|
|
caldu
caldu (cál-du) adg caldã (cál-dã), caldzã (cál-dzã), caldi/calde (cál-di) – cari nu easti aratsi ma da (alasã, scoati, etc.) cãldurã sh-lu ncãldzashti loclu di deavãrliga;
(expr:
1: hiu (om) caldu = (i) hiu om durut, bun la suflit; (ii) am paradz, hiu om avut;
2: s-vindi ca pãnea caldã = s-vindi multu ghini, s-vindi agonja;
3:
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
4: nu-nj fatsi nitsi caldu, nitsi aratsi = unã-nj fatsi, cã-i unã soi i alantã, nu mi mealã)
{ro: cald}
{fr: chaud}
{en: warm}
ex: easti caldu (fatsi cãldurã) azã; eara nicã caldu (fãtsea nicã cãldurã) cãndu agiumsi hilj-su; tu cripata-a dzuãljei, treatsi un vimtu caldu; ded di un om caldu
(expr: tsi ari paradz, tsi easti avut)
§ cãldurã (cãl-dú-rã) sf cãlduri (cãl-dúrĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi nu easti aratsi ma caldu; cãloari, cãroari, acuroari, dugoarã; (fig: cãlduri (pl) = atsea tsi ari un om tsi easti lãndzit (arãtsit) shi truplu lji s-ari ncãldzãtã multu; focuri, heavrã, pirito)
{ro: căldură}
{fr: chaleur}
{en: warmth}
ex: deadi un soari dultsi sh-caldu, s-creapã sh-chetrili di cãldurã; nu s-tradzi cãldura-aestã; aoa avem mari cãlduri; ficiorlu ari cãldurã (fig: heavrã, pirito); avum cãlduri (cãlori) mãri; lucru xen, nu tsãni cãldurã
§ cãldishor (cãl-di-shĭórŭ) adg cãldishoarã (cãl-di-shĭŭá-rã), cãldi-shori (cãl-di-shĭórĭ), cãldishoari/cãldishoare (cãl-di-shĭŭá-ri) – tsi easti niheamã (ca) caldu; habin, hamin, dihamin, dihanj, hljushcu, hljo
{ro: călduţ}
{fr: tiède}
{en: lukewarm, tepid}
ex: treatsi-un vimtu cãldishor (niheamã caldu) shi dultsi
§ cãloari/cãloare (cã-lŭá-ri) sf cãlori (cã-lórĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi easti caldu; cãldurã multã tsi dugureashti; cãldurã, cãroari, curoari, acuroari, dugoarã, flogã, pãrjalã
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur excessive}
{en: intense heat}
ex: tu ayia a cãloariljei (a cãldurãljei) di vearã; lucrãm tu cãloari (cãldurã); dishcljidi pingerea cã easti mari cãloari; nj-easti cãloari (caldu, cãldurã)
cari1/care
cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?
§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti
§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã
§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã
§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã
§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)
§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)
§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)
§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)
§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã
cãruari/cãruare
cãruari/cãruare (cã-rŭá-ri) sf cãrori (cã-rórĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cãroari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãsãrãndari/sãrãndare
sãrãndari/sãrãndare (sã-rãn-dá-ri) sf sãrãndãri (sã-rãn-dắrĭ) – darea tsi s-fatsi la patrudzãtsli di dzãli di la moartea-a omlui;
(expr: lj-dzãc un sãrãndar! = lu-angiur)
{ro: parastasul de 40 de zile}
{fr: requiem fait aprés 40 jours de la mort d’un homme}
{en: requiem made 40 days after the death of someone}
ex: tsi mamã, tsi tatã, tsi sãrãndar
(expr: tsi angiurãturi) nu-lj dzãsi?
§ sãrinda-ri/sãrindare (sã-rin-dá-ri) sf sãrindãri (sã-rin-dắrĭ) – (unã cu sãrãndari)
ex: lj-featsi lituryii sãrindari (lituryii ti darea di patrudzãts); fatsi sãrindari la bisearicã trã sãnãtati
§ sãrindar (sã-rin-dárŭ) sn sãrindari/sãrindare (sã-rin-dá-ri) – (unã cu sãrãn-dari)
ex: tsi mamã, tsi tatã, tsi sãrindar (tsi-angiurãturi di mamã, di tatã, di sãrindar) nu-lj dzãsi!
§ sãrãndisescu (sã-rãn-di-sés-cu) vb IV sãrãndisii (sã-rãn-di-síĭ), sãrãndiseam (sã-rãn-di-seámŭ), sãrãndisitã (sã-rãn-di-sí-tã), sãrãndisiri/sãrãndisire (sã-rãn-di-sí-ri) – (dada, njiclu) ncljidi 40 di dzãli di cãndu s-amintã njiclu; (preftul) dyivãseashti (la usha-a bisearicãljei) a dadãljei tsi-amintã un njic, dupã 40 di dzãli, ninti ca s-intrã nãsã tu bisearicã; lj-fac patrudzãtsli (darea, cu preftu la bisearicã, 40 di dzãli dupã moartea-a omlui)
{ro: (femeia, nou-născutul) împlinesc 40 de zile de la naştere; fac parastas de 40 de zile după moarte}
{fr: passer la quarantaine; relever de couches}
{en: (woman, new-born baby) start to go out (to the church) 40 days after the birth; have a requiem 40 days after death}
§ sãrãndisit (sã-rãn-di-sítŭ) adg sãrãndisitã (sã-rãn-di-sí-tã), sãrãndisits (sã-rãn-di-sítsĭ), sãrãndisiti/sãrãndisite (sã-rãn-di-sí-ti) – tsi-lj si ncljisirã a njiclui patrudzãtsli di dzãli di la amintari; tsi-lj si featsirã patrudzãtsli dupã moarti
{ro: (femeia, nou-născutul) care a împlinit 40 de zile de la naştere şi cărora li se face o slujbă înainte de a intra în biserică; (mortul) căruia i s-a făcut parastasul de 40 de zile}
{fr: qui a passé la quarantaine; relevée de couches}