|
|
dafnă
RO:dafină - floare de dafin … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:32861>2014-05-14 22:31:03.862755 »
dafin
dafin (dá-finŭ) sm dafinj (dá-finjĭ) – numã tsi s-da la ma multi turlii di arburi njits tsi crescu tu locurli ma caldi (ca, bunãoarã, atseali dit Sudlu a Ivropiljei), cu frãndzã uvali (ca oulu) tsi nu cad earna, lutsescu sh-anjurzescu mushat (sh-tr-atsea s-bagã uscati tu mãcãruri tra s-lã si da unã ma bunã nustimadã shi anjurizmã), cu lãludz, aroshi i albi, mushat anjurzitoari, cu fructi njits, sh-di-a curi frãndzã sh-njits alumãchi s-fac cãrunj tra si s-bagã pi caplu-a oaminjlor cãndu suntu tinjisits; dafnu, dafni, dafnjauã, lavru, vai
{ro: dafin, laur}
{fr: laurier, daphné}
{en: laurel, bay tree, daphne}
ex: aushlji ncurunã giunamea cu curunã di dafin
§ dafnu (dáf-nu) sm dafnji (dáf-nji) – (unã cu dafin)
§ dafni/dafne (dáf-ni) sm dafnji (dáf-nji) – (unã cu dafin)
§ dafnjauã (daf-njĭá-ŭã) sf dafnjei (daf-njĭéĭ) – (unã cu dafin)
§ dafnã (dáf-nã) sf dafni/dafne (dáf-ni) – frãndzã uscatã di dafin tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã si da unã bunã nustimadã sh-aroamã; dafinã, vai
{ro: dafină}
{fr: feuille de laurier}
{en: bay leaf}
§ dafinã (dá-fi-nã) sf dafini/dafine (dá-fi-ni) – (unã cu dafnã)
dupã
dupã (dú-pã) prip – nãpoea-a unui lucru (hiintsã); dinãpoi di cariva; ma nclo di tsiva (un lucru); etc.; dipu, dupu
(expr:
1: dupã tsi = macã, di itia cã;
2: dupã cum = ashi cum;
3: un dupã altu = arãdãpsits tu-un bair;
4: mor dupã (un lucru) = am mari vreari ti (un lucru);
5: alag dupã (lucru) = caftu (lucru), voi s-aflu (lucru);
6: imnu dupã cariva = (i) imnu nãpoea-a lui; (ii) ãlj fac vrearea, fac cum dzãtsi el;
7: dupã mini = (i) ashi cum dzãc mini, ashi cum pistipsescu mini, ashi cum voi mini, etc.; (ii) nãpoea-a mea)
{ro: după}
{fr: après, selon, pour}
{en: after}
ex: oili pascu dupã dzeanã (di-alantã parti di dzeanã, nãpoea-a dzeanãljei); sã-nj ti-aducã dupã un an (ma nclo di-un an, un an ma nclo, un an di tora ninti); dupã alãtrari (ashi cum eara alãtrarea) ducheai cã suntu tsiva oaminj xenj; dupã tini (ashi cum dzãts tini, dupã pãrearea-a ta), lumea tutã va chearã; dupã tsi
(expr: macã, di itia cã) nu mi-ascultsã; imnã dupã nãs (nãpoea-a lui; icã, expr: ãlj fatsi vrearea); ari zaptianj dupã nãs (nãpoea-a lui); eara nduljatã dupã hilji-sa; imnã dupã lucru (sh-mutreashti lucrul; icã alagã s-aflã lucru); dupã tsi
(expr: macã, di itia cã) s-featsi hãtaea, tsi u vrei?; feci dupã cum (ashi cum) ãnj dimãndash; shedz dupã mini
(expr: nãpoea-a mea)
§ dupu (dú-pu) prip – (unã cu dupã)
ex: eara dupu ushi (nãpoea-a ushiljei) dupu plicarea a featãljei
§ dipu (dí-pu) prip – (unã cu dupã)
ex: Dafna tsi murea dipu lãludz (dupã lãludz, di vrearea-a lãludzlor)
§ dupã-nãsãtor (dú-pã-nã-sã-tórŭ) adg dupã-nãsãtoari/dupã-nãsãtoare (dú-pã-nã-sã-tŭá-ri), dupã-nãsãtori (dú-pã-nã-sã-tórĭ), dupã-nãsãtoari/dupã-nãsãtoare (dú-pã-nã-sã-tŭá-ri) – atsel tsi yini dupã (altu)
{ro: următor, care urmează}
{fr: suivant, qui suit}
{en: follower, which follows}
prãndzu1
prãndzu1 (prắn-dzu) sn prãndzuri (prắn-dzurĭ) –
1: oara 12 dit mesea di dzuã; njadzã-dzuã; njadzã-prãndzu, prãndzu-oarã, prãn-dzul mari;
2: measa tsi s-lja njadzã-dzua; mãcarea (ghela) di prãndzu;
(expr: shed pi prãndzu = stau la measã sh-mãc measa di prãndzu)
{ro: amiază; masa de prânz}
{fr: midi; repas de midi, dîner}
{en: noon; noon meal, lunch}
ex: prãndzu oarã (oara ti prãndzu, njadzã-dzuã) agiumsi; ti prãndzu oarã (njadzã-dzua); na-u sh-ursa, prãndzu oarã s-toarnã acasã; pãnã n prãndzul mari (oara trã prãndzãri, njadzã-dzuã); nã dzuã, prãndzu mari, tsi-lj tricu prit curcubetã a amirãlui?; din dzari pãnã n prãndzul mari; din prãndzul mari pãnã tu-a soarilui ascãpitari; avea heartã prãndzu (ghelã ti prãndzu) tra s-lã ducã prãndzu (measa di prãndzu); s-avea aprucheatã a prãndzului (oara trã prãndzãri); nã oarã pi stãmãnã shadi pi prãndzu
(expr: mãcã prãndzul) la noi; unã oarã dimneatsa fatsi trei ca dupã prãndzu; cãt vinji oara-a prãndzului, na tsi-u Dafna; ahurhirã s-lj-aducã prãndzu sh-tsinã; ma napoi ãl cljima pi prãndzu, cã s-featsirã oaspits bunj; prãndzul tsi va s-vã da amirãlu, cãndu va s-agiundzits acasã, easti cu fãrmac; cãndu bãgarã measã ti prãndzu; si scoalã feata, dupã tsi-apiri ghini, shi s-featsi dzua prãndzu; s-avea aprucheatã oara-a prãndzului; furã acljimats ti prãndzu aclo; dimãndã a hãngilui s-lã ndreagã un prãndzu; s-lji pitreacã prãndzul la agru; eara trãsh pri prãndzu
(expr: cãndu mãca ti prãndzu)
§ njadzã-prãndzu (njĭá-dzã-prắn-dzu) adv – tu oara-a prãndzului, njadzã-dzuã
{ro: la prânz}
{fr: à midi}
{en: at noon}
§ prãndzu2 (prắn-dzu) vb IV prãndzãi (prãn-dzắĭ), prãndzam (prãn-dzámŭ), prãndzãtã (prãn-dzắ-tã), prãndzãri/prãndzãre (prãn-dzắ-ri) – ljau measa di prãndzu; mãc ti prãndzu; mi tindu dupã measa di prãndzu tra s-dizvursescu, s-lu fur niheamã somnul; prãndzu, prãndu;
(expr: cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj = va pots s-lu-arãdz pri cariva unã oarã, multu-multu di doauã ori, ma nu sh-ma nãpoi, alanti ori)
{ro: prânzi; se repauza după masa de prânz}
{fr: prendre le repas de midi; se reposer à l’heure du midi}
suflu
suflu (sú-flu) vb I suflai (su-fláĭ), suflam (su-flámŭ), suflatã (su-flá-tã), suflari/suflare (su-flá-ri) – scot vimtu cu puteari, dit plimunj prit gurã (prit nãri); treatsi vimtu cu puteari dit un loc ma aratsi tu-un loc ma caldu (nafoarã i dit un loc dishcljis tu-un altu n casã); scot vimtu prit gurã (greu sh-agonja tra s-ljau anasã) cãndu hiu avursit dupã un copus mari tsi-l fac; adilj, ahulescu, bati (vimtu), tradzi (vimtu);
(expr:
1: nj-suflu narea = scot vimtu prit nãri cu puteari tra sã scot mixili tsi am nãuntru cari nu mi-alasã s-lj-au ghini anasã;
2: nu-am cu tsi sã-nj suflu narea = hiu multu oarfãn, cã nu-am paradz nitsi ti-unã distimeli; nu-am nitsi ascucheat ãn gurã; nu-am zmeanã la cur; etc.;
3: suflã draclu tu pungã = nj-easti punga goalã; nu-am paradz;
4: lji suflu = am paradz;
5: suflu lampa (tseara, shpirtul, etc.) = scot vimtu cu puteari dit gurã pristi pira-a lambãljei (a tsearãljei, a shpirtului, a pirãljei, etc.) tra s-u-astingu;
6: suflu foclu = scot vimtu cu puteari dit gurã pristi foc (i) tra s-lu-astingu, icã (ii) tra s-nu s-astingã, tra s-lu fac sã-lj creascã pira, tra s-ardã ma ghini;
7: lj-suflu unã (pliscutã) = lj-dau (lj-trag) nã pliscutã;
8: suflu flueara = bat flueara tra si s-avdã un cãntic;
9: omlu (pravda) nu mata suflã = omlu (pravda) nu-adilji, nu bãneadzã, easti mortu;
10: s-lu sufli, cadi = easti multu slab;
11: nu suflu nitsiun zbor = tac, nu dzãc tsiva a vãrnui, nu scot un zbor din gurã di-atseali tsi shtiu, tsi-nj sã spun, etc.)
{ro: sufla; respira; sufla nasul; stinge; etc.}
{fr: souffler; respirer; (se) moucher; éteindre; haleter; etc.}
{en: blow; breathe; blow one’s nose; extinguish (fire); pant; etc.}
ex: suflã (bati) vimtul cu puteari; va s-li suflã (lja) vimtul; sufla cu foljili tra sã schinã foclu; acãtsã ta-s suflã notlu, shi gljetslu, cari eara vãrtos ca bãrtsirea; suflãndalui un vimtu subtsãri shi caldu, li-astrãchi tuti apili; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã di dafnã; shi sufla turbatlu vimtu di dzãtseai cã vai chearã lumea!; ta s-nu imni pi-aoa, pi-aclo, yinu sã sufli la foali; acãtsã sã suflã prit nãri; suflu prit curlu a trumbetãljei sh-u-adun nãpoi tutã oastea; suflã tu foc ta si s-aprindã; dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nu vedz, cã s-astimsi foclu? ãlj dzãsi-a aishtui, suflã niheam; tsi suflji (adilj, ljai anasã) ashi greu?; va aibã moartã, ved cã nu suflã
(expr: easti mortu, nu-adilji); suflã-ts nãrli cã li ved mplini
(expr: scoati-ts mixili dit nãri); suflã
(expr: astindzi-u) lamba, cã vinji oara s-nã bãgãm tu crivari s-durnjim; apustusish, ved cã suflji; suflã-lj
virin
virin (vi-rínŭ) sn virinuri (vi-rí-nurĭ) –
1: fãrmaclu alãsat di yiets ca nãpãrtica, alghina, pangul, etc. cãndu (tra si s-apãrã) l-mushcã i lu ntsapã omlu; unã lugurii cari, cãndu easti mãcatã, lj-adutsi multu arãu (pãnã sh-moarti) a omlui;
2: starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); nvirin, fãrmac, cemir, ncemir, ciomir, axif, gãfã; nvirinari, virinari, virnari, nvirnari, nvirari, nver, dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; fãrmac
{ro: venin, otravă; amărăciune, întristare}
{fr: venin, poison; amertume, chagrin profond}
{en: venom, poison; bitterness, sadness}
ex: lj-eara fricã di virin (fãrmac); s-arucã virin (fãrmac) la patru cãnj; cuclu bati nsus pri chin, di nj-adutsi mash virin (amãrãciuni); armãnjlji plãng virin (cu-amãrami); am mari virin tu suflit (dureari sufliteascã); om cari tsãni virinlu
§ nvirin1 (nvi-rínŭ) sn nvirinuri (nvi-rí-nurĭ) – (unã cu virin)
ex: di nvirin (cripãri) muri troarã; mari nvirin ãnj yini
§ nver3 (nvérŭ) sm fãrã pl – (unã cu virin)
ex: nverlu ari shi dizver; nverlu aestu di itsido lucru cu vãrnu nu va s-bãnedz
§ virinedz (vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I virinai (vi-ri-náĭ), virinam (vi-ri-námŭ), virinatã (vi-ri-ná-tã), virinari/virinare (vi-ri-ná-ri) –
1: dau virin a unui tra s-lji fac arãu; ljau virin cãndu mi mãshcã (mi ntsapã) unã yeatsã ca, bunãoarã, nãpãrticã, alghinã, pangu, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; virnedz, nvirinedz, nvirin, nviredz, nfarmãc, nfãrmãcusescu, fãrmãcusescu, ncioamir, ncimiredz, nciumiredz, nciomir; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, crep, pãrãpunjisescu;
(expr: nu-nj ti hãrsea, hãrsite, nu-nj ti virina, virinate = zbor tsi dzãtsi cã haraua shi nvirinarea s-alãxescu di la unã dzuã la-alantã)
{ro: otrăvi, (se) mâhni, (se) întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner, affliger, attrister, être plein d‘amertume}
{en: poison, sadden, grieve, distress}
§ virinat (vi-ri-nátŭ) adg virinatã (vi-ri-ná-tã), virinats (vi-ri-nátsĭ), virina-ti/virinate (vi-ri-ná-ti) – cari lo virin; tsi-lj si deadi s-lja virin;
zmulgu
zmulgu (zmúl-gu) (mi) vb III shi II zmulshu (zmúl-shĭu), zmul-dzeam (zmul-dzeámŭ), zmulsã (zmúl-sã) shi zmultã (zmúl-tã), zmuldziri/zmuldzire (zmúl-dzi-ri) shi zmuldzeari/zmuldzeare (zmul-dzeá-ri) – trag cu puteari tra s-pot si scot (s-min) tsiva dit loclu iu s-aflã; lu-arap un lucru dit mãnjli-a unui; mi scol sh-mi hiumusescu dit loclu iu hiu tra s-mi duc iuva; mi dispartu (mi dizlichescu) dinapandiha di tsiva i cariva; azmulgu, dizgrãbun, arap, arachi, arãchescu, arichescu, archescu, scot, trag, deapir (perlu, peanili), etc.;
(expr:
1: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
2: nji zmulgu perlji (din cap) = fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); mi deapir, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc;
3: lu zmulgu = l-ljau tut tsi ari, lj-dispolj, l-bilescu, etc.)
{ro: smulge}
{fr: arracher}
{en: snatch, tear out, pull away}
ex: zmulgu (deapir) gãljina di peani; zmulgu (u scot dit loc, cur) earba dit grãdinã; tradzi sh-li zmuldzi (li scoati cu puteari) dit arãdãtsinã; li zmulsi unã cãti unã; arburli dit loc zmuldzea; Dafna nu si zmuldzea (nu-lj si fudzea) din bratsã-lj, ma cama si nhidzea!; u zmuldzi (u-arãchi) apala shi ca vimtul s-hiumuseashti shi-lj lja caplu; si zmuldzi (s-trapsi cu agunjii) dit mãnjli a gionilui, shi azboairã nãpoi cumu-sh-vinji; plãndzea shi zmuldzea perlu ca nã zurlã, s-dipira; cu trãdzeari di zurlã, lu zmulsi schinlu cu tuti arã-dãtsinj; zmulsi buzduganea, unã lj-ari tu mãdular sh-u-arucuti ca vacã mpadi; lu zmulsirã
(expr: lu-arãsirã sh-lu furarã) mãratlu sh-nu lj-alãsarã tsiva
§ zmulsu (zmúl-su) adg zmulsã (zmúl-sã), zmulshi (zmúl-shi), zmulsi/zmulse (zmúl-si) – tsi easti traptu cu puteari tra s-hibã scos i minat di tr-un loc; tsi easti arãchit dit mãnjli-a unui; tsi easti dipãrtat i dizlichit dinapandiha di tsiva i cariva; zmultu, azmulsu, azmultu, dizgrãbunat, arãchit, arichit, archit, scos, traptu, dipirat, etc.
{ro: smuls}
{fr: arraché}
{en: snatched, torn out, pulled away}
ex: canda nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu
§ zmultu (zmúl-tu) adg zmultã (zmúl-tã), zmultsã (zmúl-tsã), zmulti/zmulte (zmúl-ti) – (unã cu zmulsu)
§ zmuldziri/zmuldzire (zmúl-dzi-ri) sf zmuldziri (zmúl-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si zmuldzi tsiva; zmuldzeari, azmuldziri, azmuldzeari, dizgrãbunari, arãchiri, arichiri, archiri, scuteari, trãdzeari, dipirari, etc.