|
|
cãsturã
cãsturã (cãs-tú-rã) sf cãsturi/cãsture (cãs-tú-ri) – hãlati cu cari s-talji lucri, ma njicã di-un cutsut, faptã di-aradã di-unã lipidã nturyisitã sh-unã teacã tu cari intrã aestã lipidã, cãndu hãlatea easti tsãnutã n gepi; cãsturã, cusurã, cearchi, psifii, psutii, cutsut
{ro: briceag}
{fr: canif}
{en: pocket knife}
ex: ghini cã muri tata di nj-alãsã cãstura; aveam totna nã cãsturã njicã n gepi
§ custurã (cus-tú-rã) sf custuri/custure (cus-tú-ri) – (unã cu cãsturã)
§ cusurã (cu-sú-rã) sf cusuri/cusure (cu-sú-ri) – (unã cu cãsturã)
arad
arad (a-rádŭ) (mi) vb III shi II arash (a-ráshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arasã (a-rá-sã), aradiri/aradire (a-rá-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – talj cu xurafea (cu machina di-aradiri) perlu (di pi fatsã, trup i cap); cur (cu cãtsutlu) asprilj a unui pescu; cur perlji di pi unã cheali di pravdã; scot un petur suptsãri di pi fatsa-a unui lucru (cu cãstura, arenda, mãna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrãpsiti pri unã acoalã i lemnu; sursescu, xursescu, bãrbirisescu, bãrbirsescu; (fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea)
{ro: rade, bărbieri; răzui}
{fr: raser; gratter, râper}
{en: shave; rasp, grate, scrape}
ex: va nj-aradã (surseascã) barba; unã tsi lu-arãdea (ãl xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash (curai) scãndurli di laspi; ts-arãshesh (tsã sursish, tãljash) barba
§ aras (a-rásŭ) adg arasã (a-rá-sã), arash (a-ráshĭ), arasi/arase (a-rá-si) – tsi-lj s-ari tãljatã perlu di pi fatsã (trup i cap, cu xurafea i machina di-arãdeari); sursit, xursit, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé, gratté}
{en: shaved}
§ aradiri/aradire (a-rá-di-ri) sf aradiri (a-rá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aradi tsiva; arãdeari, xursiri, sursiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser, de gratter, de toucher}
{en: action of shaving, of touching}
§ arãdeari4/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu aradiri)
§ arãsãturã (a-rã-sã-tú-rã) sf arãsãturi (a-rã-sã-túrĭ) – atsea tsi-ari faptã un om tsi s-ari arasã; urma alãsatã (pri fatsã, lemnu, acoalã, etc.) dupã aradirea-a unui lucru; cumãtsli tsi-armãn (armãsãturli) di la aradirea-a unui lucru
{ro: răzătură}
{fr: râpure}
{en: raspings, gratings}
arinii/arinie
arinii/arinie (a-ri-ní-i) sf arinii (a-ri-níĭ) – hãlati njicã, lungã shi suptsãri di cilechi, cu dauã i trei fãts cu arãdichi di dintsã turyisits (cu cari s-ischeadzã lucri di her, unglji, etc.); arnealã, limã, arnii
{ro: pilă}
{fr: lime}
{en: file}
ex: u mãc cu arinia (u frec, ischedz cu lima)
§ arnii1/arnie (ar-ní-i) sf arnii (ar-níĭ) – (unã cu arinii)
§ arnealã1 (ar-neá-lã) sf arneli (ar-nélĭ) – (unã cu arinii)
§ arinsescu (a-rin-sés-cu) vb IV arinsii (a-rin-síĭ), arinseam (a-rin-seámŭ), arinsitã (a-rin-sí-tã), arinsiri/arinsire (a-rin-sí-ri) – ischedz unã fatsã tsi nu para easti ischi (fatsã di her, unglji tãljatã cu foartica, etc.); dau cu lima (arneala)
{ro: pili}
{fr: limer}
{en: file}
ex: sh-arinsea (dãdea cu lima, shi nturyisea) cãstura
§ arinsit (a-rin-sítŭ) adg arinsitã (a-rin-sí-tã), arinsits (a-rin-sítsĭ), arinsiti/arinsite (a-rin-sí-ti) – fatsã ischeatã cu arinia; dat cu lima
{ro: pilit}
{fr: limé}
{en: filed}
ex: cljai arinsitã (datã cu lima)
§ arinsiri/arinsire (a-rin-sí-ri) sf arinsiri (a-rin-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu arinia
{ro: pili}
{fr: limer}
{en: file}
chiustecã
chiustecã (chĭus-té-cã) sf chiustets (chĭus-tetsĭ) – aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã ca unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cu cari s-acatsã oara i cãstura di curauã, cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, etc.); chiustechi, alis, altsu, alsidã, alisidã, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, catinã, cadenã, cãrtelj, brangã, prangã, heari
{ro: lanţ}
{fr: chaîne de montre, entrave de chaîne}
{en: chain; watch chain}
ex: s-agioacã cu chiusteca (alislu) di sãhati; ts-alas chiusteca (alsida), flurii suti; cu-unã chiustecã (alsidã) di-asimi pri cheptu; chiustetsli asuna pri cheptu
§ chiustechi/chiusteche (chĭus-té-chi) sf chiustechi (chĭus-techĭ) – (unã cu chiustecã)
custurã
custurã (cus-tú-rã) sf – vedz tu cãsturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãsturãcusurã
cusurã (cu-sú-rã) sf – vedz tu cãsturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãsturãlamã
lamã (lá-mã) sf lãmi (lắmĭ) – ploaci suptsãri di metal (plasticã, geami), ma mari i ma njicã, ma groasã i ma suptsãri; partea tsi talji (di-aradã di metal), di la unã hãlati tãljitoari (ca, bunãoarã, cutsut, cãsturã, cusurafi, foarticã, etc.); lipidã; (fig: lamã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu-unã lamã ca, bunãoarã, pira-a foclui; flamã, fleacã, etc.)
{ro: lamă}
{fr: lame}
{en: blade}
ex: lãmi (fig: flami, piri) di foc
lipidã
lipidã (li-pí-dã) sf lipidz (li-pídzĭ) – partea (di-aradã di metal) tsi talji di la unã hãlati (ca, bunãoarã, cutsut, cãsturã, cusurafi, foarticã, etc.); ploaci suptsãri di metal (plasticã, geami), ma mari i ma njicã, ma groasã i ma suptsãri; lamã, cutsut, apalã;
(expr: bag lipida; l-trec prit lipidã = nchisescu s-talj, s-vatãm, s-mãchilipsescu, etc.)
{ro: lamă, cuţit}
{fr: lame, couteau, sabre}
{en: blade, knife, saber}
ex: ducani cu lipidz (cutsuti) shi sturnãri; lipida-a (apala-a) ta easti mplinã di-arudzinã; prit lipidã-nj lji tritsea
(expr: lj-mãchilipsea)
noatsin
noatsin (nŭá-tsinŭ) vb I nutsinai (nu-tsi-náĭ), nutsinam (nu-tsi-námŭ), nutsinatã (nu-tsi-ná-tã), nutsinari/nutsinare (nu-tsi-ná-ri) – fac un semnu cu cãstura la urecljili-a oilor; fac semnu, nutedz, nsimnedz, simnedz, hãrãxescu
{ro: cresta oile la urechi}
{fr: faire des crans aux oreilles des moutons}
{en: notch the sheep ears}
§ nutsinat (nu-tsi-nátŭ) adg nutsinatã (nu-tsi-ná-tã), nutsinats (nu-tsi-nátsĭ), nutsinati/nutsinate (nu-tsi-ná-ti) – (oaea) tsi-lj s-ari faptã un semnu la ureaclji; nutat, nsimnat, simnat, hãrãxit
{ro: crestat la urechi}
{fr: (mouton) entaillé aux oreilles}
{en: (sheep) with notched ears}
§ nutsinari/nutsinare (nu-tsi-ná-ri) sf nutsinãri (nu-tsi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã un semnu la ureaclja-a oilor; nutari, nsimnari, simnari, hãrãxiri
{ro: acţiunea de a cresta oile la urechi}
{fr: action de faire des crans aux oreilles des mou-tons}
{en: action of notching the sheep ears}
§ nutedz (nu-tédzŭ) vb I nutai (nu-táĭ), nutam (nu-támŭ), nutatã (nu-tá-tã), nuta-ri/nutare (nu-tá-ri) – (unã cu noatsin)
§ nutat2 (nu-tátŭ) adg nutatã (nu-tá-tã), nutats (nu-tátsĭ), nutati/nutate (nu-tá-ti) – (unã cu nutsinat)
§ nutari2/nutare (nu-tá-ri) sf nutãri (nu-tắrĭ) – (unã cu nutsinari)
ex: mãni avem nutarea (nutsinarea) a njeljlor
psifii/psifie
psifii/psifie (psi-fí-i) sf psifii (psi-fíĭ) – hãlati (soi di cutsut) cu cari s-talji lucri, ma njicã di-un cutsut, faptã di-aradã di-unã lipidã multu nturyisitã sh-unã teacã tu cari intrã aestã lipidã, cãndu hãlatea easti tsãnutã n gepi; psutii, custurã, cãsturã, cusurã, cearchi, cutsut
{ro: briceag bine ascuţit}
{fr: canif bien aiguisé}
{en: well sharpened pocket knife}
ex: cu psifia (custura) li curam
§ psutii/psutie (psu-thí-i) sf psutii (psu-thíĭ) – (unã cu psifii)
ex: cu psutia (cutsutlu) li tãljam
sulivar
sulivar (su-li-várŭ) sn sulivari/sulivare (su-li-vá-ri) – aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã ca unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cu cari s-acatsã oara i cãstura di curauã, cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, etc.); silivar, chiustecã, chiustechi, catinã, cadenã, cãrtelj, alis, alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, brangã, prangã, heari
{ro: lanţ}
{fr: chaîne de montre, entrave de chaîne}
{en: chain; watch chain}
ex: s-agiuca cu sulivarlu (chiusteca) di la sãhati; caplu nvãrligat di trei sulivari (alsidi) di malamã
§ silivar (si-li-várŭ) sn silivari/silivare (si-li-vá-ri) – (unã cu sulivar)
ex: cu silivar icã alis tu mãnã; sh-acumprã un silivar (unã-alsidã) di-amalãmã ti sãhati
cãsturã
RO:briceag
EN:
FR:canif
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015