DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dizvireadzã

dizvireadzã (diz-vi-reá-dzã) vb I unipirs dizvirã (diz-vi-rắ), diz-vira (diz-vi-rá), dizviratã (diz-vi-rá-tã), dizvirari/dizvirare (diz-vi-rá-ri) – (tserlu) s-lãgãrseashti, s-fatsi sirin (niorlji s-duc, chirolu s-lunjineadzã, easi soarili); (chirolu) s-dishcljidi, s-lunjineadzã; gãleashti, nsirineadzã, ãnsirineadzã, lunjineadzã
{ro: (se) însenina}
{fr: devenir serein; se rasséréner}
{en: clear (sky, weather)}
ex: ndridzets-vã, cã va dizvireadzã (va si nsirineadzã); avea dizviratã (s-avea nsirinatã, lunjinatã) tu mesea di vearã

§ dizvirat2 (diz-vi-rátŭ) adg dizviratã (diz-vi-rá-tã), dizvirats (diz-vi-rátsĭ), dizvira-ti/dizvirate (diz-vi-rá-ti) – (tserlu) tsi s-ari nsirinatã (lunjinatã, gãlitã); (chirolu) tsi s-ari dishcljisã (lunjinatã, nsirinatã); gãlit, nsirinat, ãnsirinat, lunjinat
{ro: înseninat}
{fr: rasséréné}
{en: cleared (sky, weather)}

§ dizvirari2/dizvirare (diz-vi-rá-ri) sf dizvirãri (diz-vi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dizvireadã; gãliri, nsirinari, ãnsirinari, lunjinari
{ro: acţiunea de a se însenina; înseninare}
{fr: action de (se) rasséréner; rassérénement}
{en: action of clearing (sky, weather)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

virin

virin (vi-rínŭ) sn virinuri (vi-rí-nurĭ) –
1: fãrmaclu alãsat di yiets ca nãpãrtica, alghina, pangul, etc. cãndu (tra si s-apãrã) l-mushcã i lu ntsapã omlu; unã lugurii cari, cãndu easti mãcatã, lj-adutsi multu arãu (pãnã sh-moarti) a omlui;
2: starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); nvirin, fãrmac, cemir, ncemir, ciomir, axif, gãfã; nvirinari, virinari, virnari, nvirnari, nvirari, nver, dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; fãrmac
{ro: venin, otravă; amărăciune, întristare}
{fr: venin, poison; amertume, chagrin profond}
{en: venom, poison; bitterness, sadness}
ex: lj-eara fricã di virin (fãrmac); s-arucã virin (fãrmac) la patru cãnj; cuclu bati nsus pri chin, di nj-adutsi mash virin (amãrãciuni); armãnjlji plãng virin (cu-amãrami); am mari virin tu suflit (dureari sufliteascã); om cari tsãni virinlu

§ nvirin1 (nvi-rínŭ) sn nvirinuri (nvi-rí-nurĭ) – (unã cu virin)
ex: di nvirin (cripãri) muri troarã; mari nvirin ãnj yini

§ nver3 (nvérŭ) sm fãrã pl – (unã cu virin)
ex: nverlu ari shi dizver; nverlu aestu di itsido lucru cu vãrnu nu va s-bãnedz

§ virinedz (vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I virinai (vi-ri-náĭ), virinam (vi-ri-námŭ), virinatã (vi-ri-ná-tã), virinari/virinare (vi-ri-ná-ri) –
1: dau virin a unui tra s-lji fac arãu; ljau virin cãndu mi mãshcã (mi ntsapã) unã yeatsã ca, bunãoarã, nãpãrticã, alghinã, pangu, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; virnedz, nvirinedz, nvirin, nviredz, nfarmãc, nfãrmãcusescu, fãrmãcusescu, ncioamir, ncimiredz, nciumiredz, nciomir; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, crep, pãrãpunjisescu;
(expr: nu-nj ti hãrsea, hãrsite, nu-nj ti virina, virinate = zbor tsi dzãtsi cã haraua shi nvirinarea s-alãxescu di la unã dzuã la-alantã)
{ro: otrăvi, (se) mâhni, (se) întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner, affliger, attrister, être plein d‘amertume}
{en: poison, sadden, grieve, distress}

§ virinat (vi-ri-nátŭ) adg virinatã (vi-ri-ná-tã), virinats (vi-ri-nátsĭ), virina-ti/virinate (vi-ri-ná-ti) – cari lo virin; tsi-lj si deadi s-lja virin;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn