DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãsãveti/cãsãvete

cãsãveti/cãsãvete (cã-sã-vé-ti) sf cãsãvets (cã-sã-vétsĭ) – casa-veti, mãndãlãchi, ghideri, chideri, chimi, gãfã, virin, nvirinari, cri-pari, mãrinari, cãrtiri, etc.
{ro: supărare, grije, necazuri}
{fr: chagrin; souci}
{en: grief, trouble, worry}
ex: intrai tu cãsãveti (ghideri); lãets shi cãsãvets (cripãri)

§ casaveti/casavete (ca-sa-vé-ti) sf casavets (ca-sa-vétsĭ) – (unã cu cãsãveti)
ex: dzua tutã altã casaveti (ananghi, ghideri) nu ari ma s-adarã shi s-disdarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãndãlãchi/mãndãlãche

mãndãlãchi/mãndãlãche (mãn-dã-lắ-chi) sf mãndãlãchi (mãn-dã-lắchĭ) – cãsãveti, casaveti, ghideri, chideri, chimi, gãfã, virin, nvirinari, cripari, mãrinari, cãrtiri, etc.
{ro: supărare, necazuri}
{fr: chagrin; ennui}
{en: grief, trouble, worry}
ex: mãndãlãchi putsãnã s-tsã facã (putsãni cripãri s-ts-aducã) ficiorlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã