DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

afurishalui

afurishalui (a-fu-rí-shĭa-lui) adv – tsi s-fatsi peanarga, fãrã vron-du, tra s-nu s-hibã-aduchit di altsã (s-nu s-veadã, s-nu s-avdã); furishalui, furish, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, acrifa, bizgulea
{ro: pe ascuns}
{fr: sous cape, en cachette, en tapinois}
{en: furtively}
ex: a pri afurishalui va s-nã yinã moartea; vinji pri afurishalui

§ furishalui (fu-rí-shĭa-lui) adv – (unã cu afuri-shalui)
ex: li scãrminã furishalui (peascumta)

§ furish (fu-rí-shĭŭ) adv – (unã cu afurishalui)
ex: fudzii pi furish tra s-nu mi ducheascã; pi furish tsã li adush; tricu pi furish

§ furishedz (fu-ri-shĭédzŭ) (mi) vb I furishai (fu-ri-shĭáĭ), furisham (fu-ri-shĭámŭ), furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) – njergu (mi stricor, mi fur, fug di) iuva peanarga, afurishalui, fãrã vrondu, tra s-nu hiu aduchit (vidzut, avdzãt, etc.) di vãrnu cãndu trec prit lumi; mi-ascundu, mi-afirescu di cariva
{ro: (se) furişa}
{fr: (se) faufiler}
{en: sneak}
ex: vedz-mi, nu mi vedz, s-furishã di-acasã; lu furishai (lu-ascumshu) di mã-sa cã vrea s-lu batã

§ furishat (fu-ri-shĭátŭ) adg furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishats (fu-ri-shĭátsĭ), furishati/furishate (fu-ri-shĭá-ti) – tsi ari vgatã di iuva afurishalui
{ro: furişat}
{fr: faufilé}
{en: sneaked}
ex: easti furishat di mã-sa (vgat afurishalui di la mã-sa)

§ furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) sf furisheri (fu-ri-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-furishadzã
{ro: acţiunea de a (se) furişa}
{fr: action de (se) faufiler}
{en: action of sneaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cheaptini/cheaptine

cheaptini/cheaptine (chĭáp-ti-ni) sm cheaptsãnj (chĭáp-tsãnj) – hãlati (ca unã ploaci suptsãri di os, metal, plasticã cu dintsã di-unã parti), faptã maxus tri discãcearea-a hirilor di per din cap (cu cari perlu easti adunat shi faptu s-aspunã ndreptu); hãlati di metal cu dintsã (tsi sh-u-adutsi cu ploacea di ma nsus) cu cari s-discaci itsi soi di hiri; hãlati (ma multu la plural) cu cari s-discaci, s-dizmeasticã hirili (di lãnã) dit arãzboi (scamnu di-arãzboi); cheptini, chiptinici, zornã, zugranã, dzugranã, discãcitor, discãcior, gribã, griblã, glibã;
(expr:
1: cheaptinili-a cucotlui = unã parti cãrnoasã tsi u-ari cucotlu tu partea di nsus a caplui, di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini; creasta-a cucotlui, cresã, giufcã);
2: cheaptini di tradziri = cheaptini di discãceari, di scãrminari (lãna);
3: intru tu cheaptsãnj = mi-acats s-dizmeastic, s-discaci lãna)
{ro: pieptene}
{fr: peigne, carde}
{en: comb, card}
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; cheaptini di fildish; cheaptinã-ti cu cheaptini di os; nu-nj dai cheaptinili?; s-trãdzem tu cheaptsãnj (scamnul di la-arãzboi); di cheaptsãnj ma s-plãndzi unã altã

§ cheptini/cheptine (chĭép-ti-ni) sm cheptsãnj (chĭép-tsãnj) – (unã cu cheaptini)

§ chiptinici (chip-ti-nícĭŭ) sn chipti-nici/chiptinice (chip-ti-ní-ci) – cheaptini njic
{ro: pieptene mic}
{fr: petite peigne}
{en: little comb}

§ chiptinar (chip-ti-nárŭ) sm chiptinari (chip-ti-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cheaptsãnj; atsel tsi cheaptinã (discaci, dizmeasticã) hirili di lãnã
{ro: pieptănar}
{fr: peigneur, cardeur}
{en: comb, carder}

§ cheaptin (chĭáp-tinŭ) (mi) vb I chiptinai (chip-ti-náĭ), chiptinam (chip-ti-námŭ), chiptinatã (chip-ti-ná-tã), chiptinari/chiptinare (chip-ti-ná-ri) – trec cu cheaptinili prit per tra s-lu-adun shi s-lu ndreg; dau cu cheaptsãnjlji tra s-dizmeastic hirili di lãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clãndu

clãndu (clắn-du) sn clãnduri (clắn-durĭ) – stog di lãnã ghini scãrminatã cu mãna, cari lipseashti trãdzeari la drãshtealã;
(expr: u fac clãndu lãna = u trag lãna, u scarmin ghini cu mãna)
{ro: grămadă de lână bine scărmănată}
{fr: tas de laine bien cardée avec les mains}
{en: pile of hand carded wool}
ex: lj-adusi mal di lãnã, cãprinã sh-clãndu; na lãna-aestã, s-nj-u tradz, s-u fats clãndu (s-u scarminj ghini cu mãna)

§ cljindzu (cljín-dzu) sn cljindzuri (cljín-dzurĭ) – (unã cu clãndu)
ex: cljindzul albu, laiu-s-fatsi, lailu, albu nu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

scarmin

scarmin (scár-minŭ) vb I scãrminai (scãr-mi-náĭ), scãrminam (scãr-mi-námŭ), scãrminatã (scãr-mi-ná-tã), scãrminari/scãr-minare (scãr-mi-ná-ri) – trag hirili dit lãna ashi cum yini tumtã di pri oai, tra s-lu disfac un hir di-alantu shi s-u cur lãna di lucrili xeani tsi s-aflã amisticati tu ea; nscarmin;
(expr:
1: li scarmin = fug, li cãlescu, li deapin, u-angan cãtsaua, li tindu cicioarli; ãnj ljau pãrtãljli, nj-arup zverca, etc.; lu scarmin ghini = l-bat ghini, lj-dau un shcop bun)
{ro: scărmăna (lâna)}
{fr: étirer ou carder la laine avec les mains}
{en: strech or hand card wool}
ex: ea scarminã lãna; vinjim s-vã scãrminãm lãna; pistipsi, cã Tsandzacuchi va li-aibã scãrminatã shi-sh mutri di lucru; deadun cu mayirlu li scãrminã di-aclo
(expr: fudzi, u-angãnã cãtsaua); scãrminats-li di-aoatsi!
(expr: vdzits, loats-vã zverca); ai s-li scãrminãm (s-fudzim), cã altãoarã nu-aflãm ahtari oarã, s-nã da di mãnã; dupã tsi li scãrminã la-avinari luplu

§ scãrminat (scãr-mi-nátŭ) adg scãrminatã (scãr-mi-ná-tã), scãrminats (scãr-mi-nátsĭ), scãrminati/scãrminate (scãr-mi-ná-ti) – (lãna) tsi lj-ari hirili trapti sh-curati di murdãrilji; nscãrminat
{ro: scărmănată (lâna)}
{fr: (laine) étirée ou cardée avec les mains}
{en: (wool) hand streched or carded}
ex: lãna nu-i dot scãrminatã; njits scãrminat

§ scãr-minari/scãrminare (scãr-mi-ná-ri) sf scãrminãri (scãr-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scarminã lãna; scãrminãturã, nscãr-minari
{ro: acţiunea de a (lâna); scărmănare}
{fr: action d’étirer ou carder la laine avec les mains}
{en: action of hand streching or carding wool }

§ scãrminãturã (scãr-mi-nã-tú-rã) sf scãrminãturi (scãr-mi-nã-túrĭ) – lãnã scãrminatã; atsea tsi s-featsi cã lãna fu scãrminatã; scãrminari
{ro: scărmănătură}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn