ex: acãtsarã s-caftã cãt ma ahãnda

§ ahunda (a-hun-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

§ hãndos2 (hãn-dósŭ) adv – (unã cu ahãndos2)
ex: hãndos cum bumbuneadzã!

§ ahanda (a-han-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

§ handa (han-dá) adv – (unã cu hãndos2)
ex: zburashti handa (ahãndos)

§ ahãn-dusescu (a-hãn-du-sés-cu) (mi) vb IV ahãndusii (a-hãn-du-síĭ), ahãnduseam (a-hãn-du-seámŭ), ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama ahãn-dos; ahundusescu, hãndãcusescu, adãntsescu, afundusescu, fun-dusescu, afundedz, vutsescu; (fig: ahãndusescu = fac pri cariva si s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; lj-aspargu bana-a unui shi-l fac si s-aducheascã stuhinat, corbu, curbisit, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)
{ro: cufunda, adânci}
{fr: enfoncer, plonger, creuser, approfondir}
{en: sink, plunge into, deepen}
ex: s-ti pindzea draclu sã ncalits pri-atsel lailu, ti-ahãndusea tu lumea-alantã di sum loc; cãndu imna, s-ahãndusea loclu; parcã lu-avea ahundusitã loclu

§ ahãndusit (a-hãn-du-sítŭ) adg ahãndusitã (a-hãn-du-sí-tã), ahãndusits (a-hãn-du-sítsĭ), ahãndusiti/ahãndusite (a-hãn-du-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama ahãndos; ahundusit, hãndãcusit, adãntsit, afundusit, fundusit, vutsit
{ro: cufundat, adâncit}
{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
{en: sunk, plunged into, deepened}
ex: cu ocljilj ahãndusits ãn cap (fig: tsi s-aflã tu-unã halã greauã, di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.; tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, etc.)

§ ahãndusiri/ahãndusire (a-hãn-du-sí-ri) sf ahãndusiri (a-hãn-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahunduseashti tsiva; ahundusiri, hãndãcusiri, adãntsiri, afundusiri, fundusiri, ahundusiri, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}
{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}
{en: action of sinking, of plunging, of deepening}

§ ahundusescu (a-hun-du-sés-cu) (mi) vb IV ahundusii (a-hun-du-síĭ), ahunduseam (a-hun-du-seámŭ), ahundusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusiri/ahun-dusire (a-hun-du-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
ex: canda lu-avea ahundusitã loclu

§ ahundusit (a-hun-du-sítŭ) adg ahun-dusitã (a-hun-du-sí-tã), ahundusits (a-hun-du-sítsĭ), ahundusi-ti/ahundusite (a-hun-du-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

§ ahundusiri/ahundusire (a-hun-du-sí-ri) sf ahundusiri (a-hun-du-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

§ hãndãcusescu (hãn-dã-cu-sés-cu) (mi) vb IV hãndãcusii (hãn-dã-cu-síĭ), hãndãcuseam (hãn-dã-cu-seámŭ), hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusi-ri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) – (unã cu ahãndusescu)
ex: l-hãndãcusii (fig: l-curbisii, l-loai pi zvercã); hãndãcusea-ti!

§ hãndãcusit (hãn-dã-cu-sítŭ) adg hãndãcusitã (hãn-dã-cu-sí-tã), hãndãcusits (hãn-dã-cu-sítsĭ), hãndãcusiti/hãndãcusite (hãn-dã-cu-sí-ti) – (unã cu ahãndusit)

§ hãndãcusiri/hãndãcusire (hãn-dã-cu-sí-ri) sf hãndãcusiri (hãn-dã-cu-sírĭ) – (unã cu ahãndusiri)

§ avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) sf avdzãri (av-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-avdi tsiva; harea tsi u-ari omlu tra s-avdã; dãguiri, aflari, ascultari
{ro: acţiunea de a auzi; auzire, auzit}
{fr: action d’ouïr, d’entendre, d’obeir; ouïe}
{en: action of hearing}
ex: avdzãrea (harea tsi u-ari omlu tra s’avdã botsli) lj-easti bunã; tu-avdzãrea-a aishtor zboarã, el s-ciudusi

§ neavdzãt (neav-dzắtŭ) adg neavdzãtã (neav-dzắ-tã), neavdzãts (neav-dzắtsĭ), neavdzãti/neavdzãte (neav-dzắ-ti) – (vrondu, boatsi) tsi nu easti avdzãtã;
(expr: neavdzãt = (i) om di cari nu si zburashti (nu s-ari zburãtã) multu; cari nu easti ghini cunuscut di lumi; tsi nu easti cu anami (cu numã, cunuscut); (ii) draclu, sã-lj creapã numa, atsel cu-un cicior, etc.)
{ro: neauzit}
{fr: inouï}
{en: unheard}
ex: nu cama adu aminti neavdzãtlu
(expr: draclu, atsel cu-un cicior); tuts s-njirarã di ciudia aestã, neavdzãtã (tsi nu s-avea avdzãtã) pãnã-atumtsea; lu-arsirã pri nari shi nividzuti, neavdzãti s-featsirã

§ neavdzãri/neavdzãre (neav-dzắ-ri) sf neavdzãri (neav-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-avdi tsiva; harea tsi u-ari omlu tra s-nu-avdã; neascultari
{ro: acţiunea de a nu auzi; neauzire}
{fr: action de ne pas ouïr, de ne pas obéir}
{en: action of not hearing}

§ avdzãtã (av-dzắ-tã) sf fãrã pl – boatsea cum s-avdi; harea tsi u ari unã boatsi tsi s-avdi lungã; di-atseali tsi s-avdu; avdzãri
{ro: rezonanţă, din auzite}
{fr: voix; résonnance; par ouï dire}
{en: sound; resonance; from what we hear}
ex: numa-aestã nu ari avdzãtã; avea avdzãtã bunã (harea tsi-avea di-avdza ghini); di pri avdzãti (di-atseali tsi s-avdu)

§ neavdzãtã (neav-dzắ-tã) sf neavdzãti/neavdzãte (neav-dzắ-ti) – lucru (zbor, pãtsãri, arãvdari, huneri, etc., di-aradã urut) tsi nu s-ari avdzãtã icã faptã pãnã tora; nividzutã, nipãtsãtã, etc.
{ro: lucru extraordinar}
{fr: chose extraordinaire, inouïe}
{en: thing unheard until now}
ex: pãtsã neavdzãtili (nipãtsãtili)

§ paraavdu (pá-ra-áv-du) (mi) vb IV paraavdzãi (pá-ra-av-dzắĭ), paraavdzam (pá-ra-av-dzámŭ), para-avdzãtã (pá-ra-av-dzắ-tã), paraavdzãri/paraavdzãre (pá-ra-av-dzắ-ri) – avdu ma multu di cãt lipseashti; avdu ma multu di ghini;
(expr: nu paraavdu; nu para avdu = nu avdu ghini, nu avdu dip)
{ro: auzi prea bine}
{fr: entendre trop}
{en: hear too well}
ex: dzã-nj ninga nãoarã, cã nu paraavdu
(expr: nu para avdu; nu avdu ghini) ghini

§ paraavdzãt (pá-ra-av-dzắtŭ) adg paraavdzãtã (pá-ra-av-dzắ-tã), paraavdzãts (pá-ra-av-dzắtsĭ), paraavdzãti/para-avdzãte (pá-ra-av-dzắ-ti) – tsi easti ghini avdzãt
{ro: auzit prea bine}
{fr: trop bien entendu}
{en: heard too well}

§ paraavdzã-ri/paraavdzãre (pá-ra-av-dzắ-ri) sf paraavdzãri (pá-ra-av-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paraavdi
{ro: acţiunea de a auzi prea bine}
{fr: action d’entendre trop}
{en: action of hearing too well}

{fr: laine de chèvre}
{en: goat wool}
ex: eftinã easti n pãzari cãprina (lãna di caprã); va s-lja cãprinã sh-va s-facã sazmi cã nu-ari ashtirnãmintu; lj-adusi mal di lãnã, cãprinã sh-clãndu; aprindi un per di cãprina di cheali; scrum di cãprinã (di lãnã di caprã); nj-adush nã sazmã di cãprinã cu cari s-mi-anvilescu

