|
|
caramanghiolã
caramanghiolã (ca-ra-man-ghĭó-lã) sf caramanghioli/caraman-ghiole (ca-ra-man-ghĭó-li) – hãlati cu cari s-talji capitli-a oaminjlor giudicats (cãtãdicãtsits) s-moarã (di-aradã, di-aoa sh-multsã anj, tu Galii)
{ro: ghilotină}
{fr: guillotine}
{en: guillotine}
§ cãrãmãnjolã (cã-rã-mã-njĭó-lã) sf cãrãmãnjoli/cãrãmãnjole (cã-rã-mã-njĭó-li) – (unã cu caramanghiolã)
cãrãmãnjolã
cãrãmãnjolã (cã-rã-mã-njĭó-lã) sf – vedz tu caramanghiolã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: caramanghiolãcarambolã
carambolã (ca-ram-bó-lã) sf caramboli/carambole (ca-ram-bó-li) – balã aroshi la un agioc (biliardu, agioc di measã di oaminj mãri); agudirea cu bala-a giucãtorlui, alti doauã bali la agioclu di biliardu
{ro: carambol}
{fr: carambole}
{en: red ball (billiard); cannon (billiard)}
cãrãm
cãrãm (cã-rắmŭ) sn cãrãmi(?) (cã-rắmĭ) icã cãrãmuri(?) (cã-rắ-murĭ) – unã soi di cealmã (ca unã distimeli) tsi s-anvãrteashti di-aushanj deavãrliga di cap i di cãciulã; cealmã, sãrichi, cipã, crãm, shirvet, shirveti, pap
{ro: un fel de cealmă}
{fr: coiffure chez les vieillards; pièce d’étoffe enroulée autour de leurs tête ou de leur chapeau; sorte de turban}
{en: a kind of turban}
ex: cãrãm cu sãrits albi shi cu albili shirvets
§ crãm (crắmŭ) sn crãmi(?) (crắmĭ) icã crãmuri(?) (crắ-murĭ) – (unã cu cãrãm)
caramfilã
caramfilã (ca-ram-fí-lã) sf – vedz tu canelã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: canelã1caramuz
caramuz (ca-ra-múzŭ) adg – vedz tu cãrã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãrãcãcãredz1
cãcãredz1 (cã-cã-rédzŭ) vb I cãcãrai (cã-cã-ráĭ) shi cãcãridzai (cã-cã-ri-dzáĭ), cãcãram (cã-cã-rámŭ) shi cãcãridzam (cã-cã-ri-dzámŭ), cãcãratã (cã-cã-rá-tã) shi cãcãridzatã (cã-cã-ri-dzá-tã), cãcãrari/cãcãrare (cã-cã-rá-ri) shi cãcãridzari/cãcãridzare (cã-cã-ri-dzá-ri) – scot unã boatsi ca-atsea scoasã di-unã gãljinã icã di-un cucot; cãrcãredz; (fig: cãcãredz = (i) cãntu ca unã gãljinã!; cãntu ca un cucot!; (ii) arãd multu, cãpãescu di-arãdeari, cu-unã boatsi dip ca-atsea a cucotlui)
{ro: cârâi; cotcodăci (găina, cocoşul)}
{fr: glousser; caqueter (poule, coq)}
{en: cluck, cackle (hen, rooster)}
ex: cãcãreadzã-lj-u (fig: cãntã-lj, ca gãljina) sh-tini nãoarã; dado, va lj-u cãcãredz (fig: va lj-u cãntu ca un cucot); cãcãredz ca gãljina; cãcãreadzã niheamã s-ti avdu
§ cãcãridzat (cã-cã-ri-dzátŭ) adg cãcãridzatã (cã-cã-ri-dzá-tã), cãcãridzats (cã-cã-ri-dzátsĭ), cãcãridzati/cãcãridzate (cã-cã-ri-dzá-ti) – tsi ari scoasã unã boatsi ca-atsea a gãljinãljei (a cucotlui); cãcãrat, cãrcãridzat, cãrcãrat
{ro: cârâit; cotcodăcit (găina, cocoşul)}
{fr: qui a gloussé; qui a caqueté (poule, coq)}
{en: who has clucked, who has cackleed (hen, rooster)}
§ cãcãrat (cã-cã-rátŭ) adg cãcãratã (cã-cã-rá-tã), cãcãrats (cã-cã-rátsĭ), cãcãrati/cãcãrate (cã-cã-rá-ti) – (unã cu cãcãridzat)
§ cãcãridzari/cãcãridzare (cã-cã-ri-dzá-ri) sf cãcãridzãri (cã-cã-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã gãljinã (cucot) cãcãreadzã; cãcãrari, cãrcãridzari, cãrcãrari
{ro: acţiunea de a cârâi; de a cotcodăci (găina, cocoşul)}
{fr: action de glousser; de caqueter (poule, coq)}
{en: action of clucking, of cackling (hen, rooster)}
ex: cãcãridzarea-a gãljinãljei di cu seara nu easti semnu bun; a njia nu mi-arãseashti cãcãridzarea
§ cãcãra-ri/cãcãrare (cã-cã-rá-ri) sf cãcãrãri (cã-cã-rắrĭ) – (unã cu cãcãridzari)
§ cãcãredz2 (cã-cã-rédzŭ) sm cãcãredz (cã-cã-rédzĭ) – curmarea (di cãndu-cãndu) a boatsãljei la cãntari (cum fatsi gãljina), cum easti adetea la turtsã cãndu cãntã
canelã1
canelã1 (ca-né-lã) sf caneli/canele (ca-né-li) – arburi dit locurli caldi tsi ari unã coaji tsi anjurzeashti mushat; cumãts dit aestã coaji, tsi easti bunã trã yitrii shi cari s-bagã tu mãcãruri tra s-lã da unã nustimadã ahoryea; caramfilã
{ro: scorţişoară}
{fr: cannelle}
{en: cinnamon}
ex: loclu-anjurdzeashti canelã, es armãnjlji nsus la-Avdelã
§ caramfilã (ca-ram-fí-lã) sf pl(?) – (unã cu canelã1)
ex: caramfila (canela) chisatã easti bunã trã dzindzii
cãputã
cãputã (cã-pú-tã) sf cãputi/cãpute (cã-pú-ti) – partea di nsus shi di nãinti a pãputsãljei, a pãrpodiljei, cari acoapirã deadzitli di la cicior
{ro: căpută, carâmb}
{fr: empeigne}
{en: vamp, upper (of shoes)}
§ cãputedz (cã-pu-tédzŭ) (mi) vb I cãputai (cã-pu-táĭ), cãputam (cã-pu-támŭ), cãputatã (cã-pu-tá-tã), cãputari/cãputare (cã-pu-tá-ri) – bag cãputã nauã la pãputsa (pãrpodea) tsi s-ari aruptã; mirimitisescu cãputa-a pãputsãljei (a pãrpodiljei)
{ro: căputa}
{fr: mettre des empeigne (à une chaussure); rempiéter (un bas)}
{en: vamp}
ex: cãputedz pãrpodzli
§ cãputat (cã-pu-tátŭ) adg cãputatã (cã-pu-tá-tã), cãputats (cã-pu-tátsĭ), cãputati/cãputate (cã-pu-tá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã cãputã nauã
{ro: căputat}
{fr: (chaussure) à qui on a mis une empeigne nouvelle; rempiété (un bas)}
{en: vamped}
ex: poartã pãrpodz cãputati
§ cãputari/cãputare (cã-pu-tá-ri) sf cãputãri (cã-pu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãputeadzã pãrpodzli (pãputsãli)
{ro: acţiunea de a căputa}
{fr: action de mettre des empeigne (à une chaussure); de rempiéter (un bas)}
{en: action of vamping}
§ ncãputedz (ncã-pu-tédzŭ) (mi) vb I ncãputai (ncã-pu-táĭ), ncãputam (ncã-pu-támŭ), ncãputatã (ncã-pu-tá-tã), ncãputari/ncãputare (ncã-pu-tá-ri) – (unã cu cãputedz)
ex: mash pãrpodz ncãputarã nã stãmãnã
§ ncãputat (ncã-pu-tátŭ) adg ncãputatã (ncã-pu-tá-tã), ncãputats (ncã-pu-tátsĭ), ncãputati/ncãputate (ncã-pu-tá-ti) – (unã cu cãputat)
§ ncãputari/ncãputare (ncã-pu-tá-ri) sf ncãputãri (ncã-pu-tắrĭ) – (unã cu cãputari)
§ discãputedz (dis-cã-pu-tédzŭ) (mi) vb I discãputai (dis-cã-pu-táĭ), discãputam (dis-cã-pu-támŭ), discãputatã (dis-cã-pu-tá-tã), discãputari/discãputare (dis-cã-pu-tá-ri) – disfac (scot) pãtuna di cãputa-a pãrpodiljei (a pãputsãljei)
cãrã
cãrã (cã-rắ) adg (mash masculin) cãradz (cã-rádzĭ) – hromã tsi da ca pi lai-arosh; murgu, caramuz, mulj, sumulai
{ro: murg, negricios}
{fr: noirâtre}
{en: blackish, darkish}
ex: un cal cãrã
§ caramuz (ca-ra-múzŭ) adg caramuzã (ca-ra-mú-zã), caramuji (ca-ra-mújĭ), caramuzi/caramuze (ca-ra-mú-zi) – hromã tsi da ca pi lai; lãit di soari; cãrã, sumulai, mulj
{ro: negricios}
{fr: noirâtre; hâlé, brûlé}
{en: blackish, darkish; sunburned}
ex: fatsa-lj caramuzã (sumulai, arsã di soari)
§ mulj (múljĭŭ) adg mulji/mulje (mú-lji), mulj (múljĭ), mulji/mulje (mú-lji) – hromã tsi da ca pi lai; sumulai, cãrã, caramuz
{ro: negricios}
{fr: noirâtre; noiraud}
{en: blackish, darkish; swarthy}
cealmã
cealmã (cĭál-mã) sf cealmi/cealme (cĭál-mi) – cumatã lungã shi suptsãri di pãndzã tsi s-anvãrteashti di ma multi ori deavãrliga-a caplui (tsi u poartã turtsãlj tu loc di cãciulã); cipã, sãrichi, shirvet, shirveti, cãrãm, crãm
{ro: cealma, turban}
{fr: turban}
{en: turban}
ex: sh-leagã cealmã nauã; multsã turtsã s-poartã cu cealma
§ cealmai/cealmae (cĭal-má-i) sf cealmãĭ (cĭal-mắĭ) – (unã cu cealmã)
chirãmidã
chirãmidã (chi-rã-mí-dã) sf chirãmidz (chi-rã-mídzĭ) –
1: lucru (ca un cheatrã tetragunã, adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscatã la soari i coaptã tu cireap), cu cari s-analtsã unã casã, cãndu s-bagã multi di eali, unã ningã-alantã sh-unã pisti-alantã, cum s-bagã chetrili, etc.;
2: lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; chirimidã, tuvlã, tulã, ciurunjidã, cirinjidã, ciurnjidã, cirnjidã;
(expr: dusi s-adarã chirãmidz = muri; dusi s-adarã oali; mãshcã loclu)
{ro: cărămidă, olan}
{fr: brique, tuile}
{en: brick, (roofing) tile}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angucitoari: chirãmidzli); tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli); un mur adrat cu chirãmidz; cãsi acupiriti cu chirãmidz; acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea, cã nj-u suflam tu chirãmidz
§ chirimidã (chi-ri-mí-dã) sf chirimidz (chi-ri-mídzĭ) – (unã cu chirãmidã)
§ cirinjidã (ci-ri-njí-dã) sf ciri-njidz (ci-ri-njídzĭ) – lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; cirnjidã, ciurunjidã, chirãmidã, chirimidã
{ro: ţiglă, olan}
{fr: tuile}
{en: (roofing) tile}
ex: casã acupiritã cu cirinjidz
§ ciuru-njidã (cĭu-ru-njí-dã) sf ciurunjidz (cĭu-ru-njídzĭ) – (unã cu ciri-njidã)
ex: s-cadã pristi ciurunjidz
§ cirnjidã (cir-njí-dã) sf cirnjidz (cir-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: frãmsesh tuti cirnjidzli di pri casã
§ ciurnjidã (cĭur-njí-dã) sf ciurnjidz (cĭur-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: s-alinã pri ciurnjidz (pri citia-a casãljei)
§ chirãmidar (chi-rã-mi-dárŭ) sm chirãmidari (chi-rã-mi-dárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi chirãmidz; ciurnjidar, tuvlar
cipã
cipã (cí-pã) sf cipi/cipe (cí-pi) – unã soi di cealmã adratã di-unã distimeli (albã icã-aroshi, cu mãrdzinjli chindisiti) tsi s-anvãr-teashti di-aushanj deavãrliga-a caplui i a cãciuliljei, purtatã, di-aradã, di grãmusteanjljii dit Vurgãrii; cealmã, sãrichi, shirvet, shir-veti, cãrãm, crãm
{ro: un fel de cealmă}
{fr: mouchoir blanc ou rouge, a bords brodé ou même aux rassades, don’t les vieillards entourent leurs bonnets}
{en: white or red kerchief worn by old men around their hats}
§ cipan (cí-panŭ) sm, sf cipanã (cí-pa-nã), cipanj (cí-panjĭ), cipani/cipane (cí-pa-ni) – pãrnoanji tsi s-da a armãnjlor grãmusteanj dit Vurgãrii cã poartã cipã; cip
{ro: poreclă dată aromânilor “grămusteanj” din Bulgaria}
{fr: sobriquet donné aux aroumains “grãmusteanj” de Bulgarie}
{en: nickname given to the Aromanians “grãmusteanj” from Bulgaria}
§ cip1 (cípŭ) sm, sf cipã (cí-pã), cipeanj (cí-peanjĭ), cipi/cipe (cí-pi) – (unã cu cipan)
cutã
cutã (cú-tã) sf cuti/cute (cú-ti) – cãni (tu limba-a ficiuritslor)
{ro: câine, în limbajul copiilor mici}
{fr: chien, dans le langage des petits enfants}
{en: dog, in the language of small children}
§ cuti! (cútĭ) inter – cãni (tu limba ficiuritslor); zbor cu cari s-greashti cãnili tra s-yinã; curi-cuti!, cut, cut-cut, cooti, coti-co, cuci, cuci-cuci
{ro: interjecţie cu care se cheamă să vină un câine}
{fr: interjection dont on se sert pour appeler les chiens qui sont près de nous}
{en: interjection with which someone calls a dog}
§ cuti-cuti! (cútĭ-cútĭ) inter – (unã cu cuti!)
§ cut2! (cút) inter – (unã cu cuti!)
ex: na, cut!, Caraman!
§ cut-cut! (cút-cút) inter – (unã cu cuti!)
§ coti-coti! (cótĭ-cótĭ) inter – (unã cu cuti!)
§ coti-co! (cótĭ-có) inter – (unã cu cuti!)
§ cooti! (co-ótĭ) inter – (unã cu cuti!)
§ cuci-cuci! (cúcĭ-cúcĭ) inter – (unã cu cuti!)
§ cuci2! (cúcĭ) inter – (unã cu cuti!)
discacãr
discacãr (dis-cá-cãrŭ) (mi) vb I discãcãrai (dis-cã-cã-ráĭ), discã-cãram (dis-cã-cã-rámŭ), discãcãratã (dis-cã-cã-rá-tã), discãcãra-ri/discãcãrare (dis-cã-cã-rá-ri) – ndipãrtedz dauãli cicioari un di-alantu;
(expr:
1: mi discacãr di-arãdeari = cãpãescu di multa arãdeari tsi u fac;
2: stau cu gura discãcãratã = stau cu gura dishcljisã multu, cu gura hãscatã)
{ro: (se) răscăcăra}
{fr: écarter les jambes}
{en: spread one’s legs}
ex: mi discãcãrai multu; ti discãcãrash (tsã disfeatsish, stai cu cicioarili diparti un di-alantu) ca multu, oaspe!
§ discãcãrat (dis-cã-cã-rátŭ) adg discãcãratã (dis-cã-cã-rá-tã), discãcãrats (dis-cã-cã-rátsĭ), discãcãra-ti/discãcãrate (dis-cã-cã-rá-ti) – tsi sta cu cicioarili diparti un di-alantu
{ro: răscăcărat}
{fr: qui reste avec ses jambes bien écartées}
{en: with his legs well spread out}
ex: un aush discãcãrat, pisti foc shadi bãgat (angucitoari: ugeaclu)
§ discãcãrari/discãcãrare (dis-cã-cã-rá-ri) sf discãcãrãri (dis-cã-cã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-discacãrã (shi ndipãrteadzã) cicioarili un di-alantu; discãcãrãturã
{ro: acţiunea de a (se) răscăcăra; răscăcărare}
{fr: action d’écarter les jambes; écartement des jambes}
{en: action of spreading one’s legs; spread of one’s legs}
§ discãcãrãturã (dis-cã-cã-rã-tú-rã) sf discãcãrãturi (dis-cã-cã-rã-túrĭ) – catastasea tu cari s-aflã cicioarili cãndu suntu discãcãrati
{ro: răscăcărare}
{fr: grand écartement des jambes}
{en: large spread of one’s legs}
tuvlã
RO:cărămidă
EN:brick
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015