DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aleg2

aleg2 (a-légŭ) (mi) vb IV shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadzi-ri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) – mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea noima-a zboarãlor tsi suntu scriati; cãntu, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivãsescu, ghivisescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu
{ro: citi}
{fr: lire}
{en: read}
ex: cartea u-aleapsi (u dyivãsi) tutã; alepshu (dghivãsii; icã u loai cu mini cã mi-arisi) unã carti; mash tini putush s-u-aledz (s-u dghivãseshti, s-u dizledz) cartea aestã; jiloslu a tãu cãntic lu-alepshu (l-dghivãsii) astãz eu; pãn dzãts tsintsi va s-u-aledz (s-u dghivãseshti); shi tu carti alidzea (dyivãsea)

§ aleptu2 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) – (gramati scriati) tsi suntu grãiti cu boatsea i aduchiti cu mintea; alepsu, cãntat, dyivãsit, dyiuvãsit, ghivãsit, ghivisit, yivãsit, ghiuvãsit, yiuvãsit
{ro: citit}
{fr: lu}
{en: read}

§ alepsu2 (a-lép-su) adg aleapsã (a-leáp-sã), alepshi (a-lép-shi), aleapsi/aleapse (a-leáp-si) – (unã cu aleptu2)

§ aleadzi-ri2/aleadzire (a-leá-dzi-ri) sf aleadziri (a-leá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aleadzi tsiva; alidzeari; cãntari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivãsiri, ghivisiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri
{ro: acţiunea de a citi; citire}
{fr: action de lire}
{en: action of reading}

§ alidzeari2/alidzeare (a-li-dzeá-ri) sf alidzeri (a-li-dzérĭ) – (unã cu aleadziri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyiuvãsescu

dyiuvãsescu (dhyĭu-vã-sés-cu) vb IV dyiuvãsii (dhyĭu-vã-síĭ), dyiuvãseam (dhyĭu-vã-seámŭ), dyiuvãsitã (dhyĭu-vã-sí-tã), dyiu-vãsiri/dyiuvãsire (dhyĭu-vã-sí-ri) – mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, cãntu, dyivãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, ghiuvãsescu, yivãsescu, yiuvãsescu
{ro: citi}
{fr: lire}
{en: read}
ex: cartea aestã nu si dyiuvãseashti (s-aleadzi, citeashti)

§ dyiuvãsit (dhyĭu-vã-sítŭ) adg dyiuvãsitã (dhyĭu-vã-sí-tã), dyiuvãsits (dhyĭu-vã-sítsĭ), dyiuvãsiti/dyiuvãsite (dhyĭu-vã-sí-ti) – (gramati scriati) tsi suntu grãiti cu boatsea i aduchiti cu mintea; aleptu, alepsu, cãntat, dyivãsit, ghivãsit, ghivisit, ghiuvãsit, yivãsit, yiuvãsit
{ro: citit}
{fr: lu}
{en: read}

§ dyiuvãsiri/dyiuvãsire (dhyĭu-vã-sí-ri) sf dyiuvãsiri (dhyĭu-vã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dyiuvãseashti tsiva; aleadziri, alidzeari; cãntari, dyivãsiri, ghivãsiri, ghivisiri, ghiuvãsiri, yivãsiri, yiuvãsiri
{ro: acţiunea de a citi; citire}
{fr: action de lire}
{en: action of reading}

§ dyiuvã-sitor (dhyĭu-vã-si-tórŭ) adg dyiuvãsitoari/dyiuvãsitoare (dhyĭu-vã-si-tŭá-ri), dyiuvãsitori (dhyĭu-vã-si-tórĭ), dyiuvãsitoa-ri/dyiuvãsitoare (dhyĭu-vã-si-tŭá-ri) – atsel tsi dghiuvãseashti tsiva; dyivãsitor, ghiuvãsitor, ghivãsitor, ghivisitor, yiuvãsitor, yivãsitor
{ro: cititor}
{fr: lecteur}
{en: reader}

§ dyeavasi/dyea-vase (dh-yĭá-va-si) sf dyeavasi (dh-yĭá-va-si) – zboarãli tsi li dzãtsi shi cumnicãtura tsi u da preftul a crishtinjlor, di-aradã tu bisearicã; rigeili tsi li fatsi preftul la caplu-a unui om tsi moari (ca Dumnidzã s-lji ljartã amãrtiili fapti) shi cumnicãtura dit soni tsi lj-u da; cumãnicãturã, cuminicãturã, pãrtãciuni
{ro: grijanie, cumine-cătură}
{fr: extrême onction, communion}
{en: last sacrament, holy communion}
ex: dusi s-facã unã dyeavasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gramã

gramã (grá-mã) sf gramati/gramate (grá-ma-ti) – semnu dit alfabet tsi-aspuni unã boatsi; (fig:
1: gramã = (i) soea di scriari tsi u fatsi cariva; (ii) carti, scriturã, scriitoari pitricutã (loatã di) la cariva;
2: gramã, gramati = carti, nvitsãturã, sculii; expr:
3: cu mãnata li mãcã gramatili = nveatsã ghini la sculii;
4: li ncarcã pri cucot gramatli = nu nveatsã tsiva, nu s-acatsã sculia di el;
5: luplu lu-adutsea la gramati sh-el dzãtsea “loarã cior oili” = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu easti ti sculii, tsi nu lu-ariseashti cartea)
{ro: literă; pl: litere, carte, învăţătură, educaţie}
{fr: lettre; pl: lettres, enseignement, instruction, école}
{en: letter; pl: letters, education, school}
ex: carti albã sh-gramã lai; mash trã gramã, alãsats-lu; gra-matili (fig: cartea, nvitsãtura) nu au mardzini; cari toarnã frãndzãli, gramati (fig: carti) nu nveatsã; shtia multã gramã (fig: carti, sculii); lj-cunoscu grama (fig: soea di scriari); nu-ari gramã (scriari) ahãt mushatã ca frati-tu; loai unã gramã (fig: carti, scriturã, scriitoari) aeri; nu loai vãrnã gramã (fig: carti scriatã) di mãna-a lui

§ gramatichii/gramatichie (gra-ma-ti-chí-i) sf gramatichii (gra-ma-ti-chíĭ) – nomurli tsi-aspun cum easti unã limbã adratã, cum s-leagã zboarãli dit idyea fumealji (ca zbor shi zburãscu bunãoarã), cum s-alãxescu zboarãli (cãndu trec di la singular la plural i di la masculin la fiminin, bunãoarã), cum s-leagã zboarãli un cu-alantu tra s-aspunã unã idei, minduiri, etc.; cartea tsi aspuni aesti reguli
{ro: gramatică}
{fr: grammaire}
{en: grammar}

§ grãmãti-chii/grãmãtichie (grã-mã-ti-chí-i) sf grãmãtichii (grã-mã-ti-chíĭ) – (unã cu gramatichii)

§ gramatico (gra-ma-ti-có) sm gramaticadz (gra-ma-ti-cádzĭ) – un tsi lucreadzã trã chivernisi (cumpanii, sutsatã, etc.) cu tsãnearea-a cãrtsãlor; grãmãtic, eazagi
{ro: secretar}
{fr: secrétaire}
{en: secretary}

§ grãmãtic (grã-mã-tícŭ) sm grãmãtits (grã-mã-títsĭ) –
1: gramatico, eazagi;
2: un tsi scrii cãrtsã di isturii (spuneri, puizii, pãrmiti, etc.); scriitor
{ro: secretar; scriitor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lai1

lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

psaltu1

psaltu1 (psál-tu) sm psaltsã (psál-tsã) – atsel tsi cãntã dit astãsida-a bisearicãljei (apandisea tsi-u da el a preftului cãndu aestu lituryiseashti, dyivãseashti, sã ncljinã-al Dumnidzã); psaut, saltu, anagnosti
{ro: dascăl (la biserică), psalt}
{fr: chantre, lécteur a l’église}
{en: psalm reader (church), cantor}
ex: tu bisearicã cãntã doi psaltsã

§ psaut (psáŭt) sm psauts (psáŭtsĭ) – (unã cu psaltu1)

§ saltu1 (sál-tu) sm saltsã (sál-tsã) – (unã cu psaltu1)
ex: avem la bisearica din dzeanã doi saltsã bunj

§ psãltisescu (psãl-ti-sés-cu) vb IV psãltisii (psãl-ti-síĭ), psãltiseam (psãl-ti-seámŭ), psãltisitã (psãl-ti-sí-tã), psãltisiri/psãltisire (psãl-ti-sí-ri) – (preftu) dyivãsescu tu bisearicã lituryia; (preftu, psaltu) dzãc zboarã (cãntitsi) di urãciuni al Dumnidzã; lituryisescu, sãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: a face liturghia; psălmui}
{fr: dire la messe; chanter (des chant religieux) dans l’église}
{en: perform the mass; sing religious songs in the church}

§ psãltisit (psãl-ti-sítŭ) adg psãltisitã (psãl-ti-sí-tã), psãltisits (psãl-ti-sítsĭ), psãltisi-ti/psãltisite (psãl-ti-sí-ti) – (lituryia, urãciunea) tsi easti cãntatã tu bisearicã; lituryisit, sãltisit, psãlsit, psulisit
{ro: psălmuit}
{fr: (messe, chant religieux) chanté dans l’église}
{en: (mass, religious songs) sang in the church}

§ psãltisiri/psãltisire (psãl-ti-sí-ri) sf psãltisiri (psãl-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul (psaltul) psãltiseashti; lituryisiri, sãltisiri, psãlsiri, psulisiri
{ro: acţiunea de a a face liturghia; de a psălmui}
{fr: action de faire la messe; de chanter (des chant religieux) dans l’église}
{en: action of performing the mass; of singing religious songs in the church}

§ psulisescu (psu-li-sés-cu) vb IV psulisii (psu-li-síĭ), psuliseam (psu-li-seámŭ), psulisitã (psu-li-sí-tã), psulisiri/psulisire (psu-li-sí-ri) – (unã cu psãltisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn