DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãtsãn

cãtsãn (cã-tsắnŭ) sn cãtsãni/cãtsãne (cã-tsắ-ni) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, etc.); mãcarea tsi intrã tu-un ahtari piat; cãtsin, cãtsãnã, misur, misurã, piat, pheat, blid, san, sãhan, sãhani, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, cingu;
(expr: nj-cadi n cãtsãn = nj-cadi unã taxirati pri cap; dau di-un lucru arãu)
{ro: farfurie}
{fr: assiette, plat, écuelle}
{en: bowl, dinner plate}
ex: un cãtsãn (pheat) di melj; lj-da cãtsãnlu calpu; asparsi tuti cãtsãnili di pi measã; umpli-nj cãtsãnlu cu dzamã; cãtsãni avem multi; s-ti-ascapã Dumnidzã s-nu-ts cadã tu cãtsãn
(expr: s-nu dai n cali di..., s-nu ti-astalj n cali cu) omlu-arãu

§ cãtsãnã (cã-tsắ-nã) sf cãtsã-ni/cãtsãne (cã-tsắ-ni) – (unã cu cãtsãn)

§ cãtsin (cã-tsínŭ) sn cãtsini/cãtsine (cã-tsí-ni) – (unã cu cãtsãn)

§ cãtson (cã-tsónŭ) sn cãtsoani/cãtsoane (cã-tsŭá-ni) – cãtsãn di lemnu; cinacã, cinac, cinachi, gãvanã, etc.
{ro: strachină de lemn}
{fr: écuelle de bois}
{en: wooden bowl}

§ cãtsãnar (cã-tsã-nárŭ) sm cãtsãnari (cã-tsã-nárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi cãtsãni
{ro: omul care face sau vinde farfurii}
{fr: l’homme qui fai ou vend des assiettes, des écuelles}
{en: bowl (plate) maker or seller}

§ cãtsãnãrii/cãtsãnãrie (cã-tsã-nã-rí-i) sf cãtsãnãrii (cã-tsã-nã-ríĭ) – loclu iu s-fac i s-vindu cãtsãni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

blid

blid (blídŭ) sn blidi/blide (blí-di) shi bliduri (blí-durĭ) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, di-aradã di loc arsu (ma poati s-hibã adrat sh-di bãcãri, fãrfuriu, yilii, lemnu, etc.); misur, misurã, piat, pheat, pheatac, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: blid, castron, farfurie}
{fr: plat, écuelle, terrine, assiette}
{en: bowl, earthenware plate}
ex: blid di mãrcat, pisti casã arcat (angucitoari: luna); di la noi pãnã la voi, blidi, blidi teasi (angucitoari: calea); njiclu sh-lu-ari blidlu (pheatlu) a lui; mãcã tu blidi

§ blidar (bli-dárŭ) sm, adg (mash masculin) blidari (bli-dárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi blidi; ular
{ro: blidar}
{fr: celui qui fait ou vend des “blids”}
{en: bowl maker or seller}

§ blidãrii/blidãrie (bli-dã-rí-i) sf blidãrii – loclu iu blidarlji fac blidurli; ducheani iu s-vindu bliduri
{ro: locul unde se fac sau vând bliduri}
{fr: la place où on fait ou on vend des “blids”}
{en: place where one makes or sells “blids”}
ex: intrai tu blidãrii tra s-nu mi udã ploaea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

calpu

calpu (cál-pu) adg calpã (cál-pã), calchi (cál-chi), calpi/calpe (cál-pi) – (om, parã, pãreari, etc.) cari pari mash, cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); tsi s-aspuni unã soi, cãndu-averlu easti cã-i altã soi; calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, calpuzan, cãlpãzan, arãditor
{ro: fals, falsificat}
{fr: faux, falsifié}
{en: false, falsified}
ex: l-bãgã tu mãnica di tãmbari shi-lj da cãtsãnlu calpu; mintea-aestã easti calpã; astãdz aflji multsã oaminj calchi; tura aestã easti calpã

§ calpic (cál-picŭ) adg calpicã (cál-pi-cã), calpits (cál-pitsĭ), calpitsi/calpitse (cál-pi-tsi) – (unã cu calpu)
ex: parãlu calpic pute nu cheari

§ calpuzan (cal-pu-zánŭ) sm, sf, adg calpuzanã (cal-pu-zá-nã), calpuzanj (cal-pu-zánjĭ), calpuzani/calpuzane (cal-pu-zá-ni) – om (lucru) tsi easti calpu; om tsi ndreadzi cãrtsã calpi; om arãu cari, cu minciunj sh-cu culãchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poatã s-arãdã altsã oaminj; om tsi nu easti bun trã tsiva dip; cãlpãzan, calpu, calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, arãditor
{ro: fals, falsificat, falsificator, netrebnic}
{fr: faux, falsifié, falsificateur}
{en: false, falsified, falsifier}
ex: cu-aestu calpuzan (arãditor, minciunos) aflash s-ti fats urtac?

§ cãlpuzan (cãl-pu-zánŭ) sm, sf, adg cãlpuzanã (cãl-pu-zá-nã), cãlpuzanj (cãl-pu-zánjĭ), cãlpuzani/cãlpuzane (cãl-pu-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: ficiorlu-lj easti cãlpuzan (bun trã tsiva)

§ cãlpãzan (cãl-pã-zánŭ) adg cãlpãzanã (cãl-pã-zá-nã), cãlpãzanj (cãl-pã-zánjĭ), cãlpãzani/cãlpãzane (cãl-pã-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: aslanj, cãlpãzanj (calchi)

§ cãlpuzãnedz (cãl-pu-zã-nédzŭ) vb I cãlpuzãnai (cãl-pu-zã-náĭ), cãlpuzãnam (cãl-pu-zã-námŭ), cãlpuzãnatã (cãl-pu-zã-ná-tã), cãlpuzãnari/cãlpuzãnare (cãl-pu-zã-ná-ri) – ndreg cãrtsã calpi (minciunoasi) trã lugursearea-a lor ca dealihea (cu bãgarea di ipugrãfii shi vuli calpi, cari s-aspunã, bunãoarã, cãndu shi iu s-ari amintatã cariva, tsi sculii ari faptã, a curi ari alãsatã avearea tu dyeata-a lui, etc.); mi-aspun bun (cãndu-averlu easti cã hiu lai) sh-arãd lumea cu minciunj sh-cu culãchipsiri; aplãnipsescu, ncaltsu, bag cãlupea (sãmarlu, cuvata, pirde la oclji, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cocã2

cocã2 (có-cã) sf cocã (có-cã) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, poami, nuts, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); bumboanã, bambonã, cufetã, toafã, zãhãratã, zãhãrtari, fructi, poami, yimishi;
(expr: nica-lj dzãtsi-a oului cocã = easti nica ageamit di minti, nu-lj criscu mintea)
{ro: bomboană}
{fr: bonbon}
{en: candy}
ex: unã cocã tu cãtsãnã; umplui poala di cocã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghelã

ghelã (ghĭé-lã) sf gheli/ghele (ghĭé-li) – lugurii ndreapti trã mãcari (prit cutseari, hirbeari, fridzeari, etc.); mãcari, mãyirii, miyirii;
(expr: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj)
{ro: mâncare gătită}
{fr: mets, plat}
{en: prepared food, course, meal}
ex: tsi ghelã (mãcari) avem ti prãndzu?; nu featsi gheli multi; aestã ghelã nu s-mãcã; avea bãgatã fãrmac sh-tu gheli; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; nj-yinji njurizma a ghelãljei (di mãcari); avem doauã gheli; s-ti fats ca zurlu shi s-li vershi tuti ghelili; virsã tuti ghelili shi asparsi tuti cãtsãnili

§ ghelãgiu (ghĭe-lã-gíŭ) sm ghelãgii (ghĭe-lã-gíĭ) – bãrbatlu tsi ndreadzi mãcarea (ghela); mayir, mayirgi, mãyirgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã