|
|
cãtsutar
cãtsutar (cã-tsu-tárŭ) sm, sf adg – vedz tu cutsut
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cutsutaconi/acone
aconi/acone (a-có-ni) sf aconj (a-cónjĭ) – cheatrã trã nturyisiri hãlãts tsi talji (cãtsuti, foartits, etc.); miracuni
{ro: cute}
{fr: pierre à aiguiser}
{en: grindstone}
§ miracuni/miracune (mi-rá-cu-ni) sf miracunj (mi-rá-cu-njĭ) – (unã cu aconi)
ahulescu
ahulescu (a-hu-lés-cu) (mi) vb IV ahulii (a-hu-líĭ), ahuleam (a-hu-leámŭ), ahulitã (a-hu-lí-tã), ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) –
1: suflu vimtu dit plimunj pri un lucru, (eami tsi s-abureadzã, etc.); suflu pri mãnj tra s-li ngãldzãscu;
2: bag (dau cu) mãna lishor pristi-un lucru, tra s-lu-aduchescu (cu deadzitli) tsi easti sh-cum easti (tra s-caftu, tra s-ved, ma s-aibã i s-nu aibã tsiva, etc.); huhulescu, suflu; pusputescu, pãspãtescu, pusputipsescu;
(expr:
1: lu-ahulescu cu vearga = lu-agudescu cu vearga;
2: lj-ahulescu un lucru = lj-fur, lj-agudescu un lucru)
{ro: sufla; pipăi, atinge}
{fr: souffler, tâter, toucher, tâtonner, palper}
{en: blow, feel with fingers, touch}
ex: ahulea-ts mãnjli (suflã tu mãnj) cã easti arcoari; nj-ahuleam mãnjli (nj-suflam tu mãnj) tra s-mi ngãldzãscu; s-tsã fure arcoari tu mãnj, ahuleats-li; ahulish, nu mutrish ghini; ahulea (da cu mãna) s-veadã cã-i saclu; ahulii aoa, nclo shi aflai un cãtsut; tsi tut pusputeashti sh-ahuleashti?; cum ãn gurã s-ahulescu (s-pusputescu); s-videa, s-ahulea (s-pusputea); ahulea gãljina, ari ou?; ahulea-l
(expr: agudea-l) cu vearga; lj-avea ahulitã
(expr: lj-avea furatã) unã stearpã; ahulim (suflãm pri) nuca agiucatã trei ori sh-apoea u mãcãm ca s-nu fatsim mamã; capra ahuleashti perlu (suflã tu per tra s-facã sonlu “hu”)
§ ahulit (a-hu-lítŭ) adg ahulitã (a-hu-lí-tã), ahulits (a-hu-lítsĭ), ahuliti/ahulite (a-hu-lí-ti) – (lucru) tsi easti suflat; tsi easti pusputit; huhulit, pãspãtit, pusputipsit
{ro: suflat; pipăit, atins}
{fr: soufflé, tâté, touché, tâtonné, palpé}
{en: blown, felt with fingers, touched}
§ ahuliri/ahulire (a-hu-lí-ri) sf ahuliri (a-hu-lírĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari ahuleashti; dari cu mãna; suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri
{ro: acţiunea de a sufla, de a pipăi, de a atinge; suflare; pipăire, atingere}
{fr: action de souffler, de tâter, de toucher, de tâtonner, de palper}
{en: action of blowing, of feeling with fingers, of tou-ching}
ex: s-imnã cu ahuliri (peanarga pusputipsindalui); lu-aflu cu-ahuliri (cu pusputiri)
§ ahulitã (a-hu-lí-tã) sf fãrã pl – lucrul tsi-l fatsi un cãndu ahuleashti; ahuliri, suflari, huhuliri, pusputiri, pãspãtiri, pusputipsiri
alaz
alaz (a-lázŭ) sn alazi/alaze (a-lá-zi) shi alazuri (a-lá-zurĭ) – armã shcurtã shi sumigoasã di mãnã (tsi sh-u-adutsi cu un cãtsut tsi easti adrat ashi ca si s-higã lishor tu truplu-a omlui); laz, acamã, camã, shish
{ro: pumnal, stilet}
{fr: poignard}
{en: dagger}
ex: lj-arucã alazlu (acama) arosh dit mãnj
§ laz (lázŭ) sn lazi/laze (lá-zi) shi lazuri (lá-zurĭ) – (unã cu alaz)
ex: hidzi un laz tu shileahi
amurtsãt3
amurtsãt3 (a-mur-tsắtŭ) sm fãrã pl – unã dureari yii shi tãljitoasã tsi ti-agudeashti (tsã da) iuva tu trup, dinãcali, ca un cãtsut, unã sulã; giunglu, stihiptu, mãshcari, pundziri, sulã
{ro: junghi}
{fr: point de coté}
{en: sudden sharp pain (stitch) in the side}
ex: mi tsãni un amurtsãt, nj-da ca unã sulã tu trup; oasili u durea, amurtsãtlu (pundzirea, giunglul) u tsãnea
arad
arad (a-rádŭ) (mi) vb III shi II arash (a-ráshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arasã (a-rá-sã), aradiri/aradire (a-rá-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – talj cu xurafea (cu machina di-aradiri) perlu (di pi fatsã, trup i cap); cur (cu cãtsutlu) asprilj a unui pescu; cur perlji di pi unã cheali di pravdã; scot un petur suptsãri di pi fatsa-a unui lucru (cu cãstura, arenda, mãna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrãpsiti pri unã acoalã i lemnu; sursescu, xursescu, bãrbirisescu, bãrbirsescu; (fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea)
