DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

acoapir

acoapir (a-cŭá-pirŭ) (mi) vb IV acupirii (a-cu-pi-ríĭ), acupiream (a-cu-pi-reámŭ), acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupiriri/acupirire (a-cu-pi-rí-ri) – aruc tsiva pristi un lucru tra s-nu s-veadã tsi easti (s-lu apãr, s-lu-ascundu, etc.); ngrop, nvilescu, ascundu;
(expr:
1: u-acoapir luguria = fac ashi tra s-nu s-veadã icã s-nu si zburascã di-un lucru slab tsi lu-am faptã;
2: acoapir foclu = lu-astingu foclu (tu chirolu veclju, tu muntsã, tra si s-astingã foclu, s-acupirea cu loc!);
3: lu-acupirim = arcãm loc pristi mortu; lu ngrupãm)
{ro: acoperi}
{fr: couvrir, cacher, enterrer}
{en: cover, hide, bury}
ex: s-acupiri cu bidenea, cu sarica; acoapirã-ti cu cupãranlu; sfrãntsealili lj-acoapirã bratsãli; acupirits-vã cã da ploai; acoapirã (nvilea cu loc, astindzi) foclu; acoapirã-mi di furlichi
(expr: s-nu dzãtsets a vãrnui, s-ascundets furlichea tsi-am faptã); lu-acupirirã
(expr: lu ngruparã) sum chin

§ acupirit1 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupirite (a-cu-pi-rí-ti) – cari ari tsiva pristi el tsi lu-ascundi; nvilit, ascumtu, ngrupat
{ro: acoperit}
{fr: couvert, caché}
{en: covered, hidden}
ex: cheptul acupirit (mplin) di peri

§ acupiriri/acu-pirire (a-cu-pi-rí-ri) sf acupiriri (a-cu-pi-rírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu acoapirã tsiva; nviliri, ascundeari, ngrupari
{ro: acţiunea de a acoperi; acoperire}
{fr: action de couvrir}
{en: action of covering}

§ acupirit2 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupitite (a-cu-pi-rí-ti) – tsi ascundi simtsãmintili dealihea tsi li-ari shi spuni altili minciunoasi; minciunos, ipucrit, ascumtu, fãts-fãts, cãrbuni nvilit, pãndzã cu dauã fãts, etc.
{ro: ipocrit}
{fr: hypocrite}
{en: hypocrite}
ex: afirea-ti di om acupirit (ipucrit); tsi om acupirit (ascumtu) easti!

§ neacupirit1 (nea-cu-pi-rítŭ) adg neacupiritã (nea-cu-pi-rí-tã), neacupirits (nea-cu-pi-rítsĭ), neacupiriti/neacu-pirite (nea-cu-pi-rí-ti) – cari nu-ari tsiva pristi el tra s-lu-ascundã; ninvilit, neascumtu, ningrupat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anvãlescu

anvãlescu (an-vã-lés-cu) (mi) vb IV anvãlii (an-vã-líĭ), anvãleam (an-vã-leámŭ), anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) – acoapir tsiva cu-un lucru; lu-anvãrtescu un lucru cu tsiva (unã carti, vilendzã, etc.); anvãrlighedz (ntsircljedz) unã hoarã (pulitii, ascheri, etc.); anvilescu, nvãlescu, nvilescu, anvãrtescu, nvãrtescu, acoapir; (fig:
1: anvãlescu = fur, spãstrescu, ahulescu, nciulescu, agudescu, sec, bag tu tastru, etc.; expr:
2: anvãlescu casa = acoapir casa cu-unã citii; lj-bag citia-a unei casã;
3: cãrbuni anvãlit = om ipucrit, ascumtu, acupirit, cari dzãtsi unã sh-fatsi altã)
{ro: înveli, acoperi, încercui}
{fr: couvrir, envelopper, cerner}
{en: cover, wrap up, surround}
ex: lu-anvãli (lu-acupiri) cu poala-lj; moartea-nj mi-anvãleashti (mi-acoapirã, mi-anvãrteashti, mi nfashi tu tsiva); anvãlea-mi (acoapirã-mi) ghini; anvãlea (anvãrtea-li, acoapirã-li cu tsiva, cãpãchili di la) aestã carti; u-anvãlit
(expr: u-acupirit cu citii) casa?; lu-anvãlim
(expr: l-furãm) di la hani

§ anvãlit (an-vã-lítŭ) adg anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãlits (an-vã-lítsĭ), anvãliti/anvãlite (an-vã-lí-ti) – tsi easti acupirit di tsiva i anvãrtit tu tsiva; anvilit, nvãlit, nvilit, anvãrtit, nvãrtit, acupirit
{ro: învelit, acoperit, încercuit}
{fr: couvert, enveloppé, cerné}
{en: covered, wrapped up, surrounded}
ex: easti cãrbuni-anvãlit
(expr: easti om ascumtu, ipucrit)

§ anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) sf anvãliri (an-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãleashti tsiva; anvãliturã, anviliri, nvãliri, nviliri, anvãrtiri, nvãrtiri, acupiriri
{ro: acţiunea de a înveli, de a acoperi, de a încercui; învelire, acoperire, încercuire}
{fr: action de couvrir, d’envelopper, de cerner}
{en: action of covering, of wrapping up, of surrounding}
ex: cu anvãlirea (ntsircljarea) tsi lã featsirã

§ anvilescu (an-vi-lés-cu) (mi) vb IV anvilii (an-vi-líĭ), anvileam (an-vi-leámŭ), anvilitã (an-vi-lí-tã), anviliri/anvilire (an-vi-lí-ri) – (unã cu anvãlescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

groapã

groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru

§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)

§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts

§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa

§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu
{ro: cimitir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mistiryiu

mistiryiu (mis-tír-yĭu) sn mistiryi/mistirye (mis-tír-yi) – lucru tsi easti tsãnut ascumtu (tra s-nu s-veadã i s-nu hibã shtiut di lumi); lucru tsi omlu nu poati s-lu-aducheascã cum s-ari faptã; mistico, ascumtu, acrifo
{ro: secret, taină}
{fr: secret, mystère}
{en: secret, mistery}
ex: pãdurili s-nu-ascundã cãti un mistiryiu (mistico); tsi mistiryiu s-hibã aclo shi mini mi njir; bisearica cunoashti shapti mistiryi

§ mistico (mis-ti-có) sm misticadz (mis-ti-cádzĭ) – (unã cu mistiryiu)
ex: ti mãcã limba s-aspunj misticolu a nostru

§ mistiryipsescu (mis-tir-yip-sés-cu) vb IV mistiryipsii (mis-tir-yip-síĭ), mistiryipseam (mis-tir-yip-seámŭ), mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) – tsãn un lucru ascumtu sh-nu-l spun a vãrnui; lu ndreg un lucru ashi tra s-armãnã mistico (tra s-nu poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); zburãscu cu cariva lucri tsi nu lipseashti si s-avdã
{ro: tăinui, ţine secret}
{fr: faire mystère de, tenir secret}
{en: make a secret (mistery) out of; keep a secret}
ex: cari s-nu ti mistiryipseshti cu muljarea, cu cari

§ mistiryipsit (mis-tir-yip-sítŭ) adg mistiryipsitã (mis-tir-yip-sí-tã), mistiryipsits (mis-tir-yip-sítsĭ), mistiryipsiti/mistiryipsite (mis-tir-yip-sí-ti) – tsi easti tsãnut ascumtu (mistico); tsi easti faptu tra s-nu poatã si s-aducheascã lishor
{ro: tăinuit, ţinut secret}
{fr: tenu secret}
{en: kept secret}

§ mistiryipsiri/mistiryipsire (mis-tir-yip-sí-ri) sf mistiryipsiri (mis-tir-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tsãnu tsiva mistico (ascumtu di lumi)
{ro: acţiunea de a tăinui, de a ţine secret; tăinuire}
{fr: action de faire mystère de, de tenir un secret}
{en: action of making a secret (mistery) out of; of keeping a secret}

§ ximistiripsescu (csi-mis-ti-rip-sés-cu) (mi) vb IV ximistiripsii (csi-mis-ti-rip-síĭ), ximistiripseam (csi-mis-ti-rip-seámŭ), ximistiripsitã (csi-mis-ti-rip-sí-tã), ximistiripsiri/ximistiripsire (csi-mis-ti-rip-sí-ri) – dzãc (ximuluyisescu) a unui un lucru tsi easti mistico; spun a unui un lucru ascumtu (un mistiryiu) nishtiut di el; lu ndreg un lucru ashi tra s-nu-armãnã mistico (tra s-poatã s-lu shtibã lumea, s-lu cunoascã, s-lu-aducheascã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã (tsi-nj sta pi inimã) shi eara mistico pãnã tora; nj-dizvãlescu inima sh-li ximuluyisescu (shi-lj dzãc) a unui oaspi atseali tsi-nj sta pi suflit; ximuluyisescu, sulmuxescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prumuvearã

prumuvearã (pru-mu-veá-rã) sf prumuveri (pru-mu-vérĭ) – treilji mesh tsi s-aflã namisa di earnã shi vearã (dit 23-li di Martsu tu 22-li (i 21-li) di Cirishar) cãndu chirolu nchiseashti si ncãldzascã, da ploi multi shi virdeatsa sh-ponjlji nvirdzãscu; primuvearã, primãvearã;
(expr:
1: prumuveara (ca adv) = chirolu di prumu-vearã;
2: di prumuvearã = (i) cãndu va s-yinã prumuveara; prumuveara-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di prumuvearã, (stranji) tsi s-poartã prumuveara, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) prumu-veara; etc.; prumuvirescu;
3: di cu prumuvearã = hiindalui ninga prumuvearã, ninga niishitã (nibitisitã) prumuveara;
4: pãnã (tu intrata) di prumuvearã = pãnã tu nchisita (intrata) a prumu-vearãljei; pãnã tu ishita di earnã;
5: aestã prumuvearã = prumu-veara tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-prumuveara = prumuveara-a anlui tsi tricu, prumuveara di-aoa sh-un an;
7: nj-bati prumuveara = nj-si duc lucrili ambar;
8: cu-unã lilici (pulj, cuc, etc.) nu s-fatsi prumuveara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici; unã lãndurã nu fatsi veara)
{ro: primăvară}
{fr: printemps}
{en: spring (season)}
ex: anjurzeashti prumuvearã; s-veadi cã-lj bati prumuveara
(expr: cã-lj si duc lucrili ambar); nã dzuã di prumuvearã, cum sã nsurina la soari, sh-adusi aminti di casã

§ primuvearã (pri-mu-veá-rã) sf primuveri (pri-mu-vérĭ) – (unã cu prumuvearã)
ex: primuveara s-dizvãlescu-ayinjli; un cuc nu-adutsi primuveara; un pulj, cari primuveara tu mushatili noptsã, azboairã di pri un arburi pri-alantu

§ primãvearã (pri-mã-veá-rã) sf primãveri (pri-mã-vérĭ) – (unã cu prumuvearã)
ex: feata arsãrea, ca edzlji primãveara; un pulj a cui cãntic lu-avdzãm primãveara; di nãsi criscu unã lilici cari easi primãveara; nã dzuã di primãvearã, cãndu dishcljid arburlji shi nvirdzashti loclu

§ njadzã-prumuvearã (njĭá-dzã-pru-mu-veá-rã) adv – tu mesea di prumuvearã
{ro: la mijloc de primăvară}
{fr: au milieu du printemps}
{en: mid-spring}

§ prumuvirescu (pru-mu-vi-rés-cu) adg prumuvireascã (pru-mu-vi-reás-cã), prumuvireshtsã (pru-mu-vi-résh-tsã), prumuvireshti/prumuvireshte (pru-mu-vi-résh-ti) – tsi easti di prumuvearã i ca prumuveara; cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) prumuveara; (stranj) tsi s-poartã prumuveara; primu-vãratic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãvon

zãvon (zã-vónŭ) sf zãvoani/zãvoane (zã-vŭá-ni) shi zãvonuri (zã-vó-nurĭ) – cumatã di pãndzã (multi ori adratã di mitasi suptsãri prit cari treatsi lunjina shi s-veadi ghini prit ea) cu cari multi ori nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; zvon, sãvon, vel, velã, ciumberi, schepi
{ro: voal de mireasă; văl}
{fr: voile de nouvelle mariée}
{en: bride veil}
ex: tora ma-lj bãga zãvonlu, a nveastãljei atsea naua; nveasta cu zãvonlu pi fatsã; ca un zãvon lai; tsãsea zãvon di yisi; zãvon di vreari sh-di lunjinã; tu zãvoani va ti tsingã; vãrã nveastã di sum zãvon, lu ntribã; tsi-nj arãpu nveasta, cãnili, di sum zãvon?; sh-tini troarã cu zãvonlu pi fatsã, nchisish sã zburãshti shi agrã s-ti portsã?

§ zvon (zvónŭ) sf zvoani/zvoane (zvŭá-ni) shi zvonuri (zvó-nurĭ) – (unã cu zãvon)
ex: ãlj greashti shi nveasta di sum zvon; nj-arãpu nveastã di sum zvon; zvon albu u-anvãlea; un mistiryiu lishor s-alãsã ca un zvon (zãvon, vel)

§ sãvon (sã-vónŭ) sf sãvoani/sãvoane (sã-vŭá-ni) shi sãvonuri (sã-vó-nurĭ) – (unã cu zãvon)

§ zãvunsescu (zã-vun-sés-cu) (mi) vb IV zãvunsii (zã-vun-síĭ), zãvunseam (zã-vun-seámŭ), zãvunsitã (zã-vun-sí-tã), zãvunsiri/zãvunsire (zã-vun-sí-ri) – (nj-)acoapir fatsa cu zãvonlu; bag zãvonlu sh-lj-acoapir fatsa-a nveastãljei atsea nauã; zãvunescu, nzãvon, nzãvunedz
{ro: acoperi faţa (miresei) cu voalul}
{fr: (se) voiler la face (de la mariée)}
{en: veil one’s (bride’s) face}

§ zãvunsit (zã-vun-sítŭ) adg zãvunsitã (zã-vun-sí-tã), zãvunsits (zã-vun-sítsĭ), zãvunsiti/zãvunsite (zã-vun-sí-ti) – tsi sh-ari acupiritã fatsa cu zãvonlu; zãvunit, nzãvunat
{ro: voalat}
{fr: voilé}
{en: veiled}

§ zãvunsiri/zãvunsire (zã-vun-sí-ri) sf zãvunsiri (zã-vun-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si zãvunseashti; zãvuniri, nzãvunari
{ro: acţiunea de a acoperi faţa cu voalul}
{fr: action de (se) voiler la face}
{en: action of veiling one’s face}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn