|
|
cãtrãnit
cãtrãnit (cã-trã-nítŭ) adg – vedz tu cãtrani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãtranicãtrani/cãtrane
cãtrani/cãtrane (cã-trá-ni) sf cãtrãnj (cã-trắnjĭ) – lucru lai (ca pisa) shi suptsãri-muzgos (faptu dit cãrbunj, pecurã i untulemnul scos dit loc); pisã, chisã, pecurã, smolã; (fig:
1: cãtrani = scutidi, ntunearic greu;
2: (stranji) di cãtrani = (stranji) lãi di jali;
3: cãtrani (adg) = (i) cãtran, catran, curbisit, stuhinat, (ii) om arãu, palju-om, astrãchit, andihristu)
{ro: catran, smoală; beznă, întuneric; nenorocire}
{fr: goudron, poix liquide; repoussant, répugnant; ténèbres; malheureux}
{en: tar, asphalt; repugnant}
ex: lu umsirã cu cãtrani (pisã) shi-lj deadirã foc; cu barba lai, cãtrani; ahãntu cãtrani (fig: lai, curbisitã, agnusoasã) lj-si pãrea; fudzi cãtrani nvirinat; tinireatsã lai di cãtrani (fig: curbisitã); cãsmetea-a mea di cãtrani (fig: curbisitã); easti mushatã cãtranea (fig: andihrista)
§ cãtran (cã-tránŭ) adg cãtranã (cã-trá-nã), cãtranj (cã-tránjĭ), cãtra-ni/cãtrane (cã-trá-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di nvirinãri, etc.); tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cãtrani, catran, piscatran, piscãtran, cãtrãnit, mãrat, marat, corbu, curbishan, curbusit, morvu, mbogru, cacomir, buisit, vãpsit, lai, tihilai, shcret, pisusit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, buisit, chisusit, etc.
{ro: nenorocit, sărman}
{fr: infortuné, malheureux, misérable, maudit}
{en: unfortunate, poor, miserable}
ex: cãtranlu (cãtranea di, corbul di) gioni fudzi tu xeani; nsoarã-ts hiljlu, lea cãtrano (mãratã)! iu easti mã-ta, lea cãtrano (andihristã)!
§ catran (ca-tránŭ) adg catranã (ca-trá-nã), catranj (ca-tránjĭ), catrani/catrane (ca-trá-ni) – (unã cu cãtran)
ex: vrutlu-atsel, catranlu (maratlu) vrut
§ cãtrãnescu (cã-trã-nés-cu) (mi) vb IV cãtrãnii (cã-trã-níĭ), cãtrãneam (cã-trã-neámŭ), cãtrãnitã (cã-trã-ní-tã), cãtrãniri/cãtrãnire (cã-trã-ní-ri) – dau (nvupsescu) cu cãtrani; cãtrãnsescu, cãtãrnãsescu, pisusescu; (fig: cãtrãnescu = (i) mãrinedz, curbisescu, stuhinedz; (ii) (mi) fac lai ca di cãtrani. anapud, andihristu)
{ro: cătrăni; nenoroci}
{fr: goudronner; pester, maudire, rendre (devenir) malheureux}
murlai
murlai (mur-láĭŭ shi múr-laĭŭ) adg murlai/murlae (mur-lá-i) pl(?) –
1: tsi nu-ari tihi tu banã; tsi ari tihi lai; corbu, curbisit, cãtrãnit, scurpisit, etc.;
2: tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; chirãtã, andihristu, chiutandal, arãu, tihilai, blãstimat, etepsãz, edepsãz, idipsãz, shiret, cãtãrgar
{ro: sărman; ticălos, puşlama}
{fr: pauvre; mauvais, misérable, coquin}
{en: unfortunate; mean, despicable, rascal}
ex: o, murlai (mãratã), cadifei lai; lu nvets minti eu, murlailu (andihristul, chirãtãlu)
pisã2
pisã2 (pí-sã) sf pisi/pise (pí-si) – lugurii lai (ca cãtranea) sh-muz-goasã (scoasã dit cãrbunj, pecurã i untulemnul scos dit loc), ufilisitã la ncãltsarea-a cãljurlor; chisã, cãtrani, pecurã, smolã; (fig:
1: pisã = (i) scutidi, ntunearic greu; (ii) colasi, ginemi; expr:
2: stranji di pisã = stranji lãi di jali)
{ro: smoală, catran}
{fr: goudron, poix}
{en: tar, asphalt}
ex: lu umsi cu pisã shi-lj deadi foc; ca s-nu putridzascã lemnul lu ungu cu pisã; lo, pisã shi peri; cicioarli lãi, muljati tu pisã; un nior, lai ca pisa; afoarã easti pisã (fig: scutidi); pisa (fig: scutidea) atsea ursuza; nviscutã tu lãili stranji di pisã
(expr: stranji di jali)
§ pisusescu (pi-su-sés-cu) (mi) vb IV pisusii (pi-su-síĭ), pisuseam (pi-su-seámŭ), pisusitã (pi-su-sí-tã), pisusiri/pisusire (pi-su-sí-ri) – dau (nvupsescu) cu pisã; cãtrãnãsescu, cãtrãnsescu, cãtãrnãsescu; (fig: pisusescu = lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; curbisescu, stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, chisusescu, etc.)
{ro: smoli, cătrăni; nenoroci}
{fr: enduire de poix, rendre quelqu’un malheureux}
{en: coat with asphalt, make someone unhappy}
§ pisusit (pi-su-sítŭ) adg pisusitã (pi-su-sí-tã), pisusits (pi-su-sítsĭ), pisusiti/pisusite (pi-su-sí-ti) – dat cu cãtrani; cãtrãnit, cãtrãnsit, cãtãrnãsit; (fig: pisusit = tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, chisusit, etc.)
{ro: smolit, cătrănit; nenorocit}
{fr: enduit de poix, infortuné, malheureux}
{en: coated with asphalt}
§ pisusiri/pisusire (pi-su-sí-ri) sf pisusiri (pi-su-sírĭ) – dari cu cãtrani; cãtrãniri, cãtrãnsiri, cãtãrnãsiri; (fig: pisusiri = atsea tsi s-fatsi cãndu-l curbiseshti pri cariva; curbisiri, stuhinari, distihipsiri, distihisiri, lupusiri, chisusiri, etc.)
{ro: acţiunea de a smoli, de a cătrăni; de a nenoroci; smolire, cătrănire}
{fr: action d’enduire de poix; de rendre quelqu’un malheureux}
tihi/tihe
tihi/tihe (tí-hi) sf tihi (tíhĭ) shi tihiuri (tí-hĭurĭ) – atsea (cãsmetea) tsi u-ari omlu cãndu-lj si duc lucrili ambar (dupã cum lj-u va chefea); atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); cãsmeti, soarti, mirã, njirã, scriatã, scriiturã, ursitã;
(expr:
1: tihi oarbã; tihi pondã, etc. = tihi tsi nu easti bunã, tihi lai
2: tihea sh-u fatsi omlu = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui cari cilistãseashti tra s-aibã un lucru, sh-altsã-lj dzãc cã el nu featsi caishti tsi, mash cã lu-agiutã tihea)
{ro: noroc, soartă}
{fr: chance, fortune, sort, destin}
{en: luck, fate}
ex: catiun cu tihea (cãsmetea, mira) a lui; ari tihi (cãsmeti) mari, pi tsi bagã mãna s-fatsi malãmã; tu tihi! (s-tsã njargã lucrili ambar!); nu-avu tihi s-lji bãneadzã pãrintsãlj; tihea-i bunã ma, fãrã minti, doi paradz nu fatsi!; acãtsarã sã zburascã ti tihea-a ficiorlui; ti tihi tricu pri aclo nã caprã agrã; trã tihea-a lui, unlu di nãsh armasi sã sh-facã apa; armasi mash tihea si-lj lucreadzã; s-veadã hoara sh-loclu iu lu avea dusã tihea; ahãti ori lji easi n cali tihea shi nãs ãlj da cu ciciorlu!; laea nveastã, cari vidzu ntãnja tihi oarbã
(expr: tihea-a ljei di prota, atsea lai), s-mãritã cu nãs; ponda-lj di tihi
(expr: tihea-lj lai) lu-avina shi nu-lj dãdea banã
§ tihiro (ti-hi-ró) adg, adv tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji), tihiradz (ti-hi-rádzĭ), tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji) – tsi easti cu tihi; tsi ari tihi; dupã cum tihiseashti (u-adutsi tihea); cãsmetliu, hairliu
{ro: norocos, din întâmplare, întâmplător}
{fr: chanceux, de hazard, fortuit}
{en: lucky, by chance, fortuitous}
§ tihilai (ti-hi-láĭŭ) adg tihilai/tihilae (ti-hi-lá-i), tihilai (ti-hi-láĭ), tihilãi (ti-hi-lắĭ) –
1: tsi nu-ari tihi tu banã; tsi ari tihi lai; corbu, curbisit, cãtrãnit, scurpisit, etc.;
2: tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; chiutandal, arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, idipsãz, etepsãz, edepsãz, chirãtã, cumalindru, ponir, shiret, hitru, murlai, cãtãrgar, etc.
{ro: nefericit; ticălos, şiret}
{fr: malheureux, déplorable; fripon, malin}
{en: unfortunat, deplorable, mean}
upãrescu
upãrescu (u-pã-rés-cu) (mi) vb IV upãrii (u-pã-ríĭ), upãream (u-pã-reámŭ), upãritã (u-pã-rí-tã), upãriri/upãrire (u-pã-rí-ri) – tornu unã muljiturã tsi clucuteashti (apã, lapti, untulemnu, etc.) pristi un lucru (tra s-lu molj trã mãcari, s-lu lau, s-lu cur di coaji, etc.); herbu un lucru (sh-lu tsãn di-aradã putsãn chiro) tu unã apã tsi clucuteashti; cadi unã muljiturã tsi clucuteashti pi mãnj (cicioari, fatsã, etc.) sh-mi ardi multu; upurescu (fig:
1: mi upãrescu = (i) u pat; (ii) mi ardi (mi pãleashti, mi cãrteashti, mi-agudeashti multu) la suflit; (iii) fac arãnj pi trup (sumsoarã, namisa di cicioari, etc.) di sudoari i chisat cãndu nu mi lau sh-nu mi alãxescu di stranjlu (culupanlu) tsi-l portu; (iv) (trã fãrinã, mãcari) s-aprindi, s-aspardzi, aludzashti di shideari tu cãldurã multu chiro; (v) (trã earbã, planti, ponj, etc.) vishtidzãscu, s-usucã di multã cãldurã shi uscãciuni; expr:
2: cari s-upãreashti tu lapti suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, ma nu s-afiri, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: (se) opări}
{fr: (s’)échauder, ébouillanter}
{en: soak in boiling water, boil, scald}
ex: upãri cãmeshli tra s-li-aspealã; cãdzu pri ea nã cãldari cu apã heartã shi s-upãri (s-arsi) tutã; ãlj s-upãrirã mãnjli; mi upãrii di cafe; hearsirã apã sh-u turnarã pri tãmbari s-lu upãreascã shi s-moarã; mi upãrii (fig: li pãtsãi) nãoarã, nu voi s-mi uidescu cu nãsã; mi upãri znjia-aestã (fig: mi-agudi multu, mi arsi, mi pãli, mi cãtrãni)
§ upãrit (u-pã-rítŭ) adg upãritã (u-pã-rí-tã), upãrits (u-pã-rítsĭ), upãriti/upãrite (u-pã-rí-ti) – tsi s-ari heartã tu apã tsi clucuteashti; tsi sh-ari arsã unã parti dit trup, cã ari datã di-unã muljitutã tsi clucutea; upurit
{ro: opărit; înfierbântat}
{fr: échaudé, ébouillanté, ardent}
{en: soaked in boiling water, boiled, scalded}
ex: u-arcai tu apã upãritã; s-astrapsi mprostu ca upãrit; yini ca upãritã (fig: cãtrãnitã, cãrtitã multu); fãntãnj di lãcrinj upãriti (fig: multu caldi, ca upãriti tu apã tsi clucuteashti); unã livã, ca hearta sh-upãrita alisivã; cãndu mi dush di u vidzui, u-aflai upãritã (arsã; icã fig: cãtrãnitã, cãrtitã multu); fudzi ca cãnili upãrit; caftã cãmesh, s-mutrescu unã cu-alantã ca upãriti, cãmesh nu-ari!
§ upãriri/upãrire (u-pã-rí-ri) sf upãriri (u-pã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-upãreashti cariva; upuriri
vãfii/vãfie
vãfii/vãfie (vã-fí-i) sf vãfii (vã-fíĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru; luguria cu cari s-buiseashti un lucru tra s-lj-alãxeascã hroma; hromã, bueauã, rengã, renghi;
(expr: ãlj bag vãfia = lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, teinture, teinte}
{en: color, paint}
ex: bagã-lj vãfia
(expr: apãrãtsea-u sh-fudz)
§ vãpsescu (vãp-sés-cu) (mi) vb IV vãpsii (vãp-síĭ), vãpseam (vãp-seámŭ), vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsiri/vãpsire (vãp-sí-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di vãfii (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); buisescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: l-vãpsescu = (i) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; lji nvirinedz bana cu-atseali tsi-l fac s-patã; l-curbisescu, l-stuhinedz, etc.); (ii) nj-arãd di el, l-rizilipsescu; (iii) alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!;
2: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = ma s-nu-ai tuti-atseali tsi tsã lipsescu, nu va pots s-lu fats un lucru)
{ro: colora, vopsi, picta}
{fr: colorer, colorier; teindre, peindre}
{en: color, dye, paint}
ex: nveasta vãpsi (buisi) lãna; vãpsim (buisim) vilendzã; vãpseashti ghini bueagilu iu ded shiaclu; stizmili suntu vãpsiti lãi, c-acshi vru muma ma ghini; vãpsea-l!
(expr: alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!)
§ vãpsit (vãp-sítŭ) adg vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsits (vãp-sítsĭ), vãpsi-ti/vãpsite (vãp-sí-ti) – tsi easti acupirit cu-un petur di bueauã; dat cu bueauã; buisit, azvistusit, chindrisit, chindisit, zugrãfsit, zugrãpsit, cundiljat
{ro: colorat, vopsit, pictat}
{fr: coloré, colorié; teint, peint}
{en: colored, dyed, painted}
ex: lãpudzli suntu vãpsiti (buisiti); vãpsita
(expr: mãrata) mumã!; chirdu vãpsitlu-lj
(expr: curbisitlu-lj di) tatã; ascultã vãpsitlu
(expr: nvirinatlu) grai a meu; un vãpsit
(expr: curbisit) di yis tsi-nj vidzui asarnoaptea; yisili vãpsiti