§ cãprindzu (cã-prín-dzu) adg cãprindzã (cã-prín-dzã), cãprindzã (cã-prín-dzã), cãprindzã (cã-prín-dzã) – di caprã, tsi ari s-facã cu capra
{ro: de capră}
{fr: de chèvre}
{en: of goat}
ex: vãshclje cãprindzu (di caprã)

§ cãprar (cã-prárŭ) sm, sf cãprarã (cã-prá-rã), cãprari (cã-prárĭ), cãprari/cãprare (cã-prá-ri) – omlu tsi-aveaglji shi pashti cãprili; cãpãrar
{ro: căprar}
{fr: chevrier}
{en: goatherd, goat-girl}
ex: cãprarlu cu cãprili sh-mãtricarlu cu mãtritsili; s-nãiri cãprarlu pri hoarã

§ cãpãrar (cã-pã-rárŭ) sm, sf cãpãrarã (cã-pã-rá-rã), cãpãrari (cã-pã-rárĭ), cãpãrari/cãpãrare (cã-pã-rá-ri) – (unã cu cãprar)
ex: el sh-eara cãpãrar (picurar la cãpri), ea sh-eara nã cãpãrarã (featã tsi pashti cãpri)

§ cãpãrleadzã (cã-pãr-leá-dzã) sf cãpãrledz (cã-pãr-lédzĭ) – loclu iu s-tsãn cãprili; cãpãrleatsã, cãpãrledz, cãprãleatsã;
(expr: canda-lj fudzirã cãprili dit cãpãrleadzã! = easti multu nvirinat)
{ro: căprăreaţă}
{fr: endroit où se reposent les chèvres}
{en: place where the goats take their rest}
ex: cãpãrli dit cãpãrleadzã; eshti ahãntu nvirinat di canda tsã fudzirã cãprili dit cãpãrleadzã

§ cãpãrleatsã (cã-pãr-leá-tsã) sf cãpãrlets (cã-pãr-létsĭ) – (unã cu cãpãrleadzã)
ex: mi duc la cãpãrleatsã

§ cãpãrledz (cã-pãr-lédzŭ) sn cãpãrleadzã (cã-pãr-leá-dzã) – (unã cu cãpãrleadzã)

§ cãprãleadzã (cã-prã-leá-dzã) sf cãprãledz (cã-prã-lédzĭ) – (unã cu cãpãrleadzã)

§ cãpreatsã (cã-preá-tsã) sf fãrã pl – loclu din hoarã iu cãprarlu aflã cãprili, cati tahina, s-li ducã la pãshteari
{ro: locul din sat unde sunt aduse caprele de săteni, ca să le găsească căprarul dimineaţa şi să le ducă la păscut}
{fr: endroit où chaque matin, le chevrier du village trouve les chèvres des villageois}
{en: place where the goats are brought by the village people to be found and taken by de goatherd in the morning}

§ cãprãriu (cã-prã-ríŭ) sm fãrã pl – multeatsã di cãpri

§ cãprior1 (cã-pri-órŭ) sm, sf cãprioarã (cã-pri-ŭá-rã), cãpriori (cã-pri-órĭ), cãprioari/cãprioare (cã-pri-ŭá-ri) – agrupravdã (ma njicã di tserbu) tsi bãneadzã tu pãduri sh-multi ori pi cãrciliurli chitroasi a muntsãlor, tsi sh-u-adutsi multu cu-unã caprã (un tsap), sh-tr-atsea-lj si dzãtsi shi agrucaprã i caprã agrã; zãrcadã, zãrcãnge
{ro: căprior, căprioară}
{fr: chevreuil, chevrette}
{en: deer, doe}
ex: mplin di tserghi sh-cãprioari (zãrcãdz)

§ agrucaprã (a-gru-cá-prã) sf agrucapri/agrucapre (a-gru-cá-pri) shi agrucãpri/agrucãpre (a-gru-cắ-pri) shi agrucãpãri (a-gru-cắ-pãrĭ) – pravdã tsi sh-u-adutsi multu cu capra criscutã di om, ma bãneadzã agrã prit muntsã sh-pãduri; caprã agrã
{ro: capră sălbatică}
{fr: chèvre sauvage}
{en: wild goat}
ex: tricu pri aclo nã agrucaprã (caprã agrã) sh-moasha s-lo dupã caprã sh-putu s-easã dit pãduri

(expr: bãnedz) di cãts nãscu mã-ta; ori es bunj, ori nu cãreadzã
(expr: nu bãneadzã)

§ cãridzat (cã-ri-dzátŭ) adg cãridzatã (cã-ri-dzá-tã), cãridzats (cã-ri-dzátsĭ), cãridza-ti/cãridzate (cã-ri-dzá-ti) – (unã cu cãrlidzat)

§ cãridzari/cãri-dzare (cã-ri-dzá-ri) sf cãridzãri (cã-ri-dzắrĭ) – (unã cu cãrlidzari)

ex: cur pi cheatrã, cap di cur, dzatsi strãngu, dauã plãngu (angucitoari: omlu tsi muldzi capra); shidea n cur-shu (ncurshi, pi curlu-a lui) ningã sobã; curlu-i ma mari shi di amirã; curlu scoalã sh-amirãlu di mpadi; bati-l la cur, sã-lj yinã mintea la cap; pri lucru nu-lj si-ashtirnea curlu
(expr: nu shi sta pri lucru, nu s-tsãnea di lucru sh-lu-alãsa); nu-lj si-ashtirnea curlu
(expr: nu cilistisea) pi tehni; albu ca curlu di i (lai ca fundul ali i); cur di cãzani (fig: fundul a cãzaniljei); curlu eara di tiniche; tãljai faglu di la cur (fig: di la partea dip di nghios); suflu prit curlu-a trumbetãljei; cingãrshim oauã aroshi cur cu cur (fig: partea di nghios, ma umflatã); s-deadi cap cu cur (featsi unã culutumbã) sh-amintã; tini nu shtii tsi-i zorea cã nu shidzush cu curlu tu neauã
(expr: u-avush bana lishoarã pãnã tora); sh-lã draclu curlu cu nãs
(expr: ari moartã); astãndzã ti sculash cu curlu nsus
(expr: nu ti sculash cu bunili); curlu-ts trã lapti nihertu easti!
(expr: nu va pots s-tsãnj! s-aravdzã!); gioni di giuneapini, curlu-ts ca di peapini
(expr: ti-alavdzã mash cã eshti gioni ma nu fats tsiva); curlu-ts seaminã arov
(expr: treamburi di fricã); nu-ts tsãni curlu
(expr: nu cutedz, tsã easti fricã) s-ti duts tu pãduri; s-dutsi ca curlu tsi beasi
(expr: zburashti multi glãrini, dzãtsi mash papardeli)

§ ncurshi (ncúr-shi) adv – (shadi, sta) n cur-shu, pi curlu-a lui
{ro: (a sta) aşezat, pe curul lui}
{fr: assis, posé}
{en: sitting}

§ cureci (cu-récĭŭ) sn cureci/curece (cu-ré-ci) – cur njic (tu zborlu a njitslor)
{ro: curişor}
{fr: petit cul}
{en: small arse}
ex: si-lj mãts curecilu

§ ncurshi (ncúr-shi) adv – (shadi, sta) n cur-shu, pi curlu-a lui
{ro: (a sta) aşezat, pe curul lui}
{fr: assis, posé}
{en: sitting}
ex: shedz pi cur-tsã (stai pi curlu-a tãu, stai isih sh-nu fã tsiva)

{en: gone, led}
ex: easti dus (vgat) la cãshari; featili eara-lã dusi (vgati) tri leamni uscati; din tser cãndu soarili easti dus (fig: faptu afan, ascãpitat); cãndu va s-hii dus (fig: mortu); cãndu vai him dush (fig: mortsã); vrearea-i dusã (fig: moartã, vgatã, chirutã); easti dus, lo calea mari
(expr: easti chirut)

§ dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) sf dutsiri (dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dutsi tsiva i s-dutsi iuva; njardziri, njirdzeari, njadziri, njidzeari, neardziri, nirdzeari, minari, njishcari, vgari, alãgari, litiri, nchisiri (s-fugã), plicari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) duce, de a conduce; ducere, conducere}
{fr: action d’aller, de conduire}
{en: action of going, of leading}
ex: sh-tu dutsiri sh-tu viniri nã adunãm

§ dutseari/dutseare (du-tseá-ri) sf dutseri (du-tsérĭ) – (unã cu dutsiri)

§ nidus (ni-dúsŭ) adg nidusã (ni-dú-sã), nidush (ni-dúshĭ), nidusi/niduse (ni-dú-si) – tsi nu s-ari dusã; tsi nu easti dus
{ro: nedus}
{fr: qui n’est pas parti ou allé}
{en: who is not gone}
ex: s-armãnã nidush (nivgats) tu Turchii

§ nidutsiri/nidutsire (ni-dú-tsi-ri) sf nidutsiri (ni-dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu s-dutsi
{ro: acţiunea de a nu (se) duce}
{fr: action de ne pas partir, de ne pas aller}
{en: action of not going}

§ nidutseari/nidutseare (ni-du-tseá-ri) sf nidutseri (ni-du-tsérĭ) – (unã cu nidutsiri)

§ ducã (dú-cã) sf fãrã pl – atsea tsi fatsi omlu cãndu s-dutsi iuva; tucã, fugã, dutseari, dutsiri, ducãturã, fudziri, vdziri, vgari, njardziri, njirdzeari, njadziri, njidzeari, neardziri, nirdzeari, alãgari, nchisiri (si s-ducã iuva), etc.
{ro: plecare}
{fr: aller, départ}
{en: start, going, departure}
ex: tu ducã (dutseari), patru ori feci; nã ducã (unã dutseari, nidzeari) la fratslji dit Grãtsii; cu duca (dutsearea) a lor aclotsi sã mbunarã; cã duca (vdzirea) lã-i ambarã; di ducã (di nidzeari) nu trapsi mãnã; cu duca si-lj ljau suflitlu; duca aestã tu mesea a earnãljei va s-hibã hatalii; tu ducã earam deadun

§ tucã1 (tú-cã) sf fãrã pl – (unã cu ducã)
ex: trã tucã (ducã) ded ahãntu

§ ducãturã (du-cã-tú-rã) sf ducãturi (du-cã-túrĭ) – (unã cu ducã)

§ dumnidzãescu (dum-ni-dzã-ĭés-cu) adg dumni-dzãeascã (dum-ni-dzã-ĭás-cã), dumnidzãeshtsã (dum-ni-dzã-ĭésh-tsã), dumnidzãeshti (dum-ni-dzã-ĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu Dum-nidzã, cu putearea sh-cu nomurli a lui; (tsi yini) di la Dumnidzã; dumnidzãscu, dumnidzescu

§ dumnidzãscu (dum-ni-dzắs-cu) adg dumnidzascã (dum-ni-dzás-cã), dumnidzãshtsã (dum-ni-dzắsh-tsã), dumnidzãshti (dum-ni-dzắsh-ti) – (unã cu dumni-dzãescu)

§ dumnidzescu (dum-ni-dzés-cu) adg dumnidzeascã (dum-ni-dzeás-cã) dumnidzeshtsã (dum-ni-dzésh-tsã), dumni-dzeshti (dum-ni-dzésh-ti) – (unã cu dumnidzãescu)
ex: aestã easti urghii dumnidzeascã

§ dzãu1 (dzắŭ) sm, sf dzãoanji/dzã-oanje (dzắ-ŭá-nji), dzadz (dzádzĭ), dzãoanji/dzãoanje (dzắ-ŭá-nji) – zbor (tsi yini di la zborlu “Dumnidzã”) cu cari s-cunoscu dumnidzadzlji dit pistili (veclji i di adzã) a miletslor pãngãni (alti dicãt pistea-a uvreilor icã a turtsãlor, bunãoarã, iu Dumnidzãlu easti idyiul cu-atsel a crishtinjlor)
{ro: zeu, zeiţă}
{fr: Dieu, déesse}
{en: god/God, goddess}

§ dzãu2! (dzắŭ) inter – zbor tsi tsãni loclu-a zburãriljei “pri Dumnidzã, giur cã easti dealihea”, etc.; zãu!
{ro: zău!}
{fr: pardieu!, parbleu!}
{en: good Lord, yes!}
ex: cã-nj ts-u deadi, dzãu! cripatlu

§ zãu! (zắŭ) inter – (unã cu dzãu2!)
ex: harame, zãu! (pri Dumnidzã!) s-lã hibã