§ curvãrisiri/curvãrisire (cur-vã-ri-sí-ri) sf curvãrisiri (cur-vã-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva curvãriseashti
{ro: acţiunea de a curvăsări}
{fr: action de paillarder, de prostituer}
{en: action of living in debauchery, of prostituting}

{ro: furt, hoţie}
{fr: vol, brigandage, larcin}
{en: thievery, robbery, larceny}
ex: di furtu (di la furari) mãnã s-nu tradz; nu featsi alti furturi (furãri); cu furtul featsi tutiputa; bãneadzã cu furtul; di furtu hãiri nu s-veadi

§ furilji/furilje (fu-rí-lji) sf furilj (fu-ríljĭ) – (unã cu furtu)
ex: furilja (furtul) nu vã prindi; di furilji (furtu) casã nu s-adarã; bãnai di furilji (furtu)

§ furlichi/furliche (fur-lí-chi) sf furlichi (fur-líchĭ) – (unã cu furtu)

§ furescu (fu-rés-cu) adg fureascã (fu-reás-cã), fureshtsã (fu-résh-tsã), fureshti (fu-résh-ti) – tsi ari s-facã cu furlji (cu furilja, cu furtul, etc.); (lucru) di furi;
(expr:
1: tu mãnj fureshti = sclav la furi (cari di-aradã, va-l vãtãma, ma s-nu lã si dãdea unã axagurauã);
2: ascãpash di mãnj fureshti, s-cadz tu mãnj turtseshti = dit un arãu, cadz tu un altu, ma mari arãu)
{ro: hoţesc}
{fr: de voleur}
{en: that has to do with stealing}
ex: nsus tu muntili furescu (di furi); easti un loc furescu (bun trã furi); paradz fureshti, casã nu-adarã; tu mãnj fureshti i turtseshti cadz, un darac easti

§ fureashti/fureashte (fu-reásh-ti) adv – ca di furi
{ro: hoţeşte}
{fr: à la maniére des voleurs}
{en: as in a robbery}
ex: si-l cruescu fureashti (ca di la furi)

§ fur3 (fúrŭ) (mi) vb I furai (fu-ráĭ), furam (fu-rámŭ), furatã (fu-rá-tã), furari/furare (fu-rá-ri) –
1: ljau peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a meu; afur, afum, acats, ahulescu, agudescu, cãrtescu, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sufrusescu, mut, sec, etc.;
(expr:
1: mi fur = fug peascumta fãrã s-mi lja vãr di hãbari;
2: mi furã (l-fur) somnul = mi lja, mi-acatsã somnul, dormu, agãrshescu;
3: ti furã di tr-oclji = ti furã n fatsã sh-nu lu-aducheshti;
4: furã oauã di sum cloci = easti un fur multu bun, multu dishteptu)
{ro: fura; furişa; adormi}
{fr: voler; glisser subrepticement; (s’)endormir}
{en: steal, rob; leave surreptitiously; fall asleep}
ex: cari furã (lja cu zorea i peascumta) shtii s-ascundã; nj-ishirã furlji n cali shi-nj li furarã tuti; furã tut tsi-lj cadi tu mãnã, s-ts-ai cãshtigã; astãndz furi ou, mãni va furi bou; s-furã
(expr: fudzi peascumta fãrã s-lu lja, s-lu-acatsã vãr di hãbari) di-acasã; nj-ti furã
(expr: ti-acãtsã) dorlu shi jalea; s-lu furã somnul
(expr: lu-acatsã somnul ta s-doarmã); l-fura dintr-oclji
(expr: l-fura pri fatsã) nãscãntsã, alãxea cãrtsã, scutea unã, bãga altã, mutrea patnilu, ma Bacola ncljidea ocljilj la tuti; adrash cãshari cu gumarlu? nu ts-lu furarã dintr-oclji?
(expr: nu-ts lu furarã dinintea-a ta?)

§ furat (fu-rátŭ) adg furatã (fu-rá-tã), furats (fu-rátsĭ), furati/furate (fu-rá-ti) – harea tsi u-ari cariva cari-lj si lo tsiva (peascumta i cu zorea); cari s-furã; afurat, afumat, acãtsat, etc.
{ro: furat; furişat; adormit}
{fr: volé; dérobé; glissé subrepticement; endormi}
{en: stolen, robbed; left surreptitiously; fallen asleep}
ex: tuti lucrili furati li-aflarã tu casa-a furlui; mãcã di furatili (atseali cari s-furarã)

§ furari/furare (fu-rá-ri) sf furãri (fu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari furã; afurari, afumari, acãtsari, etc.
{ro: acţiunea de a fura, de a se furişa, de a adormi; furare; furişare; adormire}
{fr: action de voler (glisser subrepticement; (s’)endormir)}
{en: action of (stealing; leaving surreptitiously; falling asleep)}
ex: shi tsi furari, sh-pri tsi hali ti-adusi

§ afur3 (a-fúrŭ) (mi) vb I afurai (a-fu-ráĭ), afuram (a-fu-rámŭ), afuratã (a-fu-rá-tã), afurari/afurare (a-fu-rá-ri) – (unã cu fur2)
ex: si ngiurã shi s-afurã (s-furã); lji s-afurarã shapti njilj di-aslanj

§ afurat (a-fu-rátŭ) adg afuratã (a-fu-rá-tã), afurats (a-fu-rátsĭ), afurati/afurate (a-fu-rá-ti) – (unã cu furat)
ex: lucri afurati (loati cu zorea icã peascumta)

§ afurari/afurare (a-fu-rá-ri) sf afurãri (a-fu-rắrĭ) – (unã cu furari)
ex: pri la curvãrilji, pri la afurari; afurarea nu easti lucru bun

(expr: datã ti suflitlu-a mortsãlor); yinim s-mãcãm pãni
(expr: yinim la measã); ursits s-mãcãm pãni
(expr: s-nã curdusim la measã shi s-mãcãm); armasi fãrã pãni (fig: lucru, potisi); dusish la oi s-tsã scots pãnea
(expr: s-amintsã pãradz tra s-pots s-bãnedz); lucreadzã trã pãni
(expr: trã mãcari, tra s-bãneadzã); tsi sh-u mãcã pãnea
(expr: trã tsi bãneadzã) macã nu poati sã-lj ciunã; di cãndu-ts mãcãm pãnea
(expr: lucrãm trã tini); pri mari pãni va s-ti bagã
(expr: va tsã da unã potisi, lucru bun); va s-intri tu pãni vãsilcheascã
(expr: tu thesi bunã, vãsilcheascã); loarã di hãbari iu lja pãni
(expr: iu s-aflã, iu bãneadzã, iu sh-treatsi bana) vãsiljelu; pãnã s-nu mãts pãni xeanã
(expr: pãnã nu lucredz ca huzmichear trã altsã), nu-agiundzi domnu vãrãoarã; pãnea domnu-tui s-nu u caltsã vãrnãoarã
(expr: totna s-lj-u pricu-noshti a domnu-tui cã tsã da pãnea); nu lã si dutsea pãnea la inimã
(expr: nu mãca cu orixi), macã mãca ahoryea; alba a ta, da pãni a furlor
(expr: easti muljari nitinjisitã, dosã, putanã tsi da pãni a furlor peascumta)

§ pãnar (pã-nárŭ) sm pãnari (pã-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi pãni; ciripar, cilipar, furnigi, furnãgi, furnuciu, furnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: bread maker, baker}
ex: pi nãs lu featsi pãnar; am un frati pãnar (ciripar)

§ pãner (pã-nérŭ) sn pãneri/pãnere (pã-né-ri) – unã cãnistrã tu cari s-bagã pãnea (yimishi, poami, etc.) la measã
{ro: paner}
{fr: panier}
{en: basket}
ex: adusi pi sofrã un pãner (cãnistrã) cu poami

§ spinshoarã (spin-shĭŭá-rã) sf spinshoari/spinshoare (spin-shĭŭá-ri) shi spinshori (spin-shĭórĭ) – unã soi di pãni dultsi (adratã di fãrinã tu cari s-adavgã oauã, njari sh-multi ori, nuts, migdali, mirizmãdz, etc.)
{ro: turtă dulce}
{fr: pain d’épice}
{en: kind of gingerbread or nutcake}
ex: s-mãcats oauã cu spinshoarã

§ pãnea a cuclui (pắ-nea a cúc-lui) sf – unã agru-lilici, njicã, tsi creashti tu locuri vlãngoasi, livãdz, grãdinj, etc., an dupã an, dit unã tseapã ngrupatã tu loc, cu frãndzã piroasi, shi fatsi arapunj di lãludz galani-viniti
{ro: pâinea cucului}
{fr: “fleur de coucou”, jacinthe (des bois, de prés)}
{en: (blue, wild) hyacinth, ragged Robin}

§ pãnea a nipãrticãljei (pắ-nea a ni-pắr-ti-cã-ljĭei) sf – earbã tsi creashti tu apã, cu (i) frãndzã njits shi strimti tsi sta tu apã shi (ii) frãndzã mãri tsi sh-undzescu cu-unã chipitã di sãitã (cundar, sãdzeatã), cu cuditsã lungã, cari avuzescu pi apã, sh-cu lilici albi adunati tu un arapun
{ro: pâinea năpârcii, săgeata apei}
{fr: flèche d’eau, sagittaire}
{en: arrowhead}

§ pãnea a ljepurlui (pắ-nea a ljĭé-pur-lui) – ma multi turlii di agru-lilici njits, njirli-viniti, cãtivãrãoarã ca-aroshi i albi; yioarã(?), manushachi(?), musahi(?)
{ro: toporaş de munte; viorea (?)}
{fr: violette(?)}
{en: violet(?)}