DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãrtsioarã

cãrtsioarã (cãr-tsi-ŭá-rã) sf cãrtsiori (cãr-tsi-órĭ) – partea di nghios a pãnticãljei; partea dit trup tsi s-aflã namisa di pãnticã (partea di nghios) shi coapsã (partea di nsus); unã di dauãli pãrtsã di sum bratsã a omlui di la coasti pãnã tu loclu iu s-acatsã ciciorlu di trup; ilji, gof, ciupoc, cipoc, scãrtsioarã, curtsori, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãlcu
{ro: şold, iie}
{fr: partie du corp entre le basventre et la cuisse, hanches, aine flancs, basventre}
{en: groin, flank (body), hip, lower part of the abdomen}
ex: tradzi gionili unãoarã di-l lja trãsh pi cãrtsioarã

§ scãrtsioarã (scãr-tsi-ŭá-rã) sf scãrtsiori (scãr-tsi-órĭ) – (unã cu cãrtsioarã)

§ curtsori (cur-tsórĭ) sf pl – mesea di dinãpoi a omlui; mesea-a calui (gumarlui) iu s-bagã shaua; cãrtsioarã, scãrtsioarã, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãlcu, ilji
{ro: crucea şalelor}
{fr: croupe}
{en: croup, rump (horse)}

§ cãlcu (cắl-cu) sm pl(?) – partea-a truplui di om iu ciciorlu s-leagã cu mesea; unã di dauãli pãrtsã di sum bratsã a omlui di la coasti pãnã tu loclu iu s-acatsã ciciorlu di trup; boshã, coapsã, cipoc, ciupoc, gof, scheli, slaghinã, slãghinã, slãbintsã; cãrtsioarã, curtsori, ilji
{ro: şold; rână}
{fr: hanche; flanc, coté}
{en: hip; one of the two sides of the man’s body}
ex: chirageadzlji s-timsirã: unlu pri cãlcu (pri-unã parti), altu pri dintsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

boshã

boshã (bó-shã) sf boshi (bó-shi) – partea-a truplui di om tsi s-aflã namisã di coasti sh-buburets; partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; cãlcu, coapsã, scheli, cipoc, ciupoc, gof, cãrtsioarã, scãrtsioarã, slaghinã, slãghinã, slãbintsã
{ro: şold}
{fr: la partie comprise entre les reins et les côtes; hanche}
{en: part of the human body found between kidneys and ribs; hip}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cipoc

cipoc (ci-pócŭ) sn cipoatsi/cipoatse (ci-pŭá-tsi) –
1: partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof;
2: partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; ciupoc, boshã, cãlcu, coapsã, gof, scheli, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãrtsioarã, buti, ilji, cãrãdzelj, armu
{ro: coapsă, şold}
{fr: cuisse, fémur, hanche}
{en: thigh, hip}
ex: o lai ghium di ningã foc, ma ti shuts pi-alant cipoc (gof); lu-agudish trãsh tu cipoc (gof)

§ ciupoc (cĭu-pócŭ) sn ciupoatsi/ciupoatse (cĭu-pŭá-tsi) – (unã cu cipoc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

crutsi/crutse

crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)

§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti

§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}

§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ilji/ilje

ilji/ilje (í-lji) sf pl – partea dit trup tsi s-aflã namisa di pãnticã (partea di nghios) shi coapsã (partea di nsus); unã di dauãli pãrtsã di sum bratsã a omlui di la coasti pãnã tu loclu iu s-acatsã ciciorlu di trup; gof, ciupoc, cipoc, cãrtsioarã, scãrtsioarã, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãlcu, curtsori;
(expr: nu pot si-nj tsãn iljili di-arãdeari = arãd multu, nu pot s-mi tsãn di-arãdeari)
{ro: şold, iie}
{fr: flancs, hanche}
{en: groin, flank (body), lower part of the abdomen}
ex: nu-sh tsãni iljili di-arãs
(expr: arãdi multu, nu poati si s-tsãnã); mi dor iljili multu; mi tsãni tu ilji (coasta, sum coastã), nu pot s-adilj

§ iljedz (i-ljĭédzŭ) (mi) vb I iljai (i-ljĭáĭ), iljam (i-ljĭámŭ), iljatã (i-ljĭá-tã), iljari/iljare (i-ljĭá-ri) – (mi) ngrash la ilji
{ro: (se) rotunji (îngrăşa) la şolduri}
{fr: (s’)arrondir (engraisser) les hanches}
{en: round (fatten) the lower part of the abdomen}
ex: s-iljarã, s-prãstinirã di vrea facã tãc; nu bãgai oarã cu mãcarea sh-mi iljai

§ iljat (i-ljĭátŭ) adg iljatã (i-ljĭá-tã), iljats (i-ljĭátsĭ), ilja-ti/iljate (i-ljĭá-ti) – tsi s-ari ngrãshatã la ilji
{ro: care s-a rotunjit (îngrăşat) la şolduri}
{fr: arrondi (engraissé) aux hanches}
{en: who has rounded (fattened) the lower part of the abdomen}
ex: caljlji vinjirã iljats

§ iljari/iljare (i-ljĭá-ri) sf iljeri (i-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un (om, cal, etc.) si ngrashi la ilji
{ro: acţiunea de a (se) rotunji (de a (se) îngrăşa) la şolduri}
{fr: action de (s’)arrondir (engraisser) les hanches}
{en: action of rounding (of fattening) the lower part of the abdomen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

slaghinã

slaghinã (slá-ghi-nã) sf slaghini/slaghine (slá-ghi-ni) – partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; slãghinã, slãbintsã, cãlcu, boshã, coapsã, cipoc, ciupoc, gof, scheli, cãrtsioarã, ilji
{ro: şold, vintre}
{fr: hanche, aine}
{en: hip, loins}

§ slãghinã (slã-ghí-nã) sf slãghinã (slã-ghí-nã) – partea di nghios a schinãratlui iu s-adunã cicioarili cu truplu-a omlui
{ro: şale}
{fr: lombe, aine}
{en: loins, groin}

§ slãbintsã2 (slã-bín-tsã) sf slãbintsã (slã-bín-tsã) – (unã cu slãghinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã