Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

diplumã

diplumã (dí-plu-mã) sf diplumi/diplume (dí-plu-mi) – carti tsi aspuni cã un s-ari dusã shi ari bitisitã unã sculii; carti tsi aspuni cã ari nvitsatã unã tehni, sh-cã easti mastur s-u facã;
(expr: diplumã di tinjii = carti datã di-unã sutsatã (sculii) a unui om tu cari s-aspuni cã easti tinjisit trã lucrili buni tsi ari faptã tu banã)
{ro: diplomă}
{fr: diplôme}
{en: diploma}

§ diplumat (di-plu-mátŭ) sm, sf, adg diplumatã (di-plu-má-tã), diplumats (di-plu-mátsĭ), diplumati/diplumate (di-plu-má-ti) –
1: un tsi ari unã diplumã;
2: cariva (shi oaminjlji tsi lu-agiutã) tsi ari putearea sã zburascã tu numa-a unei vãsilii (stat), fatsã di altã vãsilii;
3: un tsi shtii cum sã zburascã cu oaminjlji shi cum s-li ndreagã lucrili tra s-lji easã tuti-ambar; afondut
{ro: diplomat}
{fr: diplomate}
{en: diplomat}

§ diplumãtii (di-plu-mã-tí-i) sf diplumãtii (di-plu-mã-tíĭ) – harea tsi u ari un om tsi shtii sã zburascã cu oaminjlji shi s-li ndreagã lucrili tra s-lji easã-ambar; lucrul tsi-l fatsi un diplumat cãndu zburashti tu numa-a unei vãsilii
{ro: diplomaţie}
{fr: diplomatie}
{en: diplomacy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

diplumã

diplumã di tinjii – vedz tu diplumã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: diplumã

diplumat

diplumat (di-plu-mátŭ) sm, sf, adg – vedz tu diplumã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: diplumã

diplumãtii

diplumãtii (di-plu-mã-tí-i) sf – vedz tu diplumã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: diplumã

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

{ro: cufundat, scufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ afundari/afundare (a-fun-dá-ri) sf afundãri (a-fun-dắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndã-cusiri, adãntsiri, hãusiri, vutsiri, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, useliri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a scufunda; cufundare, scufundare}
{fr: action d’enfoncer, de plonger; enfoncement, immersion}
{en: action of sinking, of plunging into; immersion}

§ fundedz (fun-dédzŭ) vb I fundai (fun-dáĭ), fundam (fun-dámŭ), fundatã (fun-dá-tã), fundari/fundare (fun-dá-ri) – bag timeljlu a unui lucru (sutsatã, casã, bisearicã, etc.); timiljusescu, ntimelj, ntimiljedz, ntimelj, fundedz
{ro: funda, întemeia, pune bazele}
{fr: fonder, asseoir des fondements}
{en: found, set a foundation}
ex: tu Shcurtu fundarã shi casa shi mãgãzia

§ fundat (fun-dátŭ) adg fundatã (fun-dá-tã), fundats (fun-dátsĭ), fundati/fundate (fun-dá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã timelj; tsi ari timelj; timiljusit, ntimiljat
{ro: fundat, întemeiat, cu baza pusă}
{fr: fondé, basé}
{en: founded, based}

§ fundari/fundare (fun-dá-ri) sf fundãri (fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fundeadzã tsiva; timiljusiri, ntimiljari
{ro: acţiunea de a funda, de a întemeia; de a pune bazele}
{fr: action de fonder, d’asseoir les fondements d’un édifice}
{en: action of founding, of setting the foundation of a building}

§ afundusescu (a-fun-du-sés-cu) (mi) vb IV afundusii (a-fun-du-síĭ), afun-duseam (a-fun-du-seámŭ), afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundu-siri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundusit (a-fun-du-sítŭ) adg afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundusits (a-fun-du-sítsĭ), afundusiti/afundusite (a-fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ afundusiri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) sf afundu-siri (a-fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ fundusescu1 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusiri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)
ex: di trei ori mi fundusii tu apã; s-fundusi tu-apã tra s-arãcheascã crutsea; nãs mi fundusi cama multu

§ fun-dusit1 (fun-du-sítŭ) adg fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ fundusiri1/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ nfundu (nfún-du) (mi) vb I nfundai (nfun-dáĭ), nfundam (nfun-dámŭ), nfundatã (nfun-dá-tã), nfunda-ri/nfundare (nfun-dá-ri) – (unã cu afundu2)
ex: u nfundai ghini shisha tra s-nu s-vearsã; nfundarã (astuparã) avlachilu tra s-nu curã

§ nfundat (nfun-dátŭ) adg nfundatã (nfun-dá-tã), nfundats (nfun-dátsĭ), nfundati/nfundate (nfun-dá-ti) – (unã cu afundat)

§ nfundari/nfundare (nfun-dá-ri) sf nfundãri (nfun-dắrĭ) – (unã cu afundari)

§ disfundu (dis-fún-du) (mi) vb I disfundai (dis-fun-dáĭ), disfundam (dis-fun-dámŭ), disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) – dishcljid unã buti cu scutearea-a fundului i cu adrarea-a unei sochi (canelã, cep, til); cur unã avlachi (cali, sulinã, etc.) di lucrili tsi nu-alasã s-treacã tsiva prit ea; scot doplu dit gusha-a unei shishi ncljisã tra s-u distup; cur, distup, dishcljid
{ro: desfunda, destupa, deschide}
{fr: défoncer, effondrer (un tonneau), ouvrir}
{en: clear (free) of obstacles; stave in (barrel); open}
ex: aveam disfundatã (curatã) avlachilu di chicutã shi cu ploili s-adunã apã, s-featsi baltã

§ dis-fundat (dis-fun-dátŭ) adg disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundats (dis-fun-dátsĭ), disfundati/disfundate (dis-fun-dá-ti) – (buti) tsi-lj si scoasi fundul i-lj si featsi unã sochi; (avlachi, cali, sulinã, etc.) tsi easti dishcljisã, distupatã; (shishi) tsi-lj si scoasi doplu (tsi easti distupatã); curat, distupat, dishcljis
{ro: desfundat, destupat, deschis}
{fr: défoncé, effondré (un tonneau); ouvert}
{en: cleared (freed) of obstacles; staved in (barrel); opened}
ex: prit cãljuri disfundati

§ disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) sf disfun-dãri (dis-fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfundã tsiva; curari, distupari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a desfunda, de a destupa, de a deschide; desfundare, destupare, deschidere}
{fr: action de défoncer, d’effondrer (un tonneau), d’ouvrir}
{en: action of clearing of obstacles; of staving in (barrel); of opening}

§ afundos (a-fun-dósŭ) adg afundoasã (a-fun-dŭá-sã), afundosh (a-fun-dóshĭ), afundoasi/afundoase (a-fun-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; tsi ari fundul multu cãtrã nghios; afunducos, adãncu, aduncos, ahãndos
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: putslu aestu easti afundos

§ afunducos (a-fun-du-cósŭ) adg afunducoasã (a-fun-du-cŭá-sã), afunducosh (a-fun-du-cóshĭ), afunducoasi/afunducoase (a-fun-du-cŭá-si) – (unã cu afundos)

§ afondut (a-fón-dutŭ) adg afondutã (a-fón-du-tã), afonduts (a-fón-dutsĭ), afonduti/afondute (a-fón-du-ti) – tsi nu-ari fundu, tsi easti multu-ahãndos; (fig: om afondut = om tsi shtii cum si zburascã (cu pispeatsã, cu itsrãlji, cu aplan) tra si sh-agiungã scupolu; diplumat)
{ro: fără fund}
{fr: sans fond, tré profond, insondable}
{en: without bottom; extremely deep}
ex: easti un om multu afondut (multu diplumat)

§ afundu3 (a-fún-du) adv – tsi s-aflã i si ntindi diparti nãuntrul a unui lucru; tu-afundul a unui lucru; afunda, adãncos, adanca, adãnca, andãca, danga, ahanda, ahãnda
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}

§ afunda (a-fun-dá) adv – (unã cu afundu2)
ex: intrã afunda (tu-afundu); s-deadi afunda; li-aflai tuti afunda (tu fundu, tu thimelj, tu-arãzgã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ averiga (a-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ nvãrliga (nvãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: nvãrliga di un mur-mintu; va s-cadã ca moarti nvãrliga di mini

§ varliga (var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: varliga di varliga; trei lai pulj lu-aduc varliga

§ vãrliga (vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ vãrligalui (vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: vãrligalui vimtul ascultu cum bati

§ vãriga (vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ dinvãrliga (din-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tsi s-fãtsea dinvãrliga-lj

§ nvarliga (nvar-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: leamni nvarliga bãga

§ divãrliga (di-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divarliga (di-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: lj-vinji cãciula divarliga
(expr: easti ciurtuit, cihtisit)

§ divarligala (di-var-lí-ga-la) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divarligalui (di-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: ljundarlji eara-lj adunats divarligalui di foc

§ deanvarliga (dean-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ deavarliga (dea-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ deavãrliga (dea-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: deavãrliga-a sinurilor aistor si nvãrtea

§ deavarligalui (dea-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divãriga (di-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: divãriga avea siminatã carafili

§ anvãrlighedz (an-vãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I anvãrligai (an-vãr-li-gáĭ), anvãrligam (an-vãr-li-gámŭ), anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligari/anvãrligare (an-vãr-li-gá-ri) – lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; aduc ascheri anvãrliga di un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) shi nu-alas vãrnu ta s-intrã i s-easã; nvãrlighedz, nvãrlig, anvãrlig, anvãrig, ntsircljedz, tsircljedz, ntserclju, ncurpiljedz, ãncurpiljedz, ncrupiljedz, ãncrupiljedz, tsingu;
(expr: anvãrlighedz lumea ntreagã = cutriyir, alag pristi tut loclu)
{ro: încercui, împrejmui}
{fr: entourer, cerner, assiéger}
{en: surround, enclose, encircle, to lay siege}
ex: stanea elj u-anvãrliga; furlji anvãrligarã hoara; casa-al Licea-anvãrligarã; anvãrligai (cutriyirai, alãgai) lumea ntreagã; intrarã n hoarã cu vãtsli, anvãrligarã casa-a featãljei

§ anvãrlig (an-vãr-líg) (mi) vb I anvãrligai (an-vãr-li-gáĭ), anvãrligam (an-vãr-li-gámŭ), anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligari/anvãrligare (an-vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ anvãrligat (an-vãr-li-gátŭ) adg anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligats (an-vãr-li-gátsĭ), anvãrligati/anvãrligate (an-vãr-li-gá-ti) – tsi easti ncljis di tuti pãrtsãli; (hoarã, cãsãbã, etc.) tsi ari ascheri di dushmani avãr-liga sh-vãrnu nu poati s-easã icã s-intrã (n hoarã, cãsãbã, etc.); nvãrligat, anvãrigat, tsircljat, ntsircljat, ncurpiljat, ãncurpiljat, ncru-piljat, ãncrupiljat, tsimtu
{ro: încercuit, împrejmuit}
{fr: entouré, cerné, assiégé}
{en: surrounded, enclosed, encircled}
ex: amirãlu, anvãrligat di 40-lji di dziniradz; ca nã negurã ndisatã, lu-anvãrligã maslu a eapilor; di dushmanj anvãrligatã

§ anvãrligari/anvãr-ligare (an-vãr-li-gá-ri) sf anvãrligãri (an-vãr-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-anvãrligheadzã; nvãrigari, divãrigari, nvãrligari, divãrligari, tsircljari, ntsircljari, ncurpiljari, ãncurpiljari, ncrupiljari, ãncrupiljari, tsindzeari
{ro: acţiunea de încercui, de a împrejmui; încercuire, împrejmuire}
{fr: action d’entourer, de cerner, d’assiéger}
{en: action of surrounding, of enclosing, of encircling}
ex: cãdzu anvãrligari greauã pri noi

§ nvãrlighedz (nvãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I nvãrligai (nvãr-li-gáĭ), nvãrligam (nvãr-li-gámŭ), nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: Muscopulea nvãrligarã

§ nvãrlig (nvãr-líg) (mi) vb I nvãrligai (nvãr-li-gáĭ), nvãrligam (nvãr-li-gámŭ), nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: lu nvãrligarã gean-darlji di tuti pãrtsãli; lji nvãrligai casa cu tãrãts

§ nvãrligat (nvãr-li-gátŭ) adg nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligats (nvãr-li-gátsĭ), nvãrligati/nvãrligate (nvãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)
ex: pãlatea eara nvãrligatã cu muri analtsã; doarmi nvãrligat di gusha-a featãljei

§ nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) sf nvãrligãri (nvãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ dizvãrlig (diz-vãr-li-gŭ) (mi) vb I dizvãrligai (diz-vãr-li-gáĭ), dizvãrligam (diz-vãr-li-gámŭ), dizvãrligatã (diz-vãr-li-gá-tã), dizvãrligari/dizvãrligare (diz-vãr-li-gá-ri) – aspargu atsea (tsercljul, gardul, etc.) tsi s-aflã deavãrliga di (tsi lu nvãrligheadzã) un lucru (ubor, casã, lumi, ascheri, cãsãbã, etc.)
{ro: desconjura}
{fr: enlever (détruire) le cercle (clôture, siége, etc.) qui entoure quelque chose}
{en: take off (break) a surrounding circle (fence, siege, etc.)}
ex: dizvãrligã cãpestrul a calui; ascherea dizvãrligã cula iu eara ncljish

§ dizvãrligat (diz-vãr-li-gátŭ) adg dizvãrligatã (diz-vãr-li-gá-tã), dizvãrligats (diz-vãr-li-gátsĭ), dizvãrligati/dizvãrligate (diz-vãr-li-gá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã (aspartã) atsea tsi lu-anvãrligheadzã un lucru
{ro: desconjurat}
{fr: (cercle, clôture, siége, etc.) enlevé}
{en: (surrounding circle, fence, siege, etc.) taken off (broken)}

§ dizvãrligari/dizvãrligare (diz-vãr-li-gá-ri) sf dizvãrligãri (diz-vãr-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dizvãrligat
{ro: acţiunea de desconjura}
{fr: action d’enlever (détruire) le cercle (clôture, siége, etc.) qui entoure quelque chose}
{en: action of breaking (taking off) a surrounding circle (fence, siege, etc.)}

§ anvãrig (an-vã-ríg) (mi) vb I anvãrigai (an-vã-ri-gáĭ), anvãrigam (an-vã-ri-gámŭ), anvãrigatã (an-vã-ri-gá-tã), anvãrigari/anvãrigare (an-vã-ri-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: anvãrigai (mi dush deavãrliga di) balta di multi ori

§ anvãrigat (an-vã-ri-gátŭ) adg anvãrigatã (an-vã-ri-gá-tã), anvãrigats (an-vã-ri-gátsĭ), anvãriga-ti/anvãrigate (an-vã-ri-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ anvãri-gari/anvãrigare (an-vã-ri-gá-ri) sf anvãrigãri (an-vã-ri-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)
ex: apucai anvãrigarea-a bisearicãljei; cãndu cu anvãrigarea-a tsitatiljei, earam nuntru

§ divãrig (di-vã-ri-gŭ) (mi) vb I divãrigai (di-vã-ri-gáĭ), divãrigam (di-vã-ri-gámŭ), divãrigatã (di-vã-ri-gá-tã), divãrigari/divãrigare (di-vã-ri-gá-ri) – (unã cu anvãrlig)
ex: lj-divãrigarã (lji ntsircljarã) cula

§ divãrigat (di-vã-ri-gátŭ) adg divãrigatã (di-vã-ri-gá-tã), divãrigats (di-vã-ri-gátsĭ), divãrigati/divãrigate (di-vã-ri-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)
ex: casa lj-easti divãrigatã (ngãrditã di tuti pãrtsãli, anvãrligatã) di-un mur analtu

§ divãrigari/divãrigare (di-vã-ri-gá-ri) sf divãrigãri (di-vã-ri-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)
ex: divãrigarea (anvãrligarea) a dushmanlui s-featsi cu mari zahmeti

§ vãrlighedz (vãr-lí-ghĭédzŭ) (mi) vb I vãrligai (vãr-li-gáĭ), vãr-ligam (vãr-li-gámŭ), vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ vãrlig (vãr-líg) (mi) vb I vãrligai (vãr-li-gáĭ), vãrligam (vãr-li-gámŭ), vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ vãrligat (vãr-li-gátŭ) adg vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligats (vãr-li-gátsĭ), vãrligati/vãrligate (vãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) sf vãrligãri (vãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ divãrlig (di-vãr-li-gŭ) (mi) vb I divãrligai (di-vãr-li-gáĭ), divãrligam (di-vãr-li-gámŭ), divãrligatã (di-vãr-li-gá-tã), divãrligari/divãrligare (di-vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlig)

§ divãrligat (di-vãr-li-gátŭ) adg divãrligatã (di-vãr-li-gá-tã), divãrligats (di-vãr-li-gátsĭ), divãrligati/divãrligate (di-vãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ divãrligari/divãrligare (di-vãr-li-gá-ri) sf divãrligãri (di-vãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ ãnverigat (ãn-ve-ri-gátŭ) adg ãnverigatã (ãn-ve-ri-gá-tã), ãnverigats (ãn-ve-ri-gátsĭ), ãnverigati/ãnverigate (ãn-ve-ri-gá-te) – (unã cu anvãrligat)

§ anvãrligos (an-vãr-li-gósŭ) adg anvãrligoasã (an-vãr-li-gŭá-sã), anvãrligosh (an-vãr-li-góshĭ), anvãrligoasi/anvãrligoase (an-vãr-li-gŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju, aroatã icã discu; ãnvãrligos, nvãrligos, vãrligos, ãnvãrgos, nvãrgos, nvrãgos, arucutos, stronghil, gurguljat, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos; (fig: zboarã anvãrligoasi = zboarã diplu-matitsi, spusi ashi tra s-nu cãrteascã lumea)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: greashti zboarã an-vãrligoasi
(expr: diplumatitsi)

§ ãnvãrligos (ãn-vãr-li-gósŭ) adg ãnvãrligoasã (ãn-vãr-li-gŭá-sã), ãnvãrligosh (ãn-vãr-li-góshĭ), ãnvãrligoasi/ãnvãrligoase (ãn-vãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãr-ligos)
ex: unglji ãnvãrligoasi (ca ncusurati; tu scriarea-a noastrã: unglji nvãrligoasi)

§ nvãrligos (nvãr-li-gósŭ) adg nvãrligoasã (nvãr-li-gŭá-sã), nvãrligosh (nvãr-li-góshĭ), nvãrligoasi/nvãr-ligoase (nvãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)

§ ãnvãrgos (ãn-vãr-gósŭ) adg ãnvãrgoasã (ãn-vãr-gŭá-sã), ãnvãrgosh (ãn-vãr-góshĭ), ãnvãrgoasi/ãnvãrgoase (ãn-vãr-gŭá-si) – (unã cu anvãr-ligos)
ex: luna albã, ãnvãrgoasã (arucutoasã; tu scriarea-a noastrã: luna albã, nvãrgoasã)

§ nvãrgos (nvãr-gósŭ) adg nvãrgoasã (nvãr-gŭá-sã), nvãrgosh (nvãr-góshĭ), nvãrgoasi/nvãr-goase (nvãr-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: mushat, nvãrgos (arucutos, gurguljitos) tu fatsã

§ nvrãgos (nvrã-gósŭ) adg nvrãgoasã (nvrã-gŭá-sã), nvrãgosh (nvrã-góshĭ), nvrãgoasi/nvrã-goase (nvrã-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: ocljilj atselj lãi shi nvrãgosh (arucutosh)

§ vãrligos (vãr-li-gósŭ) adg vãrligoasã (vãr-li-gŭá-sã), vãrligosh (vãr-li-góshĭ), vãrligoasi/vãrligoase (vãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: fatsã nvãrligoasã (stronghilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

arãbã

arãbã (a-rã-bắ) sm arãbadz (a-rã-bádzĭ) – amaxi mari trã purtari grãni sh-alti lucri; amaxi;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu arãbãlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu arãbãlu = yini multã diunãoarã)
{ro: haraba}
{fr: chariot}
{en: wagon, cart}

§ arãbãgi (a-rã-bã-gí) sm arãbãgeadz (a-rã-bã-gĭádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) arãbãlu shi-lj fatsi caljlji s-lu tragã cãtrã loclu iu va el si s-ducã
{ro: harabagiu, cărăuş}
{fr: charretier}
{en: cart driver}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

1: arucutescu = beau i mãc; trec prit gãrgãlan mãcari i beari;
2: lu-arucutescu = l-vatãm, lu-aruc mpadi di-l vatãm)
{ro: rostogoli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}
ex: cheatra tsi s-arucuteashti (s-minã anvãrtinda-si di-unã parti sh-di-alantã), mushclju nu-acatsã; s-arucutea pripadi; s-arucuti di pri dzeanã; curcubeta, arucutindalui, arucutindalui, agiumsi la pãlati; astã searã s-arucutescu (s-bagã s-doarmã deadun) gionili shi nveasta nauã; trapsi fãndac shi lu-arucuti (fig: l-deadi di padi, l-vãtãmã); lu-arucutirã (fig: l-tãljarã) ca un nãmalj; easti di-atselj tsi arucutescu (fig: bea i mãcã) multu; s-arucutea di pi ohtu; elj arucutescu la hani
(expr: bea yin, arãchii, etc.); arucutirã (bãnarã) aproapea trei anj; cara nu-ai tsi s-fats, arucutea chetri din dzeanã

§ arucutit (a-ru-cu-títŭ) adg arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutits (a-ru-cu-títsĭ), arucutiti/arucutite (a-ru-cu-tí-ti) – tsi s-ari minatã anvãrtinda-si shi turnãnda-si ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arcutit, antãvãlit, andãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit}
{fr: roulé}
{en: rolled, turned over and over}
ex: cãndu njershu s-lu ved lu-aflai arucutit (tes pri crivati; icã mbitat); easti arucutit (fig: easti biut, mbitat, dzadã)

§ arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) sf arucutiri (a-ru-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucuteashti cariva; arcutiri, antãvãliri, andãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli; rostogolire}
{fr: action de (faire) rouler}
{en: action of rolling, of turning over and over}

§ arocuta (a-ró-cu-ta) adv – atsea tsi fatsi un tsi s-da pristi cap arucutinda-si; culutumbã, curtumbã, tumbã, drãclã
{ro: tumbă, de-a berbeleacul}
{fr: culbute, cul par dessus tête}
{en: head over heels}

§ arucutish (a-ru-cu-tíshĭŭ) sn arucutishuri (a-ru-cu-tí-shĭurĭ) – loc aripidinos ca tu-unã arãpã iu poati omlu si s-da culutumba; aripidinã, ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur
{ro: povârniş}
{fr: pente, penchant}
{en: slope}
ex: arucutishlu era fari ndreptu (aripidina eara multu arãpoasã)

§ arcutescu (ar-cu-tés-cu) (mi) vb IV arcutii (ar-cu-tíĭ), arcuteam (ar-cu-teámŭ), arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: arcutea-l hima
(expr: aruc-lu mpadi, vatãmã-l); yinghits furi el arcutea
(expr: vãtãma)

§ arcutit (ar-cu-títŭ) adg arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutits (ar-cu-títsĭ), arcutiti/arcutite (ar-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)

§ arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) sf arcutiri (ar-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)

§ arucutos (a-ru-cu-tósŭ) adg arucutoasã (a-ru-cu-tŭá-sã), arucutosh (a-ru-cu-tóshĭ), arucutoasi/arucutoase (a-ru-cu-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju icã discu; stronghil, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos, gurguljat, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr: zboarã arucutoasi = zboarã spusi cu diplumãtii (ashi cum lipseashti ca omlu si sh-agiungã scupolu); zboarã diplumatitsi)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: aflai unã cheatrã arucutoasã (stronghilã); unã lugurii arucutoasã (stronghilã)

§ rucutescu (ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV rucutii (ru-cu-tíĭ), rucuteam (ru-cu-teámŭ), rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: rucuti voza pãnã n tsilar; va s-mi rucutescu (s-mi tindu) niheamã; lu-acãtsarã sh-lu rucutirã
(expr: l-vãtãmarã)

§ rucutit (ru-cu-títŭ) adg rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutits (ru-cu-títsĭ), rucutiti/rucutite (ru-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)

§ rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) sf rucutiri (ru-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

carotsã

carotsã (ca-ró-tsã) sf carotsã (ca-ró-tsã) – unã soi di cutii mari pi-arocuti (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã), cu cari s-minã oaminj i s-poartã lucri; furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã carotsã; cãrutsã, amaxi; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, carriage, coach}
ex: carotsã (amaxi) cu doi calj; isha a priimnari tu carotsã (paitoni, caleashcã)

§ cãrutsã (cã-rú-tsã) sf cãrutsã (cã-rú-tsã) – (unã cu carotsã)

§ cãrutsar (cã-ru-tsárŭ) sm cãrutsari (cã-ru-tsárĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutser, amãxã, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

§ cãrutser (cã-ru-tsérŭ) sm cãrutseri (cã-ru-tsérĭ) – (unã cu cãrutsar)

§ car (carŭ) sn cari (cá-ri) – unã soi di amaxi traptã di prãvdzã (calj, boi) cu cari huryeatslji poartã lucri, biricheti, etc.; cherã, carotsã;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu carlu = yini multã diunãoarã)
{ro: car}
{fr: char, chariot}
{en: charriot, ox-cart}
ex: carlu (amaxea) nji s-asparsi; lãngoarea yini cu carlu
(expr: lãngorli yin multi deadun); cu carlu cu foc ãn tser

§ cherã1 (chĭé-rã) sf cheri (chĭé-ri) – (unã cu car)
ex: nã dusim cu chera la izvurlu-atsel marli; bãgarã tu-unã cherã shi trapsirã cãtã iu da soarili; pãnã Sufii agiumsirã cu chera; pãnã s-nu u-aundzi, chera nu njardzi

§ chiragi (chi-ra-gí) sm chirageadz (chi-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi poartã cãrtsã i lucri (cu chera, amaxea, caljlji, mulãrli, etc.) di la un om la altu, dit un crat tu altu; atsel tsi poartã lucri cu caljlji (mulãrli, etc.) tu-unã cãrvani; chirãgi, cãrvãnar, cãrvuchir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

dhiplumã

dhiplumã (dhí-plu-mã) sf dhiplumi/dhiplume (dhí-plu-mi) – unã cu diplumã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: diplumã

dhiplumat

dhiplumat (dhi-plu-mátŭ) sm, sf, adg dhiplumatã (dhi-plu-má-tã), dhiplumats (dhi-plu-mátsĭ), dhiplumati/dhiplumate (dhi-plu-má-ti) – unã cu diplumat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: diplumat

dhiplumãtii

dhiplumãtii (dhi-plu-mã-tí-i) sf dhiplumãtii (dhi-plu-mã-tíĭ) – unã cu diplumãtii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: diplumãtii

gurgulj1

gurgulj1 (gur-gúljĭŭ) sm gurgulj (gur-gúljĭ) shi sn gurgulji/gurgulje (gur-gú-lji) – cheatrã stronghilã (arucutoasã); lucru tsi easti arucutos; gãrgulj, abel, bel, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: piatră rotunjită}
{fr: rond, pierre arrondie}
{en: round, ring, round stone}
ex: featili s-agiuca cu gurgulji (chetri arucutoasi, abeli); un gurgulj di neauã mi-agudi tu oclji

§ gãrgulj1 (gãr-gúljĭŭ) sm gãrgulj (gãr-gúljĭ) shi sn gãrgulji/gãrgulje (gãr-gú-lji) – (unã cu gurgulj1)
ex: eara ca vãrnu gãrgulj (cheatrã arucutoasã) tsi nu s-apuni iuva

§ gurguljitos (gur-gu-lji-tósŭ) adg gurguljitoasã (gur-gu-lji-tŭá-sã), gurguljitosh (gur-gu-lji-tóshĭ), gurguljitoasi/gurgulji-toase (gur-gu-lji-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju (aroatã icã discu); arucutos, stronghil, gurguljat, gurguljutos, ngurguljitos, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr:
1: parãlu-i gurguljutos = parãlu-i cãlãtor, tsi s-arucuteashti shi treatsi di la om la om;
2: minciunã gurguljitoasã = minciunã diplumaticã, aspusã ashi tra s-nu facã multã znjii)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: unã lacrimã gurguljitoasã-lj curã tu fatsã

§ ngurguljitos (ngur-gu-lji-tósŭ) adg ngurguljitoasã (ngur-gu-lji-tŭá-sã), ngurguljitosh (ngur-gu-lji-tóshĭ), ngurguljitoasi/ngurguljitoase (ngur-gu-lji-tŭá-si) – (unã cu gurguljitos)

§ gurguljutos (gur-gu-ljĭu-tósŭ) adg gurguljutoasã (gur-gu-ljĭu-tŭá-sã), gurguljutosh (gur-gu-ljĭu-tóshĭ), gurguljutoasi/gurguljutoase (gur-gu-ljĭu-tŭá-si) – (unã cu gur-guljitos)
ex: ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã

§ gurguljos (gur-gu-ljĭósŭ) adg gurguljoasã (gur-gu-ljĭŭá-sã), gurguljosh (gur-gu-ljĭóshĭ), gurguljoasi/gurguljoase (gur-gu-ljĭŭá-si) – (unã cu gurguljitos)
ex: chetsãri gurguljoasi pit arãuri s-aflã; luna sh-soarili suntu gurguljosh

§ gurguljitedz (gur-gu-lji-tédzŭ) (mi) vb I gurguljitai (gur-gu-lji-táĭ), gurguljitam (gur-gu-lji-támŭ), gurguljitatã (gur-gu-lji-tá-tã), gurguljitari/gurguljitare (gur-gu-lji-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã gurguljitos; gurguljedz, ngur-guljedz

{ro: rotunji}
{fr: arrondir}
{en: round, make round}
ex: cãpitãnjlu s-gurguljitã (s-featsi gurguljitos) ghini

§ gurguljitat (gur-gu-lji-tátŭ) adg gurguljitatã (gur-gu-lji-tá-tã), gurguljitats (gur-gu-lji-tátsĭ), gurguljitati/gurguljitate (gur-gu-lji-tá-ti) – tsi easti faptu s-hibã gurguljitos; gurguljat, ngurguljat
{ro: rotunjit}
{fr: arrondi, rond}
{en: rounded, round}

§ gurguljitari/gurguljitare (gur-gu-lji-tá-ri) sf gurguljitãri (gur-gu-lji-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-gurguljiteadzã; gurguljari, ngurguljari
{ro: acţiunea de a rotunji; rotunjire}
{fr: action d’arrondir}
{en: action of rounding}

§ gurguljedz (gur-gu-ljĭédzŭ) (mi) vb I gurguljai (gur-gu-ljĭáĭ), gurguljam (gur-gu-ljĭámŭ), gurguljatã (gur-gu-ljĭá-tã), gurgulja-ri/gurguljare (gur-gu-ljĭá-ri) – (unã cu gurguljitedz)

§ gurguljat1 (gur-gu-ljĭátŭ) adg gurguljatã (gur-gu-ljĭá-tã), gurguljats (gur-gu-ljĭátsĭ), gurguljati/gurguljate (gur-gu-ljĭá-ti) – (unã cu gurguljitat)

§ gurguljari/gurguljare (gur-gu-ljĭá-ri) sf gurguljeri (gur-gu-ljĭérĭ) – (unã cu gurguljitari)

§ gurguljat2 (gur-gu-ljĭátŭ) adg gurguljatã (gur-gu-ljĭá-tã), gurguljats (gur-gu-ljĭátsĭ), gurguljati/gurguljate (gur-gu-ljĭá-ti) – (unã cu gurguljitos)
ex: nã bisearicã gurguljatã pri un stur adratã (angucitoari: burec, guguljanã); cheatra di la-arãu pri cari shidzui eara gurguljatã

§ ngurguljedz (ngur-gu-ljĭédzŭ) (mi) vb I ngurguljai (ngur-gu-ljĭáĭ), ngurguljam (ngur-gu-ljĭámŭ), ngurguljatã (ngur-gu-ljĭá-tã), ngurguljari/ngurguljare (ngur-gu-ljĭá-ri) – (unã cu gurguljitedz)
ex: si ngurgulje la fatsã

§ ngurguljat1 (ngur-gu-ljĭátŭ) adg ngur-guljatã (ngur-gu-ljĭá-tã), ngurguljats (ngur-gu-ljĭátsĭ), ngurgulja-ti/ngurguljate (ngur-gu-ljĭá-ti) – (unã cu gurguljitat)
ex: capitli a chetrilor di pri murmintsã li fac ngurguljati

§ ngurguljari/ngur-guljare (ngur-gu-ljĭá-ri) sf ngurguljeri (ngur-gu-ljĭérĭ) – (unã cu gurguljitari)

§ ngurguljat2 (ngur-gu-ljĭátŭ) adg ngurguljatã (ngur-gu-ljĭá-tã), ngurguljats (ngur-gu-ljĭátsĭ), ngurguljati/ngur-guljate (ngur-gu-ljĭá-ti) – (unã cu gurguljitos)
ex: chetrili di prit arãuri suntu ngurguljati (arucutoasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

mãtscã

mãtscã (mãts-cắ) sm mãtscadz (mãts-cádzĭ) – un tsi nu-ari faptã sculii analtã (tra s-lja unã diplumã di yeatru) ma shtii s-yitripseascã (shi poati s-lu-agiutã yeaturlu) dupã cum ari nvitsatã di la altsã; mãscã
{ro: felcer}
{fr: médecin empirique}
{en: doctor (physician) without formal medical studies}
ex: isnafea a mãtscadzlor

§ mãscã (mãs-cắ) sm mãscadz (mãs-cádzĭ) – (unã cu mãtscã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã