|
|
cãrciljat
cãrciljat (cãr-ci-ljĭátŭ) adg – vedz tu cãrshelj1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãrshelj1cãrshelj1
cãrshelj1 (cãr-shĭéljĭŭ) sn cãrshalji/cãrshalje (cãr-shĭá-lji) – amis-ticãturã di hiri (di spangu, mpãltiri, per din cap, etc.) tsi suntu greu ti discãceari; shutsãturã dipli-dipli di-unã ciulii di per; (fig:
1: cãrshelj = mintiturã, amisticãturã, cihtisiri, cicãrdisiri, etc.; expr:
2: hir cu cãrshalji = hir mintit, amisticat, shutsãt, cãrshiljos)
{ro: încâlcitură; confuzie}
{fr: embrouillement; confusion, embarras}
{en: entanglement; confusion}
ex: stãi s-disfatsim cãrshaljili
§ ncãrshiljedz (ncãr-shi-ljĭédzŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãr-shiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu hirili di mpãlteari (hirili di per din cap, etc.) cã s-fac greu trã discãceari; nji ndreg perlji s-hibã cãtsãrosh, zguri; cãrshi-ljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz, ciufulescu; (fig: si ncãrshiljadzã = (i) si ncusureadzã, si nduplicã, si strãmbã; (ii) s-minteashti, cicãrdi-seashti, cihtiseashti)
{ro: încâlci, încurca}
{fr: embrouiller, froisser, froncer, frissoter}
{en: tangle (thread, hair); wrinkle; curl (hair)}
ex: nji sã ncãrshilje perlu; la noi muljerli nu sh-u au si shi ncãrshi-ljadzã perlji; di multi poami, lji si ncãrshiljarã (fig: lji si ndu-plicarã) dãrmili
§ ncãrshilj (ncãr-shíljĭŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – (unã cu ncãrshi-ljedz)
ex: va s-lji si ncãrshilji perlu
§ ncãrshiljat (ncãr-shi-ljĭátŭ) adg ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljats (ncãr-shi-ljĭátsĭ), ncãrshiljati/ncãrshiljate (ncãr-shi-ljĭá-ti) – (hiri) tsi suntu mintiti ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros, ciufulit
{ro: încâlcit, încurcat, (şuviţă de păr) cârlionţat}
{fr: embrouillé, froissé, froncé, frissoté; (cheveux) bouclés}
{en: tangled (thread, hair); wrinkled; curled (hair)}
ciufulescu
ciufulescu (cĭu-fu-lés-cu) (mi) vb IV ciufulii (cĭu-fu-líĭ), ciufu-leam (cĭu-fu-leámŭ), ciufulitã (cĭu-fu-lí-tã), ciufuliri/ciufulire (cĭu-fu-lí-ri) – (hirili di mpãlteari, hirili di per din cap, etc.) li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu, di s-fac greu trã discãceari; ncãrshi-ljedz, ncãrshilj, cãrshiljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz
{ro: (se) încâlci, încurca}
{fr: (s’)emmêler}
{en: (en)tangle, get into a (en)tangle}
ex: tsã si ciufuli perlu; nu-nj ciufulea cusitsa
§ ciufulit (cĭu-fu-lítŭ) adg ciufulitã (cĭu-fu-lí-tã), ciufulits (cĭu-fu-lítsĭ), ciufuli-ti/ciufulite (cĭu-fu-lí-ti) – (hiri) tsi suntu amisticati ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; (om) tsi ari perlu ncãrshiljat; ciuf, ncãrshiljat, cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros
{ro: încâlcit}
{fr: emmêlé}
{en: (en)tangled}
§ ciufuliri/ciufulire (cĭu-fu-lí-ri) sf ciufuliri (cĭu-fu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncãrshiljadzã hirili (perlji, lucrili); ncãrshiljari, cãrshiljari, ncãrciljari, cãrciljari
{ro: acţiunea de a (se) încâlci, de a (se) încurca; încâlcire, încurcare}
{fr: action de (s’)emmêler}
{en: action of (en)tangling, of getting into a (en)tangle}
§ ciuf (cĭúfŭ) adg ciufã (cĭú-fã), ciuhi (cĭúhĭ), ciufi/ciufe (cĭú-fi) – (lucru) tsi easti ciufulit; ciufulit, mintit, ncãrshiljat, cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros
{ro: încâlcit}
{fr: emmêlé}
{en: (en)tangled}
ex: perlu nj-si featsi ciuf (ciufulit, ncãrshiljat)
ncãrciljat
ncãrciljat (ncãr-ci-ljĭátŭ) adg – vedz tu cãrshelj1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãrshelj1nel
nel (nélŭ) sm neali/neale (neá-li) –
1: tserclju njic di metal (her, cilechi, malamã, asimi, etc.) tsi poati s-aibã sh-chetri scumpi (dyeamanti) sh-cari s-poartã ca stulii tu dzeadziti trã mushuteatsã;
2: tserclu njic di metal cari, bãgati ma multi un tu-alantu fac unã singiri; anel, vãrãguci; (fig:
1: nel = nelu di isozmatã; expr:
2: alãxim nealili = nã isusim;
3: lj-tornu nelu = aspargu isozma;
4: va nj-arucã nelu nãpoi! = un zbor cu noima: nu mi mealã!;
5: prit nel li treatsi (gugoashili) = easti bun nishangi, bun s-agudeascã nishanea cu gugoshlu di tufechi;
6: perlu neali = per tsi ari ciulii anvãrtiti ca neali; per cu-avoali, cu cãrcmi; perlu ncãrciljat, ncãrciljos)
{ro: inel}
{fr: anneau; bague}
{en: ring}
ex: sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); avea dzeadzitli mplini di neali; eara s-pitreacã nelu (fig: nelu di isozmatã); alãxirã nealili
(expr: s-isusirã); va nj-arucã nelu nãpoi!
(expr: nu mi mealã “cã va s-aspargã isozma!”); cãndu nelu-a unui va sãndzineadzã; ca atsel cu nelu: “di-aclo talji” (zbor: s-talji deadzitlu cu nelu); cu perlu neali
(expr: ncãrciljats); prit nel u tritsea
(expr: bun nishan-gi)
§ nilush (ni-lúshĭŭ) sn nilushi/nilushe (ni-lú-shi) – nel njic
{ro: inel mic}
{fr: petit anneau; petite bague}
{en: small ring}
ex: un nilush, dauã nilushi
§ anel (a-nélŭ) sm aneali/aneale (a-neá-li) – (unã cu nel)
per1
per1 (pérŭ) sm peri (pérĭ) – hirlu tsi creashti dit chealea-a omlui; buluchea di hiri tsi crescu pri creashtitlu-a caplui di om; perci, arauã, zulufi, tsulufrã, tsãlufrã, tsãrufrã, ciulii, cilii;
(expr:
1: pãnã tu per = tuti, tut, ãntreg, pãnã la mardzini;
2: per di (cu) per = (s-fatsi) un lucru cu multã minutsalji, cu un per dupã altu;
3: di per-per = aspus cu tuti minutsaljili a lui; di hir-hir;
4: per nu-alas = nu-alas tsiva;
5: ca perlu din cap = multsã;
6: per nu tsãni = easti multu suptsãri, nu tsãni tsiva dip;
7: perlu n patru-l fatsi = easti itru, dishteptu;
8: di per funi u fac = di dip tsiva, fac un lucru mari; lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu umflu, lu nflurescu, di curmu fac funi, lj-bag coadi, lj-bag coarni, etc.;
9: cãndu-nj scoati limba peri; cãndu va-nj creascã peri tu palmã = vãrãoarã, cã peri nu crescu pri limbã i palmã;
10: nj-scoati peri pri (sum) limbã; nj-scoati limba peri = mi creapã, mi nvirineadzã, mi tirinseashti, nj-scoati suflitlu, mi-adutsi tu-unã stari di dipirari, etc.;
11: fac peri pri limbã = zburãscu tut chirolu, nu-astãmãtsescu;
12: per nu nj-ascapã = nu nj-ascapã tsiva;
13: mi-acats (mi-anciup) di peri = acats di mi-alumtu, mi bat, mi ncaci, mi-anciup;
14: nj-deapir perlji din cap = (nj-yini s-nji zmulgu perlji dit cap) di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu;
15: lji si mutã perlji (din cap); lji sã zbãrleashti perlu; per nu-l tsãni = lu-acatsã hiorlji, lj-easti multã fricã, lãhtãrseashti;
16: per di lup = lucru lãhtãros, tsi lãhtãrseashti multu;
17: fug ca di per di lup; fug ca draclu di per di lup; ãnj ljau perlu (sh-fug) = fug unãshunã, agonja sh-lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
19: nji scoasi peri alghi; nj-alghi perlu = ãnj featsi bana greauã;
20: per cair = per albu, ca di cair; aush;
21: per albu = aush)
{ro: păr}
{fr: poil, cheveu}
{en: hair}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avea perlu hrisusit (perlu-arus ca malãma); s-toarcã usturã ca perlu (suptsãri ca hirlu di per); pãnã sh-perlu sh-ari aumbrã; per di per s-fatsi cergã; lj-alghi (lj-cãruntsi) perlu sh-barba
(expr: aushi); om tricut cu perlu cair
(expr: perlu albu ca cairlu); agiumsi ca s-nu s-veadã per albu
(expr: s-nu s-veadã aush); cãndu va tsã scoatã limba peri
(expr: vãrãoarã, cã perlji nu crescu pri limbã!); mi-acats di peri