|
|
cãsãtor
cãsãtor (cã-sã-tórŭ) adg – vedz tu casã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: casã1casã1
casã1 (cá-sã) sf casi/case (cá-si) shi cãsi (cắsĭ) shi cãsuri (cắ-surĭ) – adãrãmintu (acareti, binai) tu cari omlu sh-aflã apanghiu (tra si s-afireascã di arcoari sh-di furtunã, s-bãneadzã, si sta, s-doarmã, s-mãcã shi sã sh-creascã fumealja); (fig:
1: casã = (i) fumealji, soi; (ii) aveari, nicuchiratã; expr:
2: nu-adarã casã = easti multu spatal, nu poati s-adunã paradz cã lj-aspardzi trã itsido; tsi nu-ari-angãtan di el ma di altsã;
3: ari casa pri cãrlig (bãstuni) = tsi nu sh-ari unã nicuchiratã iu s-shadã (cum easti un picurar, bunãoarã);
4: casã oarbã = casã ntunicatã, fãrã soari;
5: nu mi ncapi casa (di harauã) = mi hãrsescu multu di multu;
6: lji si ncljidi (aspardzi) casa = lj-moari cariva (ficior, featã, etc.) din casã)
{ro: casă; familie; avere}
{fr: maison; famille; avoir, fortune}
{en: house; family; fortune}
ex: un aush cu casa dupã nãs (angucitoari: zmelciul); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); s-adrarã estan casi multi sh-mãri; casa-a noastrã-i muntili; multi cãsi di Cljisura, di Nevisca suntu ca pãlãts; din cãsuri insha lumea; catha sh-ari casa dinanumirea; casa a cãrnashlui; easti om cu casã (fumealji, nicuchiratã); featã di casã (fumealji) bunã, mari; ncuscrãm cu casã (fumealji, soi) bunã; omlu aestu nu-adarã casã (fig: nicuchiratã, aveari); ashi cum sh-eara, featsirã deadun doilji casã (fumealji, nicuchiratã); di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; ncarcã cãsili (fig: tutã avearea, tuti lucrili di casã tsi-avea) pri cãrvani; lj-deadi casa ntreagã (tuti lucrili din casã; casa cu lucri cu tut); aushlu, ne casa nu lu ncãpea di harauã
(expr: s-hãrsea multu, haraua lj-eara multu mari); iu intrã ngrãnja, s-aspardzi casa; moartea-a featãljei va lji ncljidã casa
§ cãsicã (cã-sí-cã) sf cãsi-tsi/cãsitse (cã-sí-tsi) – casã ma njicã; cãshoarã, cãscioarã, cãsutsã
{ro: căsuţă}
{fr: petite maison}
{en: little house}
ex: muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; tu buriclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; casa-a ljei eara nã cãsicã, cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush
§ cãshoarã (cã-shĭŭá-rã) sf cãshori (cã-shĭórĭ) – (unã cu cãsicã)
ex: nã nostimã cãshoarã
curunã1
curunã1 (cu-rú-nã) sf curuni/curune (cu-rú-ni) shi curunj (cu-rúnjĭ) – stulii (ca unã soi di tserclju) tsi u bagã preftul pri caplu-a gambrolui (a nveastãljei noauã) cãndu lu nsoarã (u mãritã); cãrunã, crunã, surtseali, stifani; (fig:
1: curunã = (i) ligãtura tsi u fatsi un bãrbat cu-unã muljari (dinintea-a unui preftu, dinintea-al Dumnidzã icã dinintea-a unui om di la chivernisi trã stat) tra s-bãneadzã shi si sh-facã unã fumealji deadun; fumealji; (ii) bãrbatlu cu cari easti mãrtatã unã muljari; muljarea cu cari easti nsurat un bãrbat; expr:
2: bag (mi ljau cu) curunã = (bãrbatlu) mi nsor shi-nj ljau unã muljari; (muljarea) mi mãrit shi-nj ljau un bãrbat; mi ncurun la bisearicã)
{ro: cunună; căsătorie, soţ/soţie; familie}
{fr: couronne de marié(e); mariage, époux/épouse; famille}
{en: crown laid by the priest over the head of the people he marries; marriage, wife/husband, family}
ex: purta n cap unã curunã di lilici; si-nj dai crutsea di pri curuna-a tatã-njui; nveasta nauã sum curunã (stifani); shadi ca nã nveastã sum curunã (stifani); mã-sa nu vru s-bagã a doaua oarã curuna
(expr: s-mãritã andoaua oarã); eara noapti sh-fãrã lunã, nj-eara fricã stimtul s-nu spunã cã earam fãrã curunã (nincurunatã, niloatã, nimãrtatã); lj-bãgarã curuna a featãljei (u mãrtarã feata)
§ cãrunã1 (cã-rú-nã) sf cãruni/cãrune (cã-rú-ni) shi cãrunj (cã-rúnjĭ) – (unã cu curunã1)
§ crunã1 (crú-nã) sf cruni/crune (crú-ni) shi crunj (crúnjĭ) – (unã cu curunã1)
ex: mãni va lã bãgãm crunili pri cap
(expr: va lji ncurunãm); i Filip s-lja cu crunã?
(expr: si ncurunã?); vinji sh-sora-al Noti, cruna
(expr: nveasta noauã), deaspirã di-sh plãmsi sh-luna
§ ncurun (ncu-rúnŭ) (mi) vb I ncurunai (ncu-ru-náĭ), ncurunam (ncu-ru-námŭ), ncurunatã (ncu-ru-ná-tã), ncuruna-ri/ncurunare (ncu-ru-ná-ri) – bag curunã pri caplu-a meu i a unui altu om; (preftul sh-nunlu) bagã curuna (la bisearicã) pri caplu-a unui ficior sh-a unei featã (tsi vor sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji) shi-lj leagã s-hibã bãrbat shi muljari nãintea-al Dumnidzã; (ficiorlu) s-leagã (si sã nsoarã) nãintea-al Dumnidzã cu-unã featã tra s-u lja trã muljarea cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; (feata) s-leagã (si s-mãritã) nãintea-al Dumnidzã cu-un ficior tra s-lu lja trã bãrbatlu cu cari sã-sh facã unã casã sh-unã fumealji; ncrun, ãncurun, ãncrun, ãnsor (ti ficior), nsor, mãrit (ti featã)
cuscru
cuscru (cús-cru) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscri (cús-cri), cus-cri/cuscre (cús-cri) – ashi cum easti soea aprucheatã (dadã, tatã, frats, surori, cusurinj, etc.) a bãrbatlui (a muljariljei) cu soea aprucheatã a muljariljei a lui (a bãrbatlui a ljei); cuscur;
(expr: di cãtrã la cuscra = tsi nu easti sh-ahãntu bun; tsi easti prostih, apcu)
{ro: cuscru}
{fr: parents proche du mari (de la mariée) avec ceux de la mariée (du mari)}
{en: im-law; close relatives of the man (wife) with those of his wife (her husband)}
ex: nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta; cuscrilj u loarã feata s-u-aducã la pãlati; tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit; vinjirã cuscrilj shi cuscrili; mi dush la cuscrul Yeani; feata-a cuscrului Culush; s-bãnedz cuscre! sh-tini cuscrã!; intrã cuscrilj tu udai
§ cuscur (cús-curŭ) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscuri (cús-curĭ) shi cuscãri (cús-cãrĭ), cuscãri/cuscãre (cús-cã-ri) shi cuscri/cuscre (cús-cri) – (unã cu cuscru)
ex: shi nchisirã cuscãrlji; lj-acljimã tuts cuscãrlji; trapsi cu cuscãrlji
§ cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) sf cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) – muljarea cari, dzua di numtã s-dutsi cu nveasta nauã la casa-a grambolui
{ro: femeia care în ziua de nuntă se duce cu mireasa la casa mirelui}
{fr: femme qui, le jour des noces, va avec la mariée à la maison du marié}
{en: woman who, the day of the wedding, accompanies the bride to the house of the groom}
§ cuscrami/cuscrame (cus-crá-mi) sf fãrã pl – multimi di cuscri; cuscrimi
{ro: mulţime de rude “cuscri”}
{fr: nombre des parents par affinité}
{en: multitude of in-laws}
ex: eara ahãtã cuscrami, cum nu-am vidzutã la altã numtã
§ cuscrimi/cuscrime (cus-crí-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuscrami)
ex: yini cuscrimea niveastã s-u lja
§ cuscrilji1/cus-crilje (cus-crí-lji) sf cuscrilji/cuscrilje – turlia di soi tsi s-fatsi namisa di soea ma aprucheatã a grambolui cu soea ma aprucheatã a nveastãljei nauã; (fig: cuscrilji = uspitsãlji)
gilep
gilep (gi-lépŭ) sn gilepuri (gi-lé-purĭ) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã oili tsi creashti; dat, dari, decat, for, bidelj, hãraci, haraci, hargi, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă pe oi, oierit}
{fr: impôt sur les moutons}
{en: tax on sheep}
ex: tsintsi aslanj gilep (dari, for) trã unã oai
§ gilipci (gi-lip-cí) sm gilipceadz (gi-lip-cĭádzĭ) – omlu-a statlui tsi s-dutsi s-adunã gileplu di la oaminj
{ro: încasator de oierit}
{fr: celui qui encaisse l’impôt sur les moutons}
{en: sheep tax collector}
ex: vinjirã gilipceadzlji n hoarã
§ gilepci (gi-lep-cí) sm gilepceadz (gi-lep-cĭádzĭ) – (unã cu gilipci)
mãrit2
mãrit2 (mã-rítŭ) (mi) vb I mãritai (mã-ri-táĭ) shi mãrtai (mãr-táĭ), mãritam (mã-ri-támŭ) shi mãrtam (mãr-támŭ), mãritatã (mã-ri-tá-tã) shi mãrtatã (mãr-tá-tã), mãritari/mãritare (mã-ri-tá-ri) shi mãrtari/mãrtare (mãr-tá-ri) – (trã pãrinti) dau nã featã a unui bãrbat tra s-u lja trã nveastã (nicuchirã); (feata) nj-ljau un bãrbat tra s-nji hibã nicuchir sh-cu cari sã-nj fac unã fumealji; (feata) mi ncurun, (feata) bag curuna, (feata) mi ljau;
(expr: fig: mãrit = cher, vindu, dau)
{ro: (se) mărita}
{fr: (se) marier (une fille)}
{en: marry (a girl)}
ex: nu va dada s-mi mãritã (sã-nj da/ljau un bãrbat); cari nu mãritã featã, nu shtii tsi-i tatã
(expr: easti greu s-mãrits nã featã); s-nu s-mãritari (ma s-nu-sh lja bãrbat), broascã si s-facã; mãritã shasi feati; li mãrtã (l-aflã bãrbats sh-li deadi, li featsi nveasti; icã expr: dusirã, li chiru); unã cãti unã li mãritai (li chirui, li vindui) agrili alãsati di ljirtatlu tatã-nju; mãritash (chirush) verli di asimi; sutili mãritã hutili
(expr: cu paradz s-mãritã sh-featili uruti)
§ mãritatã (mã-ri-tá-tã) adg (mash fiminin) mãritati/mã-titate (mã-ri-tá-ti) – (muljari) tsi easti cu nicuchir (bãrbat); mãrtatã, ncurunatã, loatã
{ro: măritată}
{fr: mariée (femme)}
{en: married (woman)}
§ mãrtatã (mãr-tá-tã) adg (mash fiminin) mãrtati/mãr-tate (mãr-tá-ti) – (unã cu mãritatã)
§ mãritari/mãritare (mã-ri-tá-ri) sf mãritãri (mã-ri-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã featã s-mãritã; mãrtari, ncurunari, mãritish, mãrit
{ro: acţiunea de a (se) mărita, măritare, căsătorie}
{fr: action de (se) marier, mariage}
{en: action of marrying; marriage}
§ mãrtari/mãrtare (mãr-tá-ri) sf mãrtãri (mãr-tắrĭ) – (unã cu mãritari)
ex: cu-unã featã trã mãrtari (tu ilichii, etimã tra si s-mãritã)
§ nimãritatã (ni-mã-ri-tá-tã) adg (mash fiminin) (fãrã masc) nimãritati/nimãritate (ni-mã-ri-tá-ti) – featã tsi nu-ari bãgatã curunã; tsi nu easti mãrtatã; nimãrtatã, nincurunatã, nincrunatã
nsor
nsor (nsórŭ) (mi) vb I nsurai (nsu-ráĭ), nsuram (nsu-rámŭ), nsuratã (nsu-rá-tã), nsurari/nsurare (nsu-rá-ri) – (trã ficior, bãrbat) mi leg cu-unã featã (muljari) nãintea-al Dumnidzã (la bisearicã, cu preftul tsi-nj bagã nã crunã pri cap) s-u ljau trã nicuchira cu cari sã-nj fac unã casã sh-unã fumealji; ãnsor, sor, (bãrbatlu) mi ncurun, (bãrbatlu) bag curuna, (bãrbatlu) ljau muljari; (bãrbatlu) mi ljau cu…
{ro: însura}
{fr: (se) marier (un homme)}
{en: get married (man)}
ex: astãsearã lu nsurarã (lj-bãgarã curuna); si nsurã (si ncurunã) pi chefea-a lui; si-lj dzãtsets cã mi nsurai (mi ncrunai); shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã
§ nsurat (nsu-rátŭ) adg (mash masculin) nsurats (nsu-rátsĭ) – (bãrbatlu) tsi s-ari ncurunatã (bãgatã curuna, loatã) cu-unã muljari; ãnsurat, surat, loat, ncurunat, ncrunat
{ro: însurat}
{fr: marié (un homme)}
{en: married (man)}
§ nsurari/nsurare (nsu-rá-ri) sf nsurãri (nsu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bãrbat si nsoarã; ãnsurari, surari, ncurunari, ncrunari, loari
{ro: acţiunea de a se însura; însurare}
{fr: action de (se) marier (un homme)}
{en: action of getting married (man)}
ex: ficior ti nsurari; cari vã-i gionili trã nsurari?
§ ninsurat (nin-su-rátŭ) adg (mash masculin) ninsurats (nin-su-rátsĭ) – ficior tsi nu-ari bãgatã curunã; tsi nu easti nsurat; bichear, nincurunat, nincrunat
{ro: necăsătorit, neînsurat}
{fr: non marié}
{en: bachelor, unmarried (man)}
§ ninsurari/ninsurare (nin-su-rá-ri) sf ninsurãri (nin-su-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bãrbat nu si ncurunã (sh-armãnj ninsurat); nincurunari (bãrbatlu)
{ro: acţiunea de a nu (se) însura}
{fr: action de ne pas (se) marier (homme)}
{en: action of not getting married (man)}
§ ãnsor (ãn-sórŭ) (mi) vb I ãnsurai (ãn-su-ráĭ), ãnsuram (ãn-su-rámŭ), ãnsuratã (ãn-su-rá-tã), ãnsura-ri/ãnsurare (ãn-su-rá-ri) – (unã cu nsor)
pãryici/pãryice
pãryici/pãryice (pãr-yí-ci) sf, adv invar – mari uspets, ziafeti, cu mãcari sh-beari; prota vizitã, la protlu uspets dupã numtã, tu casa-a pãrintsãlor a nveastãljei nauã (di-aradã la optu dzãli); mpãryici, pãrghici, mpãrghici, pãryitsã
{ro: ospăţ, petrecere; prima invitaţie la masă după nuntă, făcută noilor căsătoriţi de părinţii miresii}
{fr: festin; la première invitation à la table que les parents de la nouvelles mariée font à celle-ci et à son mari}
{en: feast; the first invitation for dinner after the wedding, made to the newly married couple by the parents of the bride}
ex: l-toarnã soacrã-sa pãryicea (lu-acljamã soacrã-sa la uspetslu di numtã)
§ pãrghici/pãrghice (pãr-ghí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
§ mpãryici/mpãryice (mpãr-yí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
ex: tuts lj-acljimarã mpãryici (uspets di numtã)
§ mpãrghici/mpãrghice (mpãr-ghí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
ex: nã cljiimã mpãrghici (la uspets); fum mpãrghici (la ziafeti); pãrghicea a lor fu cu cealgageadz ca la numtã
§ pãryitsã (pãr-yí-tsã) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
simbru
simbru (sím-bru) adg simbrã (sím-brã), simbri (sím-bri), simbri/simbre (sím-bri) – bãrbatlu a curi muljari s-ari mãritatã diznou; muljarea a curi bãrbat s-ari nsuratã diznou
{ro: bărbat (femeie) a cui femeie (bărbat) s-a recăsătorit}
{fr: homme (femme) don’t la femme (homme) s’est remarié}
{en: man (woman) whose wife (husband) married again}
ex: fumealji di-a simbrã-sai (njits di-a norã-sai tsi s-ari mãrtatã diznou)
§ shãmbãrã (shắm-bã-rã) sf shãmbãri/shãmbãre (shắm-bã-ri) – unã di dauãli nveasti a unui arbines musulman; shembãrã
{ro: una din cele două neveste a unui albanez musulman}
{fr: l’une des deux épouses d’un albanais musulman}
{en: one of the two wives of a moslem Albanian}
ex: s-mãcã ca sãmbãrli (ca dauãli nveasti a idyiului bãrbat)
§ shembãrã (shĭém-bã-rã) sf shembãri/shembãre (shĭém-bã-ri) – (unã cu shãmbãrã)
stifani1/stifane
stifani1/stifane (sti-fá-ni) sf stifãnj (sti-fắnjĭ) – cãruna tsi u bagã preftul pri caplu-a gambrolui sh-a nveastãljei noauã cãndu lji ncurunã; surtseali, cãrunã, curunã, crunã; (fig: stifani (stifãnj) = ligãtura tsi u fatsi un bãrbat cu-unã muljari, dinintea-a unui preftu, dinintea-al Dumnidzã icã dinintea-a unui om di la chivernisi, tra s-bãneadzã shi si sh-facã unã fumealji deadun)
{ro: coroana ce se pune pe capul noilor căsătoriţi în timpul cununiei; căsătorie}
{fr: couronne que l’on pose pendant le marriage réligieux sur la tête des deux époux; mariage}
{en: crown laid by the priest over the head of the people he marries, during the religious ceremony; marriage}
ex: stifãnj (crunj) buni
surtseali/surtseale
surtseali/surtseale (sur-tseá-li) sf pl – cãrunjli tsi li bagã preftul pri caplu-a gambrolui sh-a nveastãljei noauã cãndu lji ncurunã; stifani, cãrunã, curunã, crunã
{ro: coroana ce se pune pe capul noilor căsătoriţi în timpul cununiei}
{fr: couronne que l’on pose, pendant le marriage réligieux, sur la tête des deux époux}
{en: crown laid by the priest over the head of the people he marries, during the religious ceremony}
ex: s-yinã afendul tra sã-lj bagã surtsealili (cãrunjli, stifanea) n cap