DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ciunchi/ciunche

ciunchi/ciunche (cĭún-chi) – di itia cã; tr-atsea cã; dicari, dicara; dirmi, delmi, deca, madami, incan, ditrã, epidis, cãtse, cã, etc.
{ro: de vreme ce, din moment ce, pentrucă}
{fr: puisque, vu que}
{en: in vue of, because}
ex: ma ciunchi cã (di itia cã, dicara, cãtse, cã) nu vinji tora, lipseashti s-lu-ashtiptãm sh-astarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dirmi/dirme

dirmi/dirme (dír-mi) cong – cu tuti cã; di itia cã; tr-atsea cã; delmi, deca, dicari, dicara; madami, incan, ditrã, epidis, ciunchi, cãtse, cã, etc.
{ro: de vreme ce, din moment ce, pentrucă}
{fr: puisque, vu que}
{en: in vue of, because}
ex: dirmi (di itia cã, cari, cã, dicara) vinjish, va stai

§ delmi/delme (dél-mi) cong – (unã cu dirmi)
ex: delmi (dicara) s-turnã sh-la noi, va s-puitim cu nãs; s-featsi sh-nãs sãhãtci, delmi (dicara) nvitsã sãhãtcilãchea di la tatã-su

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dit

dit (dítŭ) prip [tsi yini di la dauãli zboarã di shi tu] – zbor tsi-aspuni ligãtura tsi u-ari un lucru cu loclu iu s-aflã tsiva (loclu di iu si scoati tsiva, di iu yini cariva, di iu nchiseashti tsiva, etc.); din, ditru, di;
(expr:
1: nu lj-es dit zbor = lu-acultu, fac tut tsi-nj dzãtsi;
2: nj-si mutã perlji dit cap = lãhtãrsescu;
3: ãnj ljau perlji dit cap sh-fug = fug di-iuva, agonja sh-lãhtãrsit;
4: nj-deapir (nj-trag, nji zmulgu) perlji din (dit) cap = nj-yini si-nj trag perlji dit cap di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu)
{ro: din}
{fr: de}
{en: from}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); dit oauã hearti, pot s-easã pulj?; ascãpã dit cãfasi; nu lj-es dit zbor

§ ditru (dí-tru) prip – (unã cu dit)
ex: mizi ascãpai ditru-aesti mintireji; lu-ascãpã ditru hãpsani; easi ditru odã

§ din (dín) prip – (unã cu dit)
ex: geamurli din hoarã; lu scoasim din casã; perlji din cap sh-dipira; yin din pãduri

§ ditrã (dí-trã) cong – di itia cã; dirtã, trã, cã, cãtse
{ro: pentru, pentru că}
{fr: pour, à cause de}
{en: for, because of}
ex: ditrã (trã) tini stau; ditrã tini (di itia-a ta) mi ncãceai

§ dirtã (dír-tã) cong – (unã cu ditrã)

§ dintrã (dín-trã) cong (shi forma shcurtã dintr-) – dit, din, di ningã, din fatsã, etc.
{ro: din, dintre}
{fr: de, d’entre, près de}
{en: of, from, between}
ex: dintrã (di ningã) grãdinã u loai; calea dintrã (namisa di) sesti dauã hori; l-va dintr-inimã (dit inimã); s-fugã dintrã ea (di ningã ea, din fatsa-a ljei); li chiru dintr-oclji (dit fatsa-a ocljilor); fug dintrã tini (din fatsa-a ta, di ningã tini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

epidi

epidi (e-pi-dhí) cong – di itia cã; tr-atsea cã; epidis, cãtse, dicari, dicara; dirmi, delmi, deca, madami, incan, ditrã, cã, etc.
{ro: de vreme ce, pentrucă}
{fr: puisque, vu que}
{en: in vue of, because}

§ epidis (e-pi-dhís) cong – (unã cu epidi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

trã

trã (trắ; shi forma shcurtã tr-) prip – zbor tsi-aspuni unã ligãturã tsi u au dauã lucri, cãndu un easti itia (sibepea) cã s-fatsi un alantu lucru; cã easti ca un; cã easti di; tra s-aibã tsiva; tri, tã, ti, ditrã, di dupã, cã, cu, cãtrã, etc.;
(expr:
1: trã multsã anj = s-bãnedz multsã anj, s-ai unã banã lungã;
2: lo trã nãinti = lo si s-facã ghini, si mprusteadzã)
{ro: pentru, de, către, în loc de, etc.}
{fr: pour, de, à, dans, vers, à la place de, etc.}
{en: for, after, in, towards, in place of, etc.}
ex: cã va s-u-ai trã eta tutã; aoa-i trã banã; trã totna el durnji; yin dushmanjlji trã cãlcari; ardea mãratslji trã (tra s-aibã) nã featã; trã (dupã) putsãnã oarã ishi feata; lumea lu shtea trã (cã easti ca un) tiflupendar; vã spuneam mini cã trã (dupã) putsãn chiro va s-yinã Hristolu; nchisi trã (cãtrã) Bucureshti; trã tini bat aestã tamburã; nu easti trã mini; trã Colonja io nu-nj hiu; trã un gioni picurar; vinji trã tini; adz trã adz; trã tsi (trã tse, cãtse) furã picurarlji?; trã iu ti ndredz; trã (tu dzua di) Stã-Mãrii va hits aoa; adush aminti tr-aushlu (di-aushlu) tsi lu ngruparã; trapsi trã (cãtrã) n hoarã; dã-nj peani trã (tu loc di) tãmbari; s-ts-apunã trã (cã easti di) castori nã mishinã; mor trã tini (mor tu loclu-a tãu; icã, ti voi multu)

§ trãt (trắtŭ) prip – forma ligatã shi shcurtã al: “trã tu”
{ro: pentru}
{fr: pour, vers}
{en: for, towards}
ex: mash trãt (trã tu, tra si s-aspunã tu) lumi nu eara; tradzi trãt (trã tu, cãtrã) lumea-alantã

§ trã tse (trã-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “trãtse” shi “trã-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tsi, cãtse
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: trã tse (cãtse) plãndzi?; di trã tse nu vrei s-yini la noi? (scriat sh-ca: di trãtse cãtivãrãoarã; icã forma neaprucheatã tu-aestu dictsiunar, ditrãtse)

§ tri (trí) prip – (unã cu trã)
ex: tri atsea, tãlje unã cumãtici; tri alumtari; tri (dupã) niscãnti dzãli; s-njardzim tri (dupã) apã; si nsurã tri (cu) Ana; cã mi vreai tini spusesh, apoi tri (cu) altu njirsesh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn