DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dispolj

dispolj (dis-póljĭŭ) (mi) vb I dispuljai (dis-pu-ljĭáĭ), dispuljam (dis-pu-ljĭámŭ), dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljari/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) – ãlj scot (ljau di pi el tuti) stranjili sh-lu-alas gulishan; scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapirã (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); gulishinedz; (fig: ljau cu zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva dip; yizmu, ghizmedz)
{ro: despuia; jefui}
{fr: dépouiller; piller, spolier}
{en: strip, skin; plunder, despoil}
ex: mi dispuljai di tuti stranjili; mi dispuljarã (fig: nj-loarã, nj-furarã tut tsi-aveam) furlji; lu-acãtsarã n calea mari shi-l dispuljarã; avutslji dispoalji pri oarfãnj (fig: lã lja a oarfãnjlor tut tsi au); asparsirã lumi multã shi dispuljarã (fig: loarã tut tsi-avea) tuts avutslji

§ dispuljat (dis-pu-ljĭátŭ) adg dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljats (dis-pu-ljĭátsĭ), dispuljati/dispuljate (dis-pu-ljĭá-ti) – tsi-lj s-au scoasã tuti stranjili di-armasi gulishan; gulishinat; (fig:
1: dispuljat = tsi-lj s-ari loatã cu zorea tutã avearea shi bunetsli tsi-avea, yizmat, ghizmat;
2: dispuljat = om tsi nu fatsi doi paradz, om multu arãu, fur, tihilai, andihristu, etc.)
{ro: despuiat; jefuit}
{fr: dépouillé; pillé, spolié}
{en: stripped, skinned; plundered, despoiled}
ex: shidea n casã dispuljat (fãrã stranji, gulishan) cã nu putea s-aravdã cãldura; na treatsi ntrã ushi nã moashi dispuljatã (gulishanã); imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; cum tricui prit hoara-a dispuljatslor (fãrã stranji), si sãrgljirã di-nj li-arãchirã; cãmpul tut dispuljat (gulishan) armasi; dispuljatslji (fig: oaminjlji tsi nu-avea tsiva shi s-featsirã furi) sutsatã ligarã prit pãduri

§ dispulja-ri/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) sf dispuljeri (dis-pu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispoalji cariva i tsiva; gulishinari; yizmari, ghizmari
{ro: acţiunea de a despuia; de a jefui; despuiere, jaf}
{fr: action de dépouiller; de piller, de spolier; dépouillement}
{en: action of stripping, of skinning; of despoiling, of plundering; despoliation}

§ dispuljiturã (dis-pu-ljí-tu-rã) sf dispuljituri (dis-pu-ljí-turĭ) – om tsi easti nviscut cu pãrtsãlj; pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; recicaman, aruptu, dispuljat, martirã; (fig: dispu-ljiturã = om tsi nu-i bun tri tsiva; om trã cari nu dai doi paradz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

martir2

martir2 (mar-tírŭ) sm, sf, adg martirã (mar-tí-rã), martiri (mar-tírĭ), martiri/martire (mar-tí-ri) – un tsi tradzi multi vasani (pidimadz, tiranji), pãnã shi moartea, cãndu nu va si sh-arniseascã pistea; un tsi tradzi multi vasani; (fig: martirã (mar-tí-rã) sf martiri/martire (mar-tí-ri) = tsi easti nviscutã cu pãrtsãlj (“cã tradzi, i cã ari traptã multi vasani”); muljari tsi nu sã nveashti ghini; pãrtãloasã, pãrtalcã, partalã, pãrtalã; tsãrtsãroasã, recicamanã, aruptã, aruptecicã, dispuljatã, dispuljiturã)
{ro: martir; zdrenţăroasă}
{fr: martyr; loqueteuse, déguenillée, peu soignée}
{en: martyr; ragged, tattered}
ex: martirlu Dimitri; nu shi shtii sã si nveascã, imnã ca martirã (fig: pãrtãloasã); u-aflai cu-unã fustani ca martirã (fig: recicamanã)

§ martiryiu (mar-tír-yĭu) sm fãrã pl – moartea icã tiranjili (vasanjli) tsi li tradzi cariva cã nu va si sh-arniseascã pistea
{ro: martiriu}
{fr: martyre}
{en: martyrdom}
ex: aravdã martiryiul (vasanili tuti, moartea) trã ascãparea-a oaminjlor; aestã nu easti banã, easti un martiryiu (banã mplinã di vasani)

§ mãrti-risescu2 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani (si s-pidipseascã); martirisescu, vãsãnipsescu, munduescu, pidipsescu
{ro: suferi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, torturer}
{en: suffer, torture}
ex: trei ani lu mãrtirisirã (vãsãnipsirã) tu hãpsani tra sã spunã sotslji, ma nu lji scoasirã un zbor dit gurã; trã nãsã s-mãrtiriseashti (pidipseashti) ashi

§ mãrtirisit2 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisits (mãr-ti-ri-sítsĭ), mãrtirisiti/mãrtirisite (mãr-ti-ri-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi ari traptã vasani; martirisit, vãsãnipsit, munduit, pidipsit
{ro: suferit, căznit, chinuit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrtalã

pãrtalã (pãr-tá-lã) sf pãrtãlj (pãr-tắlj) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) tsi easti veclju shi aruptu; pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic;
(expr:
1: nj-ljau pãrtãljli = nj-ljau perlu, fug cãt ma-agonja;
2: lj-dau pãrtãljli = lu-agunescu, l-fac s-fugã)
{ro: zdreanţă}
{fr: loque, haillon, guenille}
{en: rag, tattered garment}
ex: ti-aruc nafoarã ca pri-unã pãrtalã (peaticã); pãrtãljli (stranjili arupti) tsi lji nvishtea truplu; nj-yinea s-nji ljau pãrtãljli
(expr: nj-yinea sã-nj ljau perlu, s-fug cãt cama-agonja); ãlj deadirã pãrtãljli
(expr: lu-agunirã); lu nviscurã cu nishti pãrtãlj arupti; nãs sã nviscu cu pãrtãljli a draclui

§ pãrtalji/pãrtalje (pãr-tá-lji) sf pãrtãlj (pãr-tắlj) – (unã cu pãrtalã)

§ pãrtãlos (pãr-tã-lósŭ) adg pãrtãloasã (pãr-tã-lŭá-sã), pãrtãlosh (pãr-tã-lóshĭ), pãrtãloa-si/pãrtãloase (pãr-tã-lŭá-si) – tsi easti nviscut cu pãrtãlj; pãrtalcu, partal, pãrtal, tsãrtsãros; recicaman, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã; (fig: pãrtãlos = om tsi nu fatsi doi paradz, tsi nu easti bun tri tsiva)
{ro: zdrenţăros, om de nimic}
{fr: haillonneux, loqueteux, déguenillé, homme de rien}
{en: ragged, tattered}
ex: vãcarlu armasi pãrtãlos (cu pãrtãlj) shi gulishan

§ pãrtalcu (pãr-tál-cu) adg pãrtalcã (pãr-tál-cã), pãrtaltsã (pãr-tál-tsã), pãrtaltsi/pãrtaltse (pãr-tál-tsi) – (unã cu pãrtãlos)

§ partal (par-tálŭ) adg partalã (par-tá-lã), partalj (par-táljĭ), partali/partale (par-tá-li) – (unã cu pãrtãlos)
ex: ãl veadi aruptu-partal shi s-njirã di-iu lji scoati ahãts pradz; s-nu lja hãbari vãsiljelu, cã easti partal; faptu tiptili, cu nãshti stranji arupti, ca partal

§ pãrtal (pãr-tálŭ) adg pãrtalã (pãr-tá-lã), pãrtalj (pãr-táljĭ), pãrtali/pãrtale (pãr-tá-li) – (unã cu pãrtãlos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

recichiu

recichiu (récĭ-chĭu) adg recichi/reciche (récĭ-chi), recichi (récĭ-chi), recichi (récĭ-chi) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) veclju sh-aruptu; pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: zdreanţă}
{fr: loque, guenilles}
{en: rag, tattered garment}
ex: dicunjarlu purta stranji recichi (dip arupti); el intrã nviscut tu stranji recichi; cum s-ducã cu stranji recichi ca ghiftu

§ recicaman (recĭ-ca-mánŭ) adg recicamanã (recĭ-ca-má-nãŭ), recicamanj (recĭ-ca-mánjĭ), recicamani/recicamane (recĭ-ca-má-ni) – tsi easti nviscut tu recichi (stranji veclji shi arupti); pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; tsãrtsãros, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã
{ro: zdrenţăros}
{fr: loqueteux, déguenillé}
{en: ragged, tattered}
ex: hrisiclu dusi shi ciraclu nu vru s-ducã, cã eara nviscut recicaman (tsãrtsãros, nviscut tu stranji arupti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tsãrtsãros

tsãrtsãros (tsãr-tsã-rósŭ) adg tsãrtsãroasã (tsãr-tsã-rŭá-sã), tsãr-tsãrosh (tsãr-tsã-róshĭ), tsãrtsãroasi/tsãrtsãroase (tsãr-tsã-tã-rŭá-si) – tsi easti nviscut cu pãrtsãlj; pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; recicaman, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã; (fig: tsãrtsãros = om tsi nu fatsi doi paradz, tsi nu easti bun tri tsiva; tsãrlos)
{ro: zdrenţăros}
{fr: loqueteux, déguenillé}
{en: ragged, tattered}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã