
5: nj-bag curlu tu pãljur = intru shi stau tu-un apanghiu; mi-apãnghisescu;
6: nj-ashternu curlu = stau sh-nu mi min (din casã, di pri lucru, etc.), cilistisescu (tra s-lu fac un lucru);
7: lj-bag nã pipercã n cur = (i) ãl fac s-hibã ma sertu; (ii) lj-bag nã ntsãpãturã (intrigã, nghidã, schinãturã, etc.);
8: canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu; shed ca pri schinj;
9: nj-asudã curlu = u-am zori; u-aflu multu greu s-lu fac un lucru;
10: nu-sh minã curlu ma nclo; = (i) nu-s minã di iu easti, cã nu vru s-veadã tsi s-featsi naljurea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu ari alãgatã nafoarã di hoara, di patria-a lui;
11: nu shidzui cu curlu tu neauã = u-avui bana lishoarã pãnã tora, nu tricui prit lucri greali;
12: sh-la draclu curlu cu nãs = moari, li ncljidi ocljilj;
13: va-nj ljai (mãts) curlu; nu mi doari curlu; sã-nj bash curlu = nu mi mealã, nu pots sã-nj fats tsiva, va-nj ljai coada, etc.;
14: sta tes cu curlu la soari = easti linãvos, nu lu-arãseashti lucrul;
15: va-nj bashi el curlu = fuvirsirea tsi u fac, cã va yinã el s-mi pãlãcãrseascã, sã-nj caftã tsiva, s-nji sã ngreacã, sã-nj si ncljinã;
16: la cur li bag tuti a tali = nu mi mealã di tuti tsi-nj dzãts; lucrili-a tali nu-au vãrã simasii trã mini;
17: stãi (shedz) pi curlu-ts = stãi sh-nu ti minã dit loc; mutrea-ts lucrul, huzmetea; nu ti-amistica; stãi-tsã isih;
18: curlu-ts trã lapti nihertu easti! = stumahea nu poati s-hunipseascã laptili hertu; nu eshti ti ahtãri lucri, ti lucri mãri;
19: curlu-ts easti ca di peapini = ti-alavdzã ma nu fats tsiva;
20: curlu-nj seaminã arov = mi-aspar multu, nj-easti multu fricã, treambur (li ghãnusescu) di fricã;
21: nu-nj tsãni curlu = nu nj-u tsãni, nj-easti fricã, nu cutedz;
22: mi duc ca curlu tsi beasi = zburãscu di un sh-di-alantu, vruti sh-nivruti; zburãscu tut chirolu sh-dzãc mash glãrinj, papardeli;
23: escu (durnjii) cu curlu nsus = nu escu cu bunili, nu hiu tu ori, mi-acatsã orili)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

duc

duc (dúcŭ) (mi) vb III shi II dush (dúshĭŭ), dutseam (du-tseámŭ), dusã (dú-sã), dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) shi dutseari/dutseare (du-tseá-ri) – ljau tsiva dit unã parti sh-u bag tu altã; portu un lucru iuva; mi min (njergu, fug) dit un loc tu altu; mi min, mi njishcu, nergu, njergu, njeg, fug, alag, litescu, nchisescu (s-fug), plec, portu, etc.; (fig:
1: s-dutsi = bitiseashti, moari, s-fatsi afan, cheari, s-arãspãndeashti, treatsi, etc.; expr:
2: nj-si dutsi mintea, mi dutsi mintea, mi duc cu mintea = minduescu;
3: u duc ghini; duc banã = bãnedz ghini, trec ghini; fac ziafeti;
4: duc zahmeti = trag pidimadz;
5: nu-am ninga multu s-u duc = nu va bãnedz ninga multu, vinji oara s-mor;
6: l-duc cu zborlu = lj-spun chirturi, glãrinj, lu-arãd; lj-tãxescu tsiva (sh-nu-am tu minti s-fac tsi-lj tãxescu);
7: lj-duc dorlu (mirachea) = nj-easti dor (am mirachi);
8: lj-duc gailelu = lj-am vrundida, nj-easti fricã (mintea) s-nu patã tsiva;
9: l-duc (lucrul) la capit = l-bitisescu (lucrul);
10: duc pri cariva la groapã = lu ngrop;
11: nu-nj si dutsi pãnea la gurã (la inimã, tu suflit) = nu mãc cu orixi, nu-nj yini s-mãc, mãc cu inima greauã, nu ved hãiri di mãcari;
12: s-dutsi tufechea = s-discarcã, s-aminã;
13: dupã soari, du-ti! = fudz shi s-nu ti ved ãn fatsã!;
14: du-ti cu Dumnidzã! = du-ti iu s-vrei; du-ti shi s-aibã Dumnidzãlu cãshtiga-a ta;
15: mi duc, ljau calea mari = fug tu lumea largã, mi cher)
{ro: duce, conduce}
{fr: aller, conduire}
{en: go, lead}
ex: nã dutsim acasã ghini; shi s-dutsi… cãtrã iu s-dutsi (alagã) armãnlu picurar?; s-dusi (fig: bitisi, tricu) veara; featili s-duc (njergu) s-lja apã; s-duc bãrbats shi s-duc (njergu) ficiori; mi dutseam (nidzeam) cu bucla n mãnã; s-duc tufechili unã sh-unã; avea dusã (avea neasã) hilja-al amirã la lamnji; dutsi (poartã) mãcari la agri; iu duts turma, picurare, sh-iu dipunj?; a vãrnui nu-lj si dutsea mintea
(expr: nu s-minduea) la lishuraclu; nu-nj si dusi mintea
(expr: nu-nj mi minduii), cã nj-eara shcreta la pradz; nu lã si dutsea pãnea la inimã
(expr: nu mãca cu orixi), macã mãca ahoryea

§ dus (dúsŭ) adg dusã (dú-sã), dush (dúshĭ), dusi/duse (dú-si) – lucrul tsi easti loat dit unã parti shi bãgat tu altã; tsi ari purtatã un lucru iuva; tsi s-ari minatã dit un loc tu altul; njersu, njes, nersu, minat, njishcat, vgat, alãgat, litit, nchisit (s-fugã), plicat, etc.
{ro: dus, condus}
{fr: allé, conduit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Dumnidzã

Dumnidzã (Dum-ni-dzắ) sm Dumnidzadz (Dum-ni-dzádzĭ) – hiin-tsa, nafoarã di fisi, lugursitã tu pistea (trischia) a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi; dumnidzãlji, Domnu; Allah (Dumnidzãlu-a turtsãlor); Hristolu (Hiljlu-al Dumnidzã), etc.;
(expr:
1: Dum-nidzã-Fãcãtoarã = mamã di Dumnidzã, muljarea tsi-lu-amintã (tsi-l featsi) Hristolu, Stã-Mãria;
2: tseara-al Dumnidzã – numã datã la ma multi planti tsi crescu agri cu lilici adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri; coada-a njelui, luludã galbinã
{ro: lumânărică, coada mielului}
{fr: molène}
{en: propwort};
3: omlu al Dumnidzã = om multu bun la suflit, ndreptu, ca pãnea caldã;
4: l-ljirtã Dumnidzã = muri;
5: ari Dumnidzã = atsea tsi dzãtsi omlu, cãndu easti-agudit di-unã mari taxirati shi va si sh-aspunã nãdia cã Dumnidzã nu va lu-alasã s-chearã;
6: nu-ari Dumnidzã pri nãs = (om) cari easti acshu s-facã itsi arãu, fãrã sã-lj hibã fricã cã ari faptã unã amãrtii;
7: canda acãtsã Dumnidzã di poali = (om) tsi s-alavdã, tsi s-cãmãruseashti;
8: al Dumnidzã si s-facã = si s-facã cum va s-u va tihea, cum tsi s-hibã, cum va s-u va Dumnidzãlu;
9: pri Dumnidzã! = mi giur cã easti dealihea;
10: di la Dumnidzã s-tsã yinã!; Dumnidzãlu s-ti veadã;
11: Dumnidzãlu s-tsã u-aducã! = s-ti pidipseascã, s-tsã u plãteascã Dumnidzã (tr-atseali tsi-nj featsish);
12: canda cãdzu Dumnidzã di lu-apitrusi = s-dzãtsi trã omlu tsi-aspuni mari lãhtarã;
13: s-lu ai tu mãnã Dumnidzale! = s-lu-afireshti, Dumnidzale, di tuti lãetsli, s-lji ai frundida;
14: nu treatsi dzuã di la Dumnidzã = cati dzuã tsi treatsi; nu-ari dzuã tsi treatsi;
15: l-mut pãnã la Dumnidzã = lu-alavdu multu;
16: al Dumnidzã si s-facã = si s-facã cum va nã hibã soartea)
{ro: Dumnezeu, divinitate}
{fr: Dieu, divinité}
{en: God, Lord, divinity}
ex: cãndu Dumnidzã imna pripadi di lu-alindzea boilji; atsel aush cu barba albã, cu cãrliglu ca di picurar, atsel aush eara Dumnidzã; nvitsã iu shadi Dumnidzã; ca s-va bunlu Dumnidzã; cãti milets, ahãts Dumnidzadz; Dumnidzale! ascultã-mi; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; di-iu nu easti, shi Dumnidzã nu ari tsi s-lja; Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti; cãndu va Dumnidzã s-lu chearã, ãlj lja mintea; Dumnidzã da, ma nu u-adutsi n casã; Dumnidzã trã tuts, shi catiun trã nãs; nu tritsea dzuã di la Dumnidzã
(expr: nu-avea dzuã), tsi s-nu-lj s-arucã tu-ayinji, ba om, ba pravdã, ba zulapi; lu-alãvdã, l-mutã pãnã la Dumnidzã

§ dumnidzãlji/dumnidzãlje (dum-ní-dzã-lji) sf fãrã pl – (unã cu Dumnidzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dza!

dza! (dzá)! inter – zbor cu cari s-aspuni cã cariva easti mut, nu poati sã scoatã un grai dit gurã
{ro: cuvânt cu care se exprimă mutismul cuiva}
{fr: parole par laquelle on veut exprimer le mutisme de quelqu’un}
{en: word expressing the dumbness of somebody}
ex: mushata-a loclui nitsi dza! nu fãtsea (nu scutea nitsiun zbor dit gurã)

§ dzau! (dzáŭ) inter – (unã cu dza!)
ex: nu cãrlidzã nitsi “dzau!” (armasi ca mutlu, nu scoasi nitsiun zbor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã