25: apa u-avem tru cicioari = easti piningã noi;
26: din creashtit (di la cap) pãnã la cicioari = tutu-ntreg;
27: fã-nj cicior = zbor tsi s-dzãtsi cãndu-lj si caftã a unui (cunuscut cã easti cu multã tihi tu banã) tra s-intrã protlu tu-unã casã nauã;
28: cãlcai cu ciciorlu ndreptu = nchisii ghini, agurliu, hãirlãtcu, nj-si duc lucrili ambar;
29: cãlcai cu ciciorlu strãmbu = nu nchisii ghini; seamnili nu-nj si par buni; nj-si duc lucrili anapuda, nu-nj si duc ambar;
30: iu nu-i cap, cavai di cicioari = va s-li mindueshti ghini lucrili tsi fatsi cã, altã soi, va ti fats pishman;
31: tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga; tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi = s-nu s-nu caftsã s-fats ma multu dicãt tsã easti putearea; s-nu-acumpri tsiva tsi custuseashti ma multu di paradzlji tsi-ai; etc.;
32: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts domnu-tu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini;
33: lu ncãltsai di doauãli cicioari = lu-arãsh, lu plãnãsii, lj-trapshu cãlupea, lj-bãgai sãmarlu (pirdelu, shaua, cuvata, etc.);
34: s-acatsã vulpea di patruli cicioari = pãnã aoa-lj furã tuti drãcuriili, aplanurli;
35: lj-fac (l-fac) cicior di ljepuri (di cãni) = (i) lu-antrec; (ii) l-fac di pezã, di-arshini;
36: cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = etim sh-moarã, sã sh-da suflitlu curundu;
37: pãnã s-nu ncalits, s-nu dai cicioarli = s-nu fats tsiva pãnã nu eshti etim;
38: un cicior di carni = un cartu (cirec) di nimalj; armu;
39: iu nu-i cap cavai di cicioari = atsel tsi nu-l mindueashti ghini un lucru cu caplu, va s-u patã;
40: nu-lj dã cu ciciorlu, cã s-nu-ts yinã dorlu = s-nu tradz mãnã, s-ts-arãdz di-un lucru, cã poati va s-yinã chirolu cãndu va tsã parã arãu, cã ts-acatsã ghini;
41: mutã ciciorlu sh-caftã guvojdu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-lu caftã (sh-lu-adutsi) singur biljelu;
42: ne cap, ne cicior = ncãrshiljat, alocuta, mintit, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi)
{ro: picior, pas}
{fr: pied, jambe, cuisse, pas}
{en: foot, leg, step}
ex: patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); mi dor cicioarili di-ahãtã imnari; shidea mpadi cu ciciorlu un pristi-alantu
(expr: shidea isih, fãrã nitsiunã cripari cã nu-nj lipsea tsiva); nu s-dispãrtsã nitsi un cicior (unã jgljoatã) di nãs; hirbem un cicior di carni
(expr: armu); tuts him pri cicior
(expr: etinj); tuts s-aflarã pri cicioari
(expr: etinj, ndreptsã); cu cicioarli deadi
(expr: s-minã sertu); musca ti mãcã di dai cicioarli?
(expr: di eshti ahãntu sertu sh-ti minj dipriunã); frica-ts da cicioari
(expr: frica ti fatsi s-fudz); tutunea poati s-facã cicioari
(expr: si s-facã afanã, s-hibã furatã); sh-lo cicioarli dinanumirea
(expr: fudzi, li cãli); lj-gioacã ciciorlu
(expr: alagã multu agonja); u lo n cicioari
(expr: s-lo dupã nãsã); l-loarã n cicioari
(expr: s-loarã dupã el); nu ti-acatsã cu mini cã va ti fac cicior di ljepuri
(expr: va ti-antrec, va ti fac trã pezã); lo cicior
(expr: s-dipãrtã, dusi diparti); sh-lo mintea la cicioari
(expr: fudzi di nu-l videa loclu); sh-acãtsã vulpea di patruli cicioari
(expr: u-acãtsã tu lats); el easti cicior di scamnu
(expr: soi di-amirã); aclo-l pimsi atsel cu un cicior
(expr: draclu); iu tsã sta cicioarli, s-nu tsã sta caplu; curmat, cã nu-l purta (tsãnea) cicioarli; canda li-avea cioarli cu chirii loati, ashi lj-eara curmati

§ cior (cĭórŭ) sn cioari/cioare (cĭŭá-ri) – (forma shcurtã di la zborlu cicior: unã cu cicior)
ex: iu nu-i cap, cavai di cioari (cicioari); vinjirã cu cioarli
(expr: pripadi); mi doari ciorlu; cu mãnj sh-cu cioari; a tutlor lã deadi cu cioarli
(expr: nu-apruche tsi-lj si deadi, tsi-lj si cãftã, etc.); loarã cior
(expr: s-dipãrtarã) oili; trapsi cior
(expr: easti diparti); l-feci cior di cãni
(expr: l-feci arizili, di-arshini cã lu-antricui); cãndu lja oili ciorlu, ciorlu
(expr: cãndu fug, s-dipãrteadzã oili unã dupã-alantã); sta cior pristi cior
(expr: sta isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-lj lipseashti tsiva); mi loarã pri cioari
(expr: nj-yini s-es nafoarã, s-mi duc s-la hale s-mi cac)

§ ciucior (cĭu-cĭórŭ) sn ciucioari/ciucioare (cĭu-cĭŭá-ri) – (unã cu cicior)

§ chicior (chi-cĭórŭ) sn chicioari/chicioare (chi-cĭŭá-ri) – (unã cu cicior)

§ ciuciurush (cĭu-cĭu-rúshĭŭ) sn ciuciurushi/ciuciurushe (cĭu-cĭu-rú-shi) – cicior njic; ciuciul
{ro: picioruş}
{fr: petit pied}
{en: little foot}
ex: ciuciurushili tsã ngljatsã; lj-cãlcã ciuciurushlu n casã

§ ciuciul (cĭú-cĭulŭ) sn ciuciuli/ciuciule (cĭú-cĭu-li) shi ciuci/ciuce (cĭú-ci) – (unã cu ciuciurush)
ex: ficiuriclu sh-freacã ciucili (ciuciurushili)

ex: lu ndipãrtarã di casã (l-pitricurã diparti, lu-agunirã)

§ ndipãrtat (ndi-pãr-tátŭ) adg ndipãrtatã (ndi-pãr-tá-tã), ndipãrtats (ndi-pãr-tátsĭ), ndipãrtati/ndipãrtate (ndi-pãr-tá-ti) – (unã vu dipãrtat)

§ ndipãrtari1/ndipãrtare (ndi-pãr-tá-ri) sf ndipãr-tãri (ndi-pãr-tắrĭ) – (unã vu dipãrtari1)

§ dipãrtari2/dipãrtare (di-pãr-tá-ri) sf dipãrtãri (di-pãr-tắrĭ) – zborlu cari-aspuni cãt di diparti s-aflã cariva; faptul cã un s-aflã diparti (loc sh-chiro) di tsiva; diastimã
{ro: distanţă, (în)depărtare}
{fr: distance, lointain; éloignement}
{en: distance, distant, remote}
ex: la nã njicã dipãrtari (diastimã) suntu muntsã-analtsã sh-unã mari baltã; dipãrtari (diastimã) di optu ori cali; dipãrtari di trei sãhãts; la nã dipãrtari di loc

§ ndipãrtari2/ndipãrtare (ndi-pãr-tá-ri) sf ndipãrtãri (ndi-pãr-tắrĭ) – (unã vu dipãrtari2)
ex: ndipãrtarea easti lungã

§ dipãrtatic (di-pãr-tá-ticŭ) sn dipãrtatitsi/dipãrtatitse (di-pãr-tá-ti-tsi) – starea tu cari s-aflã un tsi easti diparti
{ro: (în)depărtare}
{fr: éloignement}
{en: distance, remoteness}
ex: dipãrtaticlu (dipãrtarea) nu n-alasã s-n-adunãm

§ dipãrtos (di-pãr-tósŭ) adg dipãrtoasã (di-pãr-tŭá-sã), dipãrtosh (di-pãr-tóshĭ), dipãrtoa-si/dipãrtoase (di-pãr-tŭá-si) – tsi s-aflã diparti; (di) diparti, dipãrtat
{ro: depărtat}
{fr: éloigné, loin}
{en: away, far away}
ex: cã lj-u dipãrtoasã calea, dipãrtoasã sh-multu greauã; easti luna dipãrtoasã (di diparti); mutrescu muntsãlj dipãrtosh (tsi suntu diparti di-aoa); ni dit xeani sh-easti, ni dit dipãrtos loc (dipãrtat); cali dipãrtoasã (lungã) nã disparti; hoara di iu vinjish easti dipãrtoasã (s-aflã diparti di-aoa)

{ro: împuţinat, diminuat, redus}
{fr: amoindri, diminué, reduit}
{en: diminished, decreased, reduced}

§ mputsãnari/mputsãnare (mpu-tsã-ná-ri) sf mputsãnãri (mpu-tsã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva scadi ca numir i ca mãrimi; psãnari, psãniri, njicshurari, discreashtiri, scãdeari, afirisiri, firisiri, hirisiri, dipuneari
{ro: acţiunea de a împuţina, de a diminua, de a reduce; împuţinare, diminuare, reducere}
{fr: action d’amoindrir, de diminuer, de reduire; amoindrissement}
{en: action of diminishing, of decreasing, of reducing; reduction}
ex: mputsãnarea-a pãdurlor easti itii di uscãciuni

§ psãn (psắnŭ) adg (shi adv invar) psãnã (psắ-nã), psãnj (psắnjĭ), psãni/psãne (psắ-ni) – (unã cu putsãn)

§ psãnedz (psã-nédzŭ) (mi) vb I psãnai (psã-náĭ), psãnam (psã-námŭ), psãnatã (psã-ná-tã), psãnari/psã-nare (psã-ná-ri) – (unã cu mputsãnedz)
ex: paradzlji psãnarã (scãdzurã, s-featsirã ma putsãnj); psãnarã oili (scãdzu numirlu-a oilor)

§ psãnat (psã-nátŭ) adg psãnatã (psã-ná-tã), psãnats (psã-nátsĭ), psãnati/psãnate (psã-ná-ti) – (unã cu mputsãnat)

§ psãnari/psãnare (psã-ná-ri) sf psãnãri (psã-nắrĭ) – (unã cu mputsãnari)

§ psãniri/psãnire (psã-ní-ri) sf psãniri (psã-nírĭ) – (unã cu mputsãnari)

§ psãnami/psãname (psã-ná-mi) sf fãrã pl – putsãnj oaminj adunats tu-un loc; putsãni lucri (i yiets) di idyea soi i lugursiti cã au unã idyi hari
{ro: puţinătate}
{fr: petite quantité}
{en: small quantity}

§ psãnac (psã-nácŭ) adg psãnacã (psã-ná-cã), psãnats (psã-nátsĭ), psãnatsi/psãnatse (psã-ná-tsi) – (om) tsi easti slab shi njic ca boi; (lucru) tsi easti njic ca mãrimi (lundzimi)
{ro: mărunţel}
{fr: faiblet, maigrelet}
{en: skinny, thin, slight (person)}
ex: un bãrbat psãnac (shcurtu shi slab)