DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãrlig

cãrlig (cãr-lígŭ) sn cãrlidzi/cãrlidze (cãr-lí-dzi) –
1: hãlati njicã di her i cilechi, lungã shi suptsãri, nduplicatã tu-un capit tra s-poatã si sã spindzurã lucri (cãrnuri) di ea icã si s-acatsã lucri (peshtsã, cicioari di oi) cu ea, icã sã mpliteascã (faneli, pãrpodz), etc.; cãrligar, cinghelj, cinghilac;
2: lemnu lungu sh-suptsãri (puljan, pulean) cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca un cicior di oai, unã pampurachi) di diparti shi s-li tradz cãtrã tini; cljoagã, cãngichi, cangi;
3: unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrligar, cinghilac; (fig: cãrlig = dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã; brãtsat; expr:
2: sh-cu cãrliglu s-ti ntreghi = s-ti mindueshti ghini, “sã zburãshti sh-cu cãrliglu” nãinti ca s-ljai unã apofasi)
{ro: cârlig; cange, caţă; cârlig de croşetat}
{fr: grappin, houlette; crochet, crochet a tricoter des bas}
{en: hook; shepherd’s crook; crochet-hook}
ex: pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); picurar cu cãrlig (cãrlibanã); sh-fatsi crutsea, lja un cãrlig; loai cãrliglu (cãngichea) cu tãmbarea; mash cãrlidzili (cãngichili) nã-avem; li bãgã oili nãinti cu cãrliglu shi nchisi cãtrã n hoarã-lj; ãlj fatsi aushlu unã cu cãrliglu pristi zvercã; lutseafirli s-avea anãltsatã trei cãrlidzi (fig: cãt trei brãtsati) sti tser; aspindzurã carnea di cãrlig; cu cãrlidzli mplitim pãrpodz; dã-nj cãrlidzili (cinghilatsili) di mplãtiri; a bãrbatslor lã si bagã shi cãrliglu (cãngi-chea, cãrlibana) tu groapã

§ cãrlibanã (cãr-li-bá-nã) sf cãrlibãnj (cãr-li-bắnjĭ) – cumatã di lemnu i di her cari s-adavgã la caplu di nsus a cãrliglui cu cari picurarlu acatsã ciciorlu-a oailjei s-u tragã cãtrã el; clici
{ro: un fel de caţă aromânească}
{fr: sorte de houlette aroumaine}
{en: kind of Aromanian shepherd’s crook}

§ cinghelj (cin-ghĭéljĭŭ) sn cingheali/cingheale (cin-ghĭá-li) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cljoagã

cljoagã (cljĭŭá-gã) sf cljoadzi/cljoadze (cljĭŭá-dzi) – lemnu lungu sh-suptsãri cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca oi, bunãoarã di cicior) di diparti shi s-li tradz cãtrã tini; cãrlig, cangi
{ro: cârlig, caţă}
{fr: houlette de pâtre}
{en: shepherd’s crook}

§ clici (clícĭŭ) sn clici/clice (clí-ci) – cumatã di lemnu i di her cari s-adavgã la caplu di nsus a cãrliglui cu cari picurarlu acatsã ciciorlu-a oailjei s-u tragã cãtrã el; cãrlibanã, cãngichi, cljoagã
{ro: un fel de caţă aromânească}
{fr: sorte de houlette aroumaine}
{en: kind of Aromanian shepherd’s crook}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

picurar

picurar (pi-cu-rárŭ) sm picurari (pi-cu-rárĭ) – om (di-arada cu-arugã) tsi aveaglji, pashti, ari vrundida-a oilor sh-fatsi sh-cashlu la stani; baci, cãshar;
(expr:
1: easti picurar = easti om cari, di-aradã) nu para ari carti, nu para shtii multi, easti ca hazo, prostu, nipilixit, etc.;
2: puljlu picurar = agru-pulj cunuscut trã ciuciula tsi u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciuljan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai;
3: banã di picurar = banã di om aplo, isihã, fãrã ghideri;
4: cari di luchi s-aspari, nu s-fatsi picurar = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tra s-nu s-acatsã di-un un lucru, macã lj-easti fricã di-atseali tsi va patã cu-adrarea-a lui, i nu lu-arãsescu urmãrli;
5: coada cap easti la noi, sh-luplu picurar la oi; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili? = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu caplu-a unei sutsatã easti un om niuidisit s-facã lucrul, icã ari alti intiresi shi-sh mutreashti mash huzmetea-a lui, nu atseali a sutsatiljei;
6: di la coada-a oilor, s-cunoashti bunlu picurar = omlu bun s-cunoashti dupã cum sh-lu fatsi lucrul; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã pravda tsi easti grasã, s-caftã la coadã; macã coada easti grasã, ashi easti sh-pravda];
7: tsi shtii picurarlu di dupã coada-a oilor? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-ameasticã tu lucri tsi nu-au di-iu s-li cunoascã, cã bana-a lor lj-ari tsãnutã, di-aradã, diparti di-aesti lucri; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã, di itia cã suntu cama alãgats, cãrvãnarlji s-lugursescu ma cu minti dicãt picurarlji])
{ro: păstor, cioban}
{fr: berger}
{en: shepherd}
ex: picurar cu percea lungã; picurarlji cãndu-au minti, ncaltsã sh-puriclu; picurarlji unãoarã pri mes dipun tu pãzari; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; o, lai picurare!
(expr: o, lai glare!);

§ picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭŭ) sm picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭ) – picurar njic (di ilichii i boi)
{ro: ciobănaş}
{fr: petit berger}
{en: little (small) shepherd}

§ picu-rãroanji/picurãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) sf picurãroanji/pi-curãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) – muljari tsi lucreadzã la oi, aveaglji sh-pashti oili; muljarea-a unui picurar
{ro: păstoriţă, nevastă de cioban}
{fr: bergère, femme de berger}
{en: sheperdess, shepherd’s wife}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tueagã

tueagã (tu-ĭá-gã) sf tuedz (tu-ĭédzĭ) shi tueadzi (tu-ĭá-dzi) – lemnu (i mital) lungu (ca di vãrã metru) shi suptsãri (multi ori turnat ca un duxar tu-un capit) trã tsãneari tu mãnã (di omlu cari va s-lu-aibã ca un andoapir cãndu imnã); bãstuni (di cari pots s-ti-andoapiri); pulean, puljan, bãstuni, teg, tueag, ciumag, ciumagã, cãrlibanã
{ro: toiag, baston}
{fr: long bâton}
{en: cane, walking stick}
ex: aush cu tueagã; lo tueaga (bãstunea) tru mãnã; tueagã di her shi pãputsã di her vai adar; cu-unã tueagã tru mãnã; asunã pri loc trei ori cu-unã tueagã di her cãntatã

§ tueag (tu-ĭágŭ) sn tueadzi/tueadze (tu-ĭá-dzi) shi tuedz (tu-ĭédzĭ) – (unã cu tueagã)
ex: nã moashi-oamã, ndrupãtã di tueag (bãstuni); tueadzi di cornu

§ teag (teágŭ) sn teadzi/teadze (teá-dzi) – (unã cu tueagã)

§ teg (tégŭ) sn tedzi/tedze (té-dzi) – (unã cu tueagã)
ex: purta un teg (unã ciumagã) tu mãnã; ved un teg (unã bãstuni) fãrã domnu; tuts ciurbageadzlji au teg (tueagã), pulean (bãstuni) tru mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã