caprã (cá-prã) sf capri/capre (cá-pri) shi cãpri/cãpre (cắ-pri) shi cãpãri (cắ-pãrĭ) – pravdã (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu oaea, cu coarni, cari u-arãseashti ma multu frãndza dicãt earba, sh-cari easti cricutã trã laptili, carnea shi perlu lungu tsi-l da; (fig:
1: caprã = arbines; expr:
2: caprã di lapti = caprã tsi s-tsãni piningã casã tutã veara, tra s-aibã nicuchirlu lapti cati dzuã;
3: caprã shutã = caprã fãrã coarni;
4: ãnj vinjirã cãprili = (i) isihãsii, hiu tu bunili, am bunili; (ii) aduchii tora tsi s-fatsi;
5: lj-fitarã cãprili = easti hãrãcop; lj-si dusirã lucrili-ambar; ari hãrãcupilji n casã;
6: lj-fudzirã cãprili = lj-fudzi (u chiru) mintea, glãri di minti;
7: canda va tsã ljau cãprili = canda va ti-arãd;
8: ca capra tu oi = nu easti ca-alantsã, easti-ahoryea di-alantsã;
9: mpartu oili di capri = mpartu atselj bunj di-atselj arãi;
10: capra beasi shi oaea s-arushneadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu;
11: sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-arucã zboarã slabi-a unui, mash cãndu s-aflã tu-apanghiu, iu nu poati s-hibã agudit)
{ro: capră}
{fr: chèvre}
{en: goat}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); pashti cãpãrli; capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si mpartã oili di capri; lj-vinjirã cãpãrli
(expr: isihãsi) sh-tora s-bãgã s-doarmã; tsi va capra aestã (fig: arbineslu aestu)?; l-ved cum ansari ca capra; vidzu unã caprã shutã
(expr: caprã fãrã coarni) cari avea unã crutsi tu frãmti; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; shtii capra s-mãcã earbã!; capra arãnjoasã sh-coada tut ãmproastã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; va ti-arãd, canda va-ts ljau cãprili; pri iu ansari capra, ma nsus ansari edlu
§ cãpritsã (cã-prí-tsã) sf cãpritsã (cã-prí-tsã) – caprã ma njicã
{ro: căpriţă}
{fr: chevrette}
{en: little goat}
§ cãprinã (cã-prí-nã) sf cãprinj (cã-prínjĭ) shi cãprinuri (cã-prí-nurĭ) – perlu di caprã dit cari s-fac stranji (tendzã, disãdz, sats, sazmi, tastri, tãmbãri, etc.)
{ro: păr de capră}
{fr: laine de chèvre}
{en: goat wool}
ex: eftinã easti n pãzari cãprina (lãna di caprã); va s-lja cãprinã sh-va s-facã sazmi cã nu-ari ashtirnãmintu; lj-adusi mal di lãnã, cãprinã sh-clãndu; aprindi un per di cãprina di cheali; scrum di cãprinã (di lãnã di caprã); nj-adush nã sazmã di cãprinã cu cari s-mi-anvilescu
§ cãprindzu (cã-prín-dzu) adg cãprindzã (cã-prín-dzã), cãprindzã (cã-prín-dzã), cãprindzã (cã-prín-dzã) – di caprã, tsi ari s-facã cu capra
{ro: de capră}
{fr: de chèvre}
{en: of goat}
ex: vãshclje cãprindzu (di caprã)
§ cãprar (cã-prárŭ) sm, sf cãprarã (cã-prá-rã), cãprari (cã-prárĭ), cãprari/cãprare (cã-prá-ri) – omlu tsi-aveaglji shi pashti cãprili; cãpãrar
{ro: căprar}
{fr: chevrier}
{en: goatherd, goat-girl}
ex: cãprarlu cu cãprili sh-mãtricarlu cu mãtritsili; s-nãiri cãprarlu pri hoarã
§ cãpãrar (cã-pã-rárŭ) sm, sf cãpãrarã (cã-pã-rá-rã), cãpãrari (cã-pã-rárĭ), cãpãrari/cãpãrare (cã-pã-rá-ri) – (unã cu cãprar)
ex: el sh-eara cãpãrar (picurar la cãpri), ea sh-eara nã cãpãrarã (featã tsi pashti cãpri)
§ cãpãrleadzã (cã-pãr-leá-dzã) sf cãpãrledz (cã-pãr-lédzĭ) – loclu iu s-tsãn cãprili; cãpãrleatsã, cãpãrledz, cãprãleatsã;
(expr: canda-lj fudzirã cãprili dit cãpãrleadzã! = easti multu nvirinat)
{ro: căprăreaţă}
{fr: endroit où se reposent les chèvres}
{en: place where the goats take their rest}
ex: cãpãrli dit cãpãrleadzã; eshti ahãntu nvirinat di canda tsã fudzirã cãprili dit cãpãrleadzã
§ cãpãrleatsã (cã-pãr-leá-tsã) sf cãpãrlets (cã-pãr-létsĭ) – (unã cu cãpãrleadzã)
ex: mi duc la cãpãrleatsã
§ cãpãrledz (cã-pãr-lédzŭ) sn cãpãrleadzã (cã-pãr-leá-dzã) – (unã cu cãpãrleadzã)
§ cãprãleadzã (cã-prã-leá-dzã) sf cãprãledz (cã-prã-lédzĭ) – (unã cu cãpãrleadzã)
§ cãpreatsã (cã-preá-tsã) sf fãrã pl – loclu din hoarã iu cãprarlu aflã cãprili, cati tahina, s-li ducã la pãshteari
{ro: locul din sat unde sunt aduse caprele de săteni, ca să le găsească căprarul dimineaţa şi să le ducă la păscut}
{fr: endroit où chaque matin, le chevrier du village trouve les chèvres des villageois}
{en: place where the goats are brought by the village people to be found and taken by de goatherd in the morning}
§ cãprãriu (cã-prã-ríŭ) sm fãrã pl – multeatsã di cãpri
§ cãprior1 (cã-pri-órŭ) sm, sf cãprioarã (cã-pri-ŭá-rã), cãpriori (cã-pri-órĭ), cãprioari/cãprioare (cã-pri-ŭá-ri) – agrupravdã (ma njicã di tserbu) tsi bãneadzã tu pãduri sh-multi ori pi cãrciliurli chitroasi a muntsãlor, tsi sh-u-adutsi multu cu-unã caprã (un tsap), sh-tr-atsea-lj si dzãtsi shi agrucaprã i caprã agrã; zãrcadã, zãrcãnge
{ro: căprior, căprioară}
{fr: chevreuil, chevrette}
{en: deer, doe}
ex: mplin di tserghi sh-cãprioari (zãrcãdz)
§ agrucaprã (a-gru-cá-prã) sf agrucapri/agrucapre (a-gru-cá-pri) shi agrucãpri/agrucãpre (a-gru-cắ-pri) shi agrucãpãri (a-gru-cắ-pãrĭ) – pravdã tsi sh-u-adutsi multu cu capra criscutã di om, ma bãneadzã agrã prit muntsã sh-pãduri; caprã agrã
{ro: capră sălbatică}
{fr: chèvre sauvage}
{en: wild goat}
ex: tricu pri aclo nã agrucaprã (caprã agrã) sh-moasha s-lo dupã caprã sh-putu s-easã dit pãduri
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn