DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dugrã

dugrã (du-grắ) sm dugradz (du-grádzĭ) – tufechi ma shcurtã sh-ma lishoarã, di cãvãlãrii, cu-unã singurã curshumi; grã, carabinã, shishani, tufechi, sinauer, martinã
{ro: carabină (cavalerie)}
{fr: carabine de cavalerie}
{en: cavalry carbine}
ex: tu-andreapta tsi purta dugrã

§ grã (grắ) sm gradz (grádzĭ) – (unã cu dugrã)
ex: Melta grãlu lu-apurta sum tãmbari; furlji gradz tu munti-aminã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dugramagi

dugramagi (du-gra-ma-gí) sm dugramageadz (du-gra-ma-gĭádzĭ) – un tsi ari tehnea tra s-lucreadzã lemnul n casa-a omlui, s-facã momilã (dulãchi, stizmi di lemnu, crivãts, measi, scamni, etc.); marango, marengu, dulgher
{ro: tâmplar}
{fr: charpentier}
{en: carpenter}
ex: nu shidzu pi zbor (nu s-tsãnu di zbor) dugramagilu (marangolu)

§ dugramagilãchi/dugramagilãche (du-gra-ma-gi-lắ-chi) sf dugramagilãchi (du-gra-ma-gi-lắchĭ) – tehnea shi lucrul di dugramagi; lucrili fapti di dugramagi; loclu iu lucreadzã un dugramagi
{ro: tâmplărie}
{fr: menuiserie, atelier du menuisier, objets travaillés par un menuisier}
{en: carpentry}
ex: suntu hori cari bãneadzã mash cu dugramagilãchi

§ dugramagirii/dugra-magirie (du-gra-ma-gi-rí-i) sf dugramagilãchi (du-gra-ma-gi-ríĭ) – (unã cu dugramagilãchi)

§ dugrãmai/dugrãmae (du-grã-má-i) sf dugrãmãi (du-grã-mắĭ) – (unã cu dugramagilãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cljai/cljae

cljai/cljae (cljĭá-i) sf cljei (cljĭéĭ) – hãlati njicã di mãnã (di-aradã di metal) cu cari sã ncljiadzã i s-dishcljiadzã un cãtinar i unã bravã (di la unã ushi, dulapi, etc.); cljiitoari, ncljiitoari, dishcljitoari, dishcljidzãtoari, cheai; (fig:
1: cljai = (i) bravã); (ii) cãtinar, catinã; expr:
2: bag tu cljai; tsãn cu cljai = ncljid cu cljaea;
3: hiu cljaea-a draclui, a chisãljei = hiu multu scljinciu;
4: li dau cljeili = mor, lji ncljid ocljilj trã totna;
5: lj-aflu cljaea-a lucrului = lj-aflu murafetea-a lucrului; shtiu cum s-u dizleg ipotisea;
6: lj-aspun cljaea = lj-aspun cum s-lu facã un lucru;
7: fur cljeili di la bisearicã = (i) am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.: (ii) hiu om arãu, lai, andihristu;
8: ea s-nica shi “cljeili, cljeili!” striga = s-dzãtsi trã atsel tsi nu-sh mutreashti hala mari tu cari cãdzu ma s-mindueashti la chirãturi; zborlu yini di la pãrmitlu cu muljarea tsi sã nica tu lac shi-lj striga a bãrbat-sui cã ari cljeili di casã n gepi shi nu va poatã s-intrã n casã cãndu va s-toarnã)
{ro: cheie}
{fr: clé}
{en: key}
ex: adu cljaea (cljiitoarea) tra sã ncljiem usha; li bãgã tu cljai (li ncljisi cu cljaea); omlu-aestu easti cljaea-a chisãljei
(expr: multu scljinciu); stres, stres, cljaea-a draclui
(expr: multu di multu scljinciu); duri fu cljaea-a draclui
(expr: scljinciul a scljincilor); dusi, li deadi cljeili
(expr: muri); furash cljeili di la bisearicã
(expr: eshti om arãu, tsi fats mash lãets)

§ cljiitsã (clji-í-tsã) sf cljiits (clji-ítsĭ) – clai njicã; cljitsã
{ro: cheiţă}
{fr: petite clé}
{en: small key}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: cljaea (fig: bravã, cãtinar) shi cljiitsa)

§ cljitsã (cljí-tsã) sf cljits (cljítsĭ) – (unã cu cljiitsã)
ex: bãgã cljitsa (cljaea-atsea njica) tu cljai (fig: bravã, cãtinar), nu s-uidiseashti

§ cljiitoari/cljiitoare (clji-i-tŭá-ri) sf cljiitori (clji-i-tórĭ) – (unã cu cljai)
ex: adu cljiitoarea tra s-dishcljidem usha

§ cheai/cheae (chĭá-i) sf chei (chĭéĭ) – (unã cu cljai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

marango

marango (ma-ran-gó) sm marangadz (ma-ran-gádzĭ) – un tsi ari tehnea tra s-lucreadzã lemnul n casa-a omlui, s-facã momilã (dulãchi, stizmi di lemnu, crivãts, measi, scamni, etc.); marengu, dulgher, dugramagi
{ro: tâmplar}
{fr: menuisier}
{en: carpenter}

§ marengu (ma-rén-gu) sm marendzi (ma-rén-dzi) – (unã cu marango)
ex: cu mãnãcopa marendzilj adarã lemnul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

martinã

martinã (mar-tí-nã) sf martini/martine (mar-tí-ni) shi martinj (mar-tínjĭ) – tufechi cu-unã singurã fushechi; tufechi, dugrã, grã, sinauer, carabinã, shishani
{ro: armă Martini}
{fr: fusil à une seule cartouche}
{en: rifle with one cartridge}
ex: va-nj ljau Martina n mãnã; loarã gionj ficiori martina; cu martinjli tu mãni; tuts avea martini nanumirea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shishani/shishane

shishani/shishane (shi-shĭá-ni) sf shishenj (shi-shĭénjĭ) – tufechi ma shcurtã sh-ma lishoarã cu lãmnia ma largã tsi s-poartã di nanumirea (di-aradã di-ascheri); tufechi, carabinã, grã, dugrã, sinauer, martinã
{ro: un fel de carabină}
{fr: sorte de carabine}
{en: type of carbine}
ex: lu-arãsea s-avinã cu shishanea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tufechi/tufeche

tufechi/tufeche (tu-fé-chi) sf tufechi (tu-féchĭ) – armã di foc di multi turlii (tsi omlu poati s-u poartã cu el), cari ari un pat (cundachi) di lemnu sh-un glup (sulinar) lungu prit cari treatsi curshumea cãndu omlu u-aminã (u tradzi, u-arucã) tra si s-apãrã di dushmanj i s-lji vatãmã; tufechi, dugrã, grã, martinã, sinauer, carofilã, carupilã, cifte, manliherã;
(expr:
1: tsãtsa di tufechi = partea di la tufechi iu s-bagã capsa;
2: u sãndzinedz tufechea = ahiursescu ghini;
3: u-aruc tufechea = mi isusescu; cã la isozmati s-aminã tufechili;
4: alas s-greascã tufechea = ti fac cu zorea, ti sãlnãescu cu tufechea s-lu fats un lucru;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va parãlu multu, caftã s-adunã cu itsi trop cãt ma multsã paradz, easti multu scljinciu;
6: nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã = nu ti-acats di-un lucru cãndu nu ai tuti hãlãtsli tsi tsã lipsescu)
{ro: puşcă}
{fr: fusil}
{en: rifle}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); suflit nu-ari, suflit lja (angucitoari: tufechea); boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); muljarea, calu sh-tufechea nu si mprumutã; avea cãdzutã el tu tufechi; nu ti-agioacã cu tufechea; sh-lo tufechea nanumirea shi s-dusi avinatic; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; cãdea tufechili ca grindinea; trag elj cu tufechili, ma nu u-agudirã; la tufechi, la-apãlj sh-la cutsuti trãdzea; sh-lo nã tufechi, nã turtã caldã shi nã ploscã cu yin; u sãndzinã tufechea
(expr: nchisi ghini); u-arcã tufechea
(expr: s-isusi); cara s-nu vrei ashi, a s-greascã tufechea
(expr: va ti sãlnãescu s-u fats cu tufechea, cu zorea)

§ tufichisescu (tu-fi-chi-sés-cu) vb IV tufichisii (tu-fi-chi-síĭ), tufichiseam (tu-fi-chi-seámŭ), tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisi-ri/tufichisire (tu-fi-chi-sí-ri) – amin tufechea (tra s-agudescu tsiva i pri cariva); agudescu (pliguescu, vatãm) cu tufechea; fac vrondu cu aminarea di tufechi; curshumedz
{ro: trage cu puşca, împuşca}
{fr: tirer un coup de fusil; fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot a rifle; shoot someone (wound or kill) with a rifle}
ex: lj-tufichisirã (lj-vãtãmarã cu tufechea) tuts cãts lj-aflarã cã ascundu armi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn