DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cazaca

cazaca (ca-zá-ca) sf cazãchi (ca-zắchĭ) – partea-a vãshcljelui tsi easti ischi (di-alantã parti di duti, adapi); catã, senghi, pishti;
(expr:
1: a cazaca = agioc di ficiurits;
2: mi-adar ciurla shi cazaca = mi mbet multu)
{ro: siciu}
{fr: partie de l’osselet qui est plate et opposée à la dosse}
{en: the flat part of the knuckle bone}
ex: ciurla sh-cazaca (beat, mbitat) s-adrarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãzã

cãzã (cã-zắ) sm cãzadz (cã-zádzĭ) – locurli nturtseshtsã ursiti di-un cãimãcan (unã sãngeachi ari ma multsã cãzadz sh-un cãzã ari ma multi nãi)
{ro: district, parte dintr-un “sangeac”}
{fr: district (part d’un sangeac” gouverné par un “caimacam”)}
{en: district (a part of a “sangeac”, governed by a “caimacam”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãzãmii/cãzãmie

cãzãmii/cãzãmie (cã-zã-mí-i) sf cãzãmii (cã-zã-míĭ) – carti (vivlii) cu multi turlii di zboarã tsi preftsãlj pot s-li tsãnã a crishtinjlor la bisearicã dupã tsi bitisescu lituryia
{ro: cazanie}
{fr: livre avec un recueil de sermons}
{en: book with a collection of sermons}

§ cazamii/cazamie (ca-za-mí-i) sf cazamii (ca-za-míĭ) – (unã cu cãzãmii)

§ cãzãnii/cãzãnie (cã-zã-ní-i) sf cãzãnii (cã-zã-níĭ) – (unã cu cãzãmii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãzani/cãzane

cãzani/cãzane (cã-zá-ni) sf cãzãnj (cã-zắnjĭ) – vas mari di metal (bãcãri), ma mari di bãrgacea, multi ori cu dauã mãnush (di-unã parti sh-di-alantã), tu cari s-herbu lucri;
(expr:
1: caplu cãzani = caplu nj-easti mari cãt unã cãzani, am ahãnti tu cap; expr:
2: bag cãzanea la-arãu = aspel stranjili la-arãu)
{ro: cazan}
{fr: chaudière}
{en: boiler}
ex: la cãshari laptili-l hirbem tu cãzani; cripã cãzanea ningã ciubucã; multsã avea cãzãnj trã arãchii; mãni bãgãm cãzanea la-arãu
(expr: va aspilãm la-arãu)

§ cãzãnulji/cãzãnulje (cã-zã-nú-lji) sf cãzãnulji/cãzãnulje (cã-zã-nú-lji) – cãzani njicã
{ro: cazan mic}
{fr: petite chaudière}
{en: small boiler}

§ cãzãngi (cã-zãn-gí) sm cãzãngeadz (cã-zãn-gĭádzĭ) – atsel cari fatsi cãzãnj; atsel cari vindi, ari ngãtan i lucreadzã cu cãzãnj
{ro: cazangiu}
{fr: chaudronnier}
{en: boiler maker}
ex: dush cãzanea la cãzãngi s-u ndreagã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãzãnsescu

cãzãnsescu (cã-zãn-sés-cu) vb IV cãzãnsii (cã-zãn-síĭ), cãzãn-seam (cã-zãn-seámŭ), cãzãnsitã (cã-zãn-sí-tã), cãzãnsiri/cãzãnsire (cã-zãn-sí-ri) – amintu (pãradz) cãndu hiu plãtit ti un lucru tsi-l fac; amintu, nchirdãsescu, chirdãsescu, chindisescu, scot
{ro: câştiga}
{fr: gagner}
{en: win, earn}

§ cãzãnsit (cã-zãn-sítŭ) adg cãzãnsitã (cã-zãn-sí-tã), cãzãnsits (cã-zãn-sítsĭ), cãzãnsiti/cãzãnsite (cã-zãn-sí-ti) – (un) tsi-ari amintatã tsiva; (lucrul) tsi easti amintat; amintat, nchirdãsit, chirdãsit, chindisit, scos
{ro: câştigat}
{fr: gagné}
{en: won, earned}

§ cãzãnsiri/cãzãnsire (cã-zãn-sí-ri) sf cãzãnsiri (cã-zãn-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nchirdãseashti tsiva; nchirdãsiri, chirdãsiri, amintari, chindisiri, scuteari
{ro: acţiunea de a câştiga; câştigare}
{fr: action de gagner}
{en: action of winning (earning)}

§ acãzãnsescu (a-cã-zãn-sés-cu) vb IV acãzãnsii (a-cã-zãn-síĭ), acãzãnseam (a-cã-zãn-seámŭ), acãzãnsitã (a-cã-zãn-sí-tã), acãzãnsiri/acãzãnsire (a-cã-zãn-sí-ri) – (unã cu cãzãnsescu)

§ acãzãnsit (a-cã-zãn-sítŭ) adg acãzãnsitã (a-cã-zãn-sí-tã), acãzãnsits (a-cã-zãn-sítsĭ), acãzãnsiti/acãzãnsite (a-cã-zãn-sí-ti) – (unã cu cãzãnsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amintu1

amintu1 (a-mín-tu) vb I amintai (a-min-táĭ), amintam (a-min-támŭ), amintatã (a-min-tá-tã), amintari/amintare (a-min-tá-ri) – nchirdãsescu tsiva (pãradz i altu lucru) cãndu fac unã stihimã (cãndu mi-alumtu, cãndu mi-antrec cu cariva, cãndu escu plãtit ti un lucru tsi-l fac, etc.); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu, cãzãnsescu, chindisescu, fac, aflu, scot
{ro: câştiga}
{fr: gagner}
{en: win, earn}
ex: lã si pãru cã amintarã unã vãsilii; fã Doamne, s-amintu; adz s-amintã, mãni s-amintã, tritsea dzãlili unã cãti unã; macã-i di la preftu, ghini featsish, cã nãsh li-amintã fãrã asudoari; cara s-hiu cu voi niscãntsã mesh va s-amintu (nchirdãsescu, nvets) multi; cu tsi gioni mi-amintai (nj-aflai, cãdzui tu vreari)!

§ amintat1 (a-min-tátŭ) adg amintatã (a-min-tá-tã), amintats (a-min-tátsĭ), amintati/amintate (a-min-tá-ti) – (lucru) tsi easti nchirdãsit; harea tsi u ari un tsi-ari amintatã tsiva; anchirdãsit, ãnchirdãsit, nchirdãsit, chirdãsit, cãzãnsit, chindisit, loat, scos
{ro: câştigat}
{fr: gagné}
{en: won}
ex: nãsh mãratslji lu-ashtipta s-yinã amintat (cu amintatic); paradzlji amintats di tatã-su cu asudori

§ amintari1/amintare (a-min-tá-ri) sf amintãri (a-min-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchirdãseashti tsiva; anchirdãsiri, ãnchirdãsiri, nchirdãsiri, chirdãsiri, cãzãnsiri, chindisiri, loari, scuteari
{ro: acţiunea de a câştiga; câştigare}
{fr: action de gagner}
{en: action of winning, earning}

§ amintatic (a-min-tá-ticŭ) sm fãrã pl – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi nchirdãseashti cariva; ncherdu, cheari
{ro: câştig, beneficiu}
{fr: gain, bénéfice}
{en: gain}
ex: mari amintatic easti; tora nu-ai vãrnu amintatic (tsiva tsi s-pots si nchirdãseshti); nu lj-eara di amintatic, cãt lj-eara di altã; veara aestã avum mari amintatic; am amintatic (ved hãiri, am intires) di la oaminjlj-aeshti; nvetslu-a limbãljei armãneascã easti mari amintatic trã armãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

auã

auã (a-ú-ŭã) sf auã (a-ú-ŭã) – fructul tsi creashti (tu arapuni pri unã ayitã) ca gãrnutsã albi, aroshi i lãi, buni tu mãcari sh-tu fãtsearea-a yinlui;
(expr:
1: aua = chirolu tsi s-coatsi aua;
2: auã-nj si featsi gura = nji s-umplu gura di gãrnutsã;
3: shi saltsea-a mea va s-facã auã = ai arãvdari, va yinã sh-arada-a mea, cu tuti cã nu ts-yini s-pistipseshti)
{ro: strugure}
{fr: raisin}
{en: grapes}
ex: tsi cã-i lai sh-arãnjoasã, cu dispoti shadi pri measã (angucitoari: aua); auã spirlungã sh-bunã; aclo n pãduri s-fãtsea di tuti poamili, meari, gortsã, auã, curcubeti sh-alti; dã-nj unã auã (un gãrnuts di-auã); s-nupu mãts auã multã; shidzu sh-mãcã auãli; arapunjli di-auã lj-tritsea pri la budzã; poati s-mãcã shi s-lja cãtã auã s-va; lj-adunarã di cama buna auã; dultseamea a auãljei; siminta a auãljei nu va mãcari; vinji tu-auã (tu chirolu tsi s-fatsi aua); tu auã easti Stãmãria Mari

§ auã frãntseascã (a-u-ŭã frãn-tseás-cã) sf – numã tsi s-da a yimishilor tsi crescu pri ma multi soiuri di arburits (pãljuri, ca braganjeu, coacãz, etc.), ca neshti njits arapuni cu njits gãrnutsã (aroshi, lãi i verdzã, niheamã ca acri ma cari suntu buni tu mãcari); coacãzã, braganã
{ro: coacăză}
{fr: groseilles à grappes}
{en: currant}
ex: la noi nu ari multã auã frãntseascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

banji/banje

banji/banje (bá-nji) sf bãnj (bắnjĭ) –
1: aspilarea-a truplu ntreg; intrarea (a omlui) cu truplu ntreg tu apã tra si s-la (si s-ascaldã, s-anoatã, etc.);
2: cupanja (cãzanea) tu cari omlu intrã tra si-sh la ntreglu trup;
3: loclu ningã apã (amari, arãuri, izvuri di munti cu apã tsi-azvoami dit loc, etc.) iu s-dutsi dunjaea si sã scaldã, s-facã banji, s-bea apã acrã dit loc, etc.;
4: udãlu din casã iu omlu poati si s-ducã si s-la, si-sh facã apa (si s-chishi) icã s-easã nafoarã (si s-cacã)
{ro: baie}
{fr: bain, baignoire}
{en: bath, bath-tub}
ex: feci nã banji aeri (nj-lai ntreglu trup); adu banja (cupanja, cãzanea) s-n-ascãldãm; mi dush la bãnj (locuri di ningã apã iu lumea fatsi banji)

§ mbãnjedz (mbã-njĭédzŭ) (mi) vb I mbãnjai (mbã-njĭáĭ), mbãnjam (mbã-njĭámŭ), mbãnjatã (mbãnjĭá-tã), mbãnja-ri/mbãnjare (mbã-njĭá-ri) – intru tu apã (cupanji, arãu, etc.) tra s-mi lau (s-mi-ascaldu, s-anot, etc.); fac banji; mi-ascaldu, mi lau, mi-aspel; anot, mplãtescu
{ro: (se) îmbăia; scălda, înota}
{fr: (se) baigner; nager}
{en: take a bath; swim}
ex: cara mi mbãnjai (feci unã banji), nj-si ljishurã truplu

§ mbãnjat (mbã-njĭátŭ) adg mbãnjatã (mbã-njĭá-tã), mbãnjats (mbã-njĭátsĭ), mbãnjati/mbãnjate (mbã-njĭá-ti) – tsi ari faptã banji; tsi ari intratã ntreg tu apã (di s-featsi muceali, tra si s-la, si s-ascaldã, s-anoatã, etc.); aspilat, lat, ascãldat, anutat, mplãtit
{ro: îmbăiat; scăldat, înotat}
{fr: baigné; nagé}
{en: who has taken a bath, a swim}
ex: nu lu-alas s-easã tu vimtu mbãnjat (dupã tsi featsi nã banji)

§ mbãnjari/mbãnjare (mbã-njĭá-ri) sf mbãnjeri (mbã-njĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã mbãnjadzã; fãtseari banji; aspilari, ascãldari, anutari, mplãtiri
{ro: acţiunea de a (se) îmbăia; de a (se) scălda, de a înota; îmbăiare, scăldare, înotare}
{fr: action de (se) baigner; de nager}
{en: action of taking a bath; of swimming}
ex: di-ahãtã mbãnjari (fãtseari banji, ascãldari) va ti doarã caplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãrsii/bãrsie

bãrsii/bãrsie (bãr-sí-i) sf bãrsii (bãr-síĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi yimishili suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama i si s-facã yinlu; tsipurã, tsipur, cominã, cumenji, pishtinã, prishtinã, prãshtinã, prushtinã, purushtinã;
(expr: l-fac bãrsii = (i) l-fac cumãts, l-chisedz, lu zmoatic; (ii) lu mbet)
{ro: drojdie}
{fr: lie, marc (de raisin), residue, sédiment}
{en: marc (of grapes), residue, sediment}
ex: hirbem bãrsia tu cãzani shi scoatim arãchia; biu pãnã nu alãsã dicãt bãrsia i purushtina; bãrsii s-featsirã
(expr: biurã di si mbitarã multu di multu); s-ciucutirã n cali di s-featsirã bãrsii
(expr: di si zmuticarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

braganjeu

braganjeu (bra-ga-njĭéŭ) sm braganjei (bra-ga-njĭéĭ) – numã tsi s-da la ndauã turlii di arburits (pãljuri), cu frãndzãli tsi-aspun tu videari ca unã palmã di om, cu lilici galbini icã verdzã tsi crescu pri arapuni shi yimishili tsi s-fac dit eali ca gãrnutsã njits, lãi i verdzã; coacãz
{ro: coacăz}
{fr: groseillier}
{en: currant}

§ braganã (brá-ga-nã) sf bragani/bragane (brá-ga-ni) – yimishili fapti di braganjeu, njits, aroshi, lãi i verdzã, niheamã ca acri ma buni tu mãcari; coacãzã, auã frãntseascã
{ro: coacăză}
{fr: groseille}
{en: currant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

buduvai

buduvai (bu-du-váĭŭ) sn buduvai/buduvae (bu-du-vá-i) – chelindru mari, maxus adrat tra s-tsãnã muljituri tu el (di-aradã apã, lapti, gaz, etc.) trã tsãneari tu-un loc i trã purtari dit un loc tu altu, ncãrcat pri-unã aftuchinã (amaxi) mari; unã soi di groapã mari adratã tu loc (ca unã njicã baltã, lac njic i ca unã cãzani mari di metal, cimentu, cheatrã, etc. dishcljisã prisuprã), tu cari s-adunã shi s-tsãni apã; sternã, gurnã, hãvuzi
{ro: cisternă, bazin}
{fr: citerne, bassin}
{en: cistern, tank}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã