|
|
dyeafurauã
dyeafurauã (dhyĭa-fu-rá-ŭã) sf dyeafurãi (dhyĭa-fu-rắĭ) – harea tsi li fatsi dauã lucri s-nu hibã unã soi; atsea tsi-l fatsi un lucru si s-aleagã di-un altu lucru; niundziri, aleadziri
{ro: diferenţă}
{fr: différence}
{en: difference}
contra
contra (cón-tra) prip, adv – zbor tsi-aspuni cã easti unã mari dyeafurauã namisa di dauã lucri (un lucru easti tamam anapuda di-alantu); zbor tsi-aspuni cã cariva easti trã tsiva, altã soi (altu tsiva, dip anapuda) di tsi easti un altu; tsi easti (s-aspuni) ca dushman a altui; tsi easti di-alantã parti di cariva, n fatsa-a altui; anapuda, zãti
{ro: contra, în opoziţie}
{fr: contre; en opposition}
{en: in opposition of; contrary to; opposed to; against}
ex: vinji contra al (ca dushman, si s-alumtã cu) Costarela; vimtul suflã contra (anapuda di cum voi, di-alantã parti di cum mi min mini); shadi contra (n fatsa) a mea la measã
§ contrã (cón-trã) prip, adv – (unã cu contra)
ex: el s-dutsi contrã cãndu zburashti cu mini (nu easti sinfuni, dzãtsi altã soi, anapuda); mini stãteam contrã cu vimtul (anapuda, mi-alumtam cu vimtul); dauãli fumelj njirdzea contrã (njirdzea zãti, s-dushmãnea); cãtse s-hits contrã zãti (cãtse s-hits zãti, s-hibã ihtrilji namisa di voi)?; s-nu nã bãgãm contrã cu Dumnidzã, ta s-nu nã chearã!
§ condrã (cón-drã) prip, adv – (unã cu contra)
§ cundrescu (cun-drés-cu) (mi) vb IV cundrii (cun-dríĭ), cundream (cun-dreámŭ), cundritã (cun-drí-tã), cundri-ri/cundrire (cun-drí-ri) – hiu contra-a unui lucru; mi ncustedz, acats ãncheari
{ro: fi contra, (se) opune}
{fr: être contre; contrarier}
{en: be against; oppose}
§ cundrit (cun-drítŭ) adg cundritã (cun-drí-tã), cundrits (cun-drítsĭ), cundriti/cundrite (cun-drí-ti) – tsi easti contra-a unui lucru
{ro: care este contra, care se opune}
{fr: qui est contre; contrarié}
{en: who is against, in opposition}
ex: hits tuts cundrits la atseali (di-atselj tsi hits contra, tsi nu hits sinfuni cu atseali) tsi dzãc mini
§ cundriri/cundrire (cun-drí-ri) sf cundriri (cun-drírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti contra, cãndu fatsi contra; agudiri di pãreri (di idei, di intiresi, etc.)
{ro: acţiunea de a fi contra, de a (se) opune; opunere; contrarietate}
crisescu
crisescu (cri-sés-cu) vb IV crisii (cri-síĭ), criseam (cri-seámŭ), crisitã (cri-sí-tã), crisiri/crisire (cri-sí-ri) – minduescu ghini (ashi cum lipseashti, loyic, ndreptu nu strãmbu); mi aflu la giudicatã nãintea-a unui cati; (mi) giudic, siluyisescu, sãlushescu
{ro: raţiona; se judeca}
{fr: raisonner, juger; statuer}
{en: reason, judge; go to trial}
ex: om tsi nu criseashti (nu mindueashti ghini, tsi mindueashti strãmbu); nã crisim (giudicãm) la huchiumati
§ crisit (cri-sítŭ) adg crisitã (cri-sí-tã), crisits (cri-sítsĭ), crisiti/crisite (cri-sí-ti) – (lucru) tsi easti minduit ghini, ndreptu; (om) tsi easti giudicat nãintea-a unui cati; giudicat, siluyisit, sãlu-shit
{ro: raţionat; se judecat}
{fr: raisonné, jugé; statué}
{en: reasoned, judged; gone to trial}
§ crisiri/crisire (cri-sí-ri) sf crisiri (cri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mindueashti ndreptu; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti giudicat nãintea-a unui cati; giudicari, siluyisiri, sãlushiri
{ro: acţiunea de a raţiona; de a se judeca}
{fr: action de raisonner, de juger; de statuer}
{en: action of reasoning, of judging; of going to trial}
§ crisi/crise (crí-si) sf crisuri (crí-surĭ) – giudicari ãn fatsa-a unui cati (giudicãtor) trã un lucru trã cari nu s-aduchescu dauã pãrtsã (doi oaminj, chivernisea shi un catili); giudicatã, giudets, aguyii, dãvai, dãvii, dãvã
{ro: proces, judecată}
{fr: procés, jugement, action en justice}
{en: lawsuit, judgement, trial}
§ diacrisi/diacrise (dhi-ĭá-cri-si) sf fãrã pl – harea tsi u-ari omlu (i) tsi poati tra s-giudicã ndreptu shi s-veadã cari easti dyeafuraua tsi li disparti (tsi li fatsi s-hibã ahoryea) dauã i ma multi lucri, icã (ii) cari poati s-aducheascã cãt fatsi, cãt ahãrzeashti dealihea un lucru
{ro: discernământ}
{fr: discernement}
{en: discernment}
dhyeafurauã
dhyeafurauã (dhyĭa-fu-rá-ŭã) sf dhyeafurãi (dhyĭa-fu-rắĭ) – unã cu dyeafurauã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dyeafurauãfarchi/farche
farchi/farche (fár-chi) sf fãrã pl – harea tsi li fatsi dauã lucri s-nu hibã unã soi; atsea tsi-l fatsi un lucru si s-aleagã di-un altu lucru; farcã, dyeafurauã, niundziri, aleadziri
{ro: diferenţă}
{fr: différence}
{en: difference}
§ farcã (fár-cã) sf fãrã pl – (unã cu farchi)
fug
fug (fugŭ) vb IV, II shi I fudzii (fu-dzíĭ) shi vdzii (vdzíĭ) shi fugai (fu-gáĭ) shi vgai (vgáĭ); fudzeam (fu-dzeámŭ) shi vdzeam (vdzeámŭ); fudzitã (fu-dzí-tã) shi vdzitã (vdzí-tã) shi fugatã (fu-gá-tã) shi vgatã (vgá-tã); fudziri/fudzire (fu-dzí-ri) shi vdziri/vdzire (vdzí-ri) shi fudzeari/fudzeare (fu-dzeá-ri) shi vdzeari/vdzeare (vdzeá-ri) shi fugari/fugare (fu-gá-ri) shi vgari/vgare (vgá-ri) – mi duc di-aoa tu-un altu loc; afug, nchi-sescu, alag, apãrãtsescu, alas, avin, agunescu, am dyeafurauã, etc.;
(expr:
1: nj-fudzi mintea = nj-cher mintea, nu shtiu tsi fac, cicãrdisescu (di minti), nj-yini cãciula deavãrliga, li cher cãprili, etc.);
2: fug sh-ninga fug; fug di mãc loclu; fug di beau niorlji; fug di vrea-nj scot ocljilj; fug di nu mi ved (di mi frãngu, ca-ascãpat dit heari) = fug multu agonja, di nu poati vãr s-mi-agiungã; fug sh-nu-astãmãtsescu;
3: om, s-dai shi s-fudz di el = om multu arãu;
4: s-lã ljai caplu shi s-fudz! = suntu mushati, multu mushati, di nu pots s-aflji alti cama mushati)
{ro: se duce, pleca; fugi, alerga; văna; elimina; etc.}
{fr: partir; courir; fuir, s’enfuir; chasser; éliminer, etc.}
{en: leave; run; flee; hunt; eliminate; etc.}
ex: tuts armãnjlji fug (nchisescu) cu oili, fug (s-duc) diparti ca s-irneadzã; elj tut fug (s-duc) nã sãptãmãnã; fudz, s-nã fudzim; li lo shi fudzi, s-fudzim pãnã nu nã loarã di hãbari; lj-intrã frica sh-fudzi di nu s-vidzu
(expr: alãga multu agonja); fudz (du-ti, alagã) cama ntroarã, s-nu ti-acatsã; lu-au fugatã (avinatã; au alãgatã dupã el) dauã sãptãmãnj; cum ãl videa, fudzea di s-frãndzea
(expr: alãga multu agonja); giurash ascumta si-ts fudz (s-ti dipãrtedz peascumta) di-acasã; fudz eu, fudz nãs; fudzits-lji (avinats-lji, agunits-lji) dit hoarã; fudzi multu unã di-alantã (s-dipãrteadzã, au dyeafurauã); sh-fudzirã, fudzirã, di ninga fug
(expr: fudzirã sh-nu-astãmãtsirã iuva); fuga-i arushnoasã, ma-i sãnãtoasã
§ fudzit (fu-dzítŭ) adg fudzitã (fu-dzí-tã), fudzits (fu-dzítsĭ), fudziti/fudzite (fu-dzí-ti) – tsi ari fudzitã, nchisit, alãgat, alãsat, avinat, agunit, etc.
{ro: plecat, fugit, alergat, dus, vănat, eliminat, etc.}
{fr: parti, couru, fui, enfui, chassé, éliminé, etc.}
{en: left, run, fled, hunted, eliminated, etc.}
ex: sã-nj plãngu fudzitlu (atsel tsi ari fudzitã) di-acasã; easti fudzit di dauã dzãli
toc3
toc3 (tócŭ) sn tocuri (tó-curĭ) – paradzlji tsi-lj plãteashti cariva (di-aradã ti-un an), trã paradzlji tsi-lj lja cu borgi; gheafru, diafur, dyeafur, dyeafurauã;
(expr: toclu mãcã caplu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari, vrãndalui s-amintã multu cu emburlichea, lja paradz trã capitalj cu toc mari shi apoea cherdu sh-capitaljlu cã nu pot s-lu pãlteascã toclu)
{ro: dobândă}
{fr: intérêt}
{en: interest}
ex:; lj-ded paradz cu toc
§ tuchisescu (tu-chi-sés-cu) vb IV tuchisii (tu-chi-síĭ), tuchiseam (tu-chi-seámŭ), tuchisitã (tu-chi-sí-tã), tuchisiri/tu-chisire (tu-chi-sí-ri) – dau paradz cu toc; bag paradz la bancã cu toc
{ro: da bani cu dobândă}
{fr: prêter de l’argent à intérêt}
{en: lend (give) money with interest}
§ tuchisit (tu-chi-sítŭ) adg tuchisitã (tu-chi-sí-tã), tuchisits (tu-chi-sítsĭ), tuchisiti/tuchisite (tu-chi-sí-ti) – (parã) dat cu toc
{ro: (ban) dat cu dobândă}
{fr: (argent) prêté avec intérêt}
{en: (money) lent (given) with interest}
ex: ari paradz tuchisits (dats cu toc)
§ tuchisiri/tuchisire (tu-chi-sí-ri) sf tuchisiri (tu-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da (bagã) paradz cu toc
{ro: acţiunea de a da bani cu dobândă}
{fr: action de prêter de l’argent à intérêt}
{en: action of lending (giving) money with interest}