{ro: rade, bărbieri; răzui}
{fr: raser; gratter, râper}
{en: shave; rasp, grate, scrape}
ex: va nj-aradã (surseascã) barba; unã tsi lu-arãdea (ãl xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash (curai) scãndurli di laspi; ts-arãshesh (tsã sursish, tãljash) barba
§ aras (a-rásŭ) adg arasã (a-rá-sã), arash (a-ráshĭ), arasi/arase (a-rá-si) – tsi-lj s-ari tãljatã perlu di pi fatsã (trup i cap, cu xurafea i machina di-arãdeari); sursit, xursit, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé, gratté}
{en: shaved}
§ aradiri/aradire (a-rá-di-ri) sf aradiri (a-rá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aradi tsiva; arãdeari, xursiri, sursiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser, de gratter, de toucher}
{en: action of shaving, of touching}
§ arãdeari4/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu aradiri)
§ arãsãturã (a-rã-sã-tú-rã) sf arãsãturi (a-rã-sã-túrĭ) – atsea tsi-ari faptã un om tsi s-ari arasã; urma alãsatã (pri fatsã, lemnu, acoalã, etc.) dupã aradirea-a unui lucru; cumãtsli tsi-armãn (armãsãturli) di la aradirea-a unui lucru
{ro: răzătură}
{fr: râpure}
{en: raspings, gratings}
aranã
aranã (a-rá-nã) sf arãnj (a-rãnjĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); ranã, pleagã, pliyii, yirã;
(expr:
1: lj-dau di aranã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu dishcljidi (discoapirã) arana (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã;
3: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sh-mutreashti di cripãrli-a lui;
4: bagã mãna pi-aranã = shtii (dzãtsi) trã tsi easti zborlu;
5: am unã-aranã tu inimã = mi doari, mi creapã un lucru)
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: nj-feci mãna arãnj; nu dishcljidi-aranã veaclji cã doari
§ ranã (rá-nã) sf rãnj (rãnjĭ) – (unã cu aranã)
ex: nj-adrai ranã la cicior; am nã ranã tu inimã
§ arãnescu (a-rã-nés-cu) (mi) vb IV arãnii (a-rã-níĭ), arãneam (a-rã-neámŭ), arãnitã (a-rã-ní-tã), arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã-aranã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); rãnescu, pliguescu, pligusescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: u-avea arãnitã (pliguitã, lãvuitã) cu un curshum
§ arãnit (a-rã-nítŭ) adg arãnitã (a-rã-ní-tã), arãnits (a-rã-nítsĭ), arãniti/arãnite (a-rã-ní-ti) – tsi easti agudit shi-lj si fatsi unã aranã (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); rãnit, lãvuit, pliguit, pligusit, lãvusit, agudit
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}
§ arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) sf arãniri (a-rã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãneashti icã easti arãnit; rãniri, pliguiri, pligusiri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri
{ro: acţiunea de a răni (cu armă de foc)}
{fr: action de blesser (par une balle)}
arinde
arinde (a-rin-dé) sm arindedz (a-rin-dédzĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (ma-rangolu) aradi (arindiseashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rinde, rindeauã, strug, rucani, arucani
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}
§ rinde (rin-dé) sm rindedz (rin-dédzĭ) – (unã cu arinde)
§ rindeauã (rin-deá-ŭã) sf rindei (rin-déĭ) – (unã cu arinde)
§ arindisescu (a-rin-di-sés-cu) vb IV arindisii (a-rin-di-síĭ), arindiseam (a-rin-di-seámŭ), arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arindelu tra s-ischeadzã scãndurili; arãndisescu, arundisescu, struguescu, aruncãsescu, arucãnsescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}
§ arindisit (a-rin-di-sítŭ) adg arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisits (a-rin-di-sítsĭ), arindisiti/arindisite (a-rin-di-sí-ti) – (fatsã, lemnu, scãndurã) tsi easti datã (ischeatã) cu arindelu; arãndisit, arundisit, struguit, aruncãsit, arucãnsit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}
§ arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) sf arindisiri (a-rin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arindiseashti tsiva; arãndisiri, arundisiri, struguiri, aruncãsiri, arucãnsiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}
§ arãndisescu (a-rãn-di-sés-cu) vb IV arãndisii (a-rãn-di-síĭ), arãndiseam (a-rãn-di-seámŭ), arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) – (unã cu arindisescu)
§ arãndisit (a-rãn-di-sítŭ) adg arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisits (a-rãn-di-sítsĭ), arãndisiti/arãndisite (a-rãn-di-sí-ti) – (unã cu arindisit)
§ arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) sf arãndisiri (a-rãn-di-sírĭ) – (unã cu arindisiri)
arucani/arucane
arucani/arucane (a-ru-cá-ni) sf arucãnj (a-ru-cãnjĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (marangolu) aradi (strugueashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rucani, arinde, rinde, rindeauã, strug
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}
§ rucani/rucane (ru-cá-ni) sf rucãnj (ru-cãnjĭ) – (unã cu arucani)
§ arucanizmã (a-ru-cá-niz-mã) sf arucanizmati/arucanizmate (a-ru-ca-níz-ma-ti) – pulbirea di lemnu tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã lemnul cu prionea i arucanea
{ro: rumeguş}
{fr: sciure de bois}
{en: sawdust}
ex: arucanizmati di lemnu
§ arucãnsescu (a-ru-cãn-sés-cu) vb IV arucãnsii (a-ru-cãn-síĭ), arucãnseam (a-ru-cãn-seámŭ), arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arucanea tra s-ischeadzã scãndurili; aruncãnescu, arindisescu, arãndisescu, arundisescu, struguescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}
§ arucãnsit (a-ru-cãn-sítŭ) adg arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsits (a-ru-cãn-sítsĭ), arucãnsiti/arucãnsite (a-ru-cãn-sí-ti) – lemnul (scãndura) tsi easti datã cu-arucanea; aruncãsit, arindisit, arãndisit, arundisit, struguit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}
§ arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) sf arucãnsiri (a-ru-cãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucãnseashti tsiva; aruncãsiri, arindisiri, arãndisiri, arundisiri, struguiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}
§ aruncãsescu (a-run-cã-sés-cu) vb IV aruncãsii (a-run-cã-síĭ), aruncãseam (a-run-cã-seámŭ), aruncãsitã (a-run-cã-sí-tã), aruncãsiri/aruncãsire (a-run-cã-sí-ri) – (unã cu arucãnsescu)
ex: aruncãsi (lj-deadi cu arucanea, u strugui) scãndura
camã1
camã1 (cá-mã) sf cami/came (cá-mi) –
1: armã shcurtã shi sumigoasã di mãnã (tsi sh-u-adutsi cu un cãtsut tsi ari unã lipidã tsi talji di dauãli pãrtsã, adrat maxus ca si s-higã lishor tu truplu-a omlui); acamã, laz, alaz, shish;
2: cãtsut
{ro: stilet, pumnal; cuţit}
{fr: grand poignard; couteau}
{en: big dagger; knife}
ex: s-hiumuseashti cu cama (alazlu) tu mãnã; lj-plãntã cama tu ilji; mash mãnerlu a camãljei armasi nafoarã
§ acamã (a-cá-mã) sf acami/acame (a-cá-mi) – (unã cu camã1)
cãrdiliu
cãrdiliu (cãr-di-líŭ) sn cãrdiliuri (cãr-di-lí-urĭ) – vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsari di sãndzi (cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; tritseari prit lipidã; virsari di sãndzi; cãrleshi, cãrligii, cãrmoalã, leshi, mãchelj, funico, fãnico
{ro: măcel, masacru}
{fr: carnage, massacre}
{en: carnage, slaughter, massacre}
ex: tsi cãrdiliu (mãchelj) adrarã; tsi cãrdiliu (fãnico), featsi nãsã, mutrindalui amarea
§ cãrleshi (cãr-lé-shi) sf cãrleshuri (cãr-lé-shĭurĭ) – (unã cu cãrdiliu)
ex: cãndu vidzui atsea cãrleshi (virsari) di sãndzi; l-angrica s-adarã cãrleshi (mãchelj)
§ cãrligii/cãrligie (cãr-li-gí-i) sf cãrligii (cãr-li-gíĭ) – (unã cu cãrdiliu)
§ cãrmoalã (cãr-mŭá-lã) sf cãrmoali/cãrmoale (cãr-mŭá-li) – (unã cu cãrdiliu)
ex: putsãnj ascãparã di cãrmoalã atsea dzuã