|
|
câprinâ
RO:păr de capră … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:31128>2014-05-14 22:31:02.384673 »
cãprinã
cãprinã (cã-prí-nã) sf – vedz tu caprã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: caprãcanã1
canã1 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – lãnã dit cari s-ari scoasã lãna lungã shi ascurã; hir suptsãri shi shcurtu tsi easi dit unã tsãsãturã; soi di lãnã cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; scamã, shilji, frumã, drashtolinã, drashtomal, shtim, tãlaci, tãlmaci; (fig: canã = pãndzinã adratã di pangu)
{ro: scamă}
{fr: charpie (provenant, par example, de la laine sérancée); sorte de duvet}
{en: lint}
ex: ti umplush di cãnj (shilji); di tãvani aspindzurã unã canã (pãndzinã)
§ scamã (scá-mã) sf scami/scame (scá-mi) shi scãnj (scắnjĭ) – shilja di per tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã; hir njic shi suptsãri, tsi s-dizbairã i s-acatsã di stranji; shilji, salmã, frumã, drashtolinã, drashtomal, tãlaci, tãlmaci, canã, shtim, etc.
{ro: scamă}
{fr: charpie}
{en: lint}
ex: ti umplush di scãnj
§ salmã (sál-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – cumatã njicã di cuprii (earbã, per, palji, plevã, peanã, puh, etc.); sãlmã, shilji, shulji, shulj, scamã, cuprii, etc.
{ro: fulg, bagatelă, firicel (de păr, iarbă, paie, etc.)}
{fr: brin, vétilles; bagatelle}
{en: trifle; fragment (hair, grass, etc.)}
§ sãlmã (sắl-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – (unã cu salmã)
caprã
caprã (cá-prã) sf capri/capre (cá-pri) shi cãpri/cãpre (cắ-pri) shi cãpãri (cắ-pãrĭ) – pravdã (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu oaea, cu coarni, cari u-arãseashti ma multu frãndza dicãt earba, sh-cari easti cricutã trã laptili, carnea shi perlu lungu tsi-l da; (fig:
1: caprã = arbines; expr:
2: caprã di lapti = caprã tsi s-tsãni piningã casã tutã veara, tra s-aibã nicuchirlu lapti cati dzuã;
3: caprã shutã = caprã fãrã coarni;
4: ãnj vinjirã cãprili = (i) isihãsii, hiu tu bunili, am bunili; (ii) aduchii tora tsi s-fatsi;
5: lj-fitarã cãprili = easti hãrãcop; lj-si dusirã lucrili-ambar; ari hãrãcupilji n casã;
6: lj-fudzirã cãprili = lj-fudzi (u chiru) mintea, glãri di minti;
7: canda va tsã ljau cãprili = canda va ti-arãd;
8: ca capra tu oi = nu easti ca-alantsã, easti-ahoryea di-alantsã;
9: mpartu oili di capri = mpartu atselj bunj di-atselj arãi;
10: capra beasi shi oaea s-arushneadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu;
11: sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-arucã zboarã slabi-a unui, mash cãndu s-aflã tu-apanghiu, iu nu poati s-hibã agudit)
{ro: capră}
{fr: chèvre}
{en: goat}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); pashti cãpãrli; capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si mpartã oili di capri; lj-vinjirã cãpãrli
(expr: isihãsi) sh-tora s-bãgã s-doarmã; tsi va capra aestã (fig: arbineslu aestu)?; l-ved cum ansari ca capra; vidzu unã caprã shutã
(expr: caprã fãrã coarni) cari avea unã crutsi tu frãmti; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; shtii capra s-mãcã earbã!; capra arãnjoasã sh-coada tut ãmproastã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; va ti-arãd, canda va-ts ljau cãprili; pri iu ansari capra, ma nsus ansari edlu
§ cãpritsã (cã-prí-tsã) sf cãpritsã (cã-prí-tsã) – caprã ma njicã
{ro: căpriţă}
{fr: chevrette}
{en: little goat}
§ cãprinã (cã-prí-nã) sf cãprinj (cã-prínjĭ) shi cãprinuri (cã-prí-nurĭ) – perlu di caprã dit cari s-fac stranji (tendzã, disãdz, sats, sazmi, tastri, tãmbãri, etc.)
{ro: păr de capră}
cheali1/cheale
cheali1/cheale (chĭá-li) sf chelj (chĭéljĭ) – luguria cu cari easti nvilit truplu-a omlui (a prãvdzãlor, etc.); luguria tsi-acoapirã truplu-a unei pravdã i agru-prici (cu lãnã, cu per i fãrã per) argãsitã sh-purtatã ca stranj (ghunã) icã arcatã mpadi n casã ca unã chilimi;
(expr:
1: hiu cheali sh-oasi = hiu ahãntu slab cã-nj si ved mash chealea sh-oasili;
2: shtiu cãt ãnj fatsi chealea, cãts paradz ãnj fatsi chealea; tsi-nj poati chealea = shtiu cãt ahãrzescu, tsi pot (tsi hiu acshu) s-fac; cãt fatsi a mea pustavi; cãti hiu acshu s-fac;
3: crep tu cheali = crep, mi fac foc di inati;
4: ãnj tradzi multi chealea = pat, mi pidipsescu, mi munduescu, trag vasani, vãsãnipsescu, etc.;
5: u-am chealea groasã; u-am chealea di gumar = hiu om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini; pot s-aravdu multi shi nu chicusescu tri tuti atseali (nu mi mealã tuti) tsi-nj si dzãc i tsi-nj si fac;
6: lj-umflu (umplu) chealea = ãl bat multu, ãlj dau un shcop tra si sh-lu-aducã aminti tutã bana, lj-umflu sãmarlu, etc.;
7: ãlj bag truplu tu cheali = ahãntu greu fu bãtut cã-lj bag pristi arãnjli-a truplui unã cheali scoasã di la unã oai i njel proaspit tãljat (adeti di-aoa sh-un chiro tra s-agiutã la vindicarea-a arãnjlor);
8: va-nj dau chealea-a preftului; nj-alas chealea = va s-mor; va-nj dau arnjacolu;
9: lj-aduc chealea (a pravdãljei) = lj-aduc chealea ca semnu cã pravda ari moartã;
10: nu lu ncapi chealea = nu lu ncapi chealea di fudul tsi easti, s-cãmãruseashti multu;
11: nj-vindu sh-chealea di pri mini = fac tut tsi pot tra s-am tsiva, sã-nj plãtescu borgea; mi fac curbani trã cariva tra s-lu-agiut, cu tut tsi am sh-cu tut tsi pot;
12: lj-intru sum cheali = l-fac s-mi va multu, s-mi-ascultã, s-facã atseali tsi voi mini;
13: nj-vindu scumpu chealea = mi-alumtu greu shi-lj fac multã znjii a dushmanlui, cu tuti cã shtiu cã nu va s-pot s-amintu;
14: vai sh-amar di chealea-a lui; mash chealea-a lui shtii cãti va s-tragã = va mãcã multu shcop, va tragã multi, va tragã nitraptili;
15: tsãn la chealea-a mea = tsãn multu la bana-a mea;
16: ljau sh-chealea di pri el = ãlj ljau tut tsi ari, nu lj-alas tsiva)
{ro: piele}
{fr: peau}
{en: skin}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); chealea di vulpi da niheamã pi-arosh; nj-deadi unã cheali di oai; s-trapsi tu fearicã si-sh scoatã chealea; aprindi un per di cãprina di cheali; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; lj-adrã truplu leshi, trã tu cheali
(expr: ahãt vinit eara di bãteari cã lipsea sã-lj si bagã pristi arãnj cheali bilitã atumtsea di la un njel i oai); l-adutsea cheljli vãlmãlu
clãndu
clãndu (clắn-du) sn clãnduri (clắn-durĭ) – stog di lãnã ghini scãrminatã cu mãna, cari lipseashti trãdzeari la drãshtealã;
(expr: u fac clãndu lãna = u trag lãna, u scarmin ghini cu mãna)
{ro: grămadă de lână bine scărmănată}
{fr: tas de laine bien cardée avec les mains}
{en: pile of hand carded wool}
ex: lj-adusi mal di lãnã, cãprinã sh-clãndu; na lãna-aestã, s-nj-u tradz, s-u fats clãndu (s-u scarminj ghini cu mãna)
§ cljindzu (cljín-dzu) sn cljindzuri (cljín-dzurĭ) – (unã cu clãndu)
ex: cljindzul albu, laiu-s-fatsi, lailu, albu nu
drashtolinã
drashtolinã (drash-tó-li-nã) sf drashtolinuri (drash-tó-li-nurĭ) – atsea (armãsãtura) tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã (s-curã, s-cheaptinã) lãna sh-cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; perlu tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã (ca, bunãoarã, sazma, vilendza, etc.); tsãsãtura tsi easti datã la drãshtealã; drashtomal, shilji, shtim, tãlaci, tãlmaci, scamã, canã, frumã
{ro: deşeu de lână, scamă}
{fr: les poils qui se détache des différents tissus (de laine ou de poils de chèvres) et qui servent a bourrer des coussins ou des matelas; tissus qu’on plonge dans le moulins à foulon}
{en: wool waste; hair detached from wool tissues}
§ drashtomal (drash-tó-malŭ) sn drashtomali/drash-tomale (drash-tó-ma-li) – (unã cu drashtolinã)
frumã1
frumã1 (frú-mã) sf frumi/frume (frú-mi) – shilji (per) tsi easi dit unã vilendzã i chilimi (di-aradã di lãnã i cãprinã); shilji (per) tsi easi dit tsãsãturi di lãnã i cãprinã dupã tsi suntu tricuti prit drãshtealã; drashtolinã, drashtomal, shtim, tãlaci, tãlmaci, scamã, canã
{ro: puf, scamă ce iese din pături sau covoare; scamă ce iese din ţesături de lână trecuti pri piuă}
{fr: duvet d’un tapis; duvet qui se détache des différents tissus de laine après les avoir plongés dans les moulins a foulon}
{en: hair detached from wool tissues after passing through pressing and beating; nap, fluff (of cloth)}
ex: aestã vilendzã scoati multã frumã (scamã)
ljar
ljar (ljĭárŭ) adg ljarã (ljĭá-rã), ljari (ljĭárĭ), ljari/ljare (ljĭá-ri) – unã hromã tsi nu easti curatã ma unã amisticãturã di alti hromi (tsi da ca pi grivã-galbinã-arusã-ghesã-cafei); pestru, sharcu, sharen, shargav; (fig: ljar = pravdã (oai, caprã, cal, cãni, etc.) tsi ari unã cheali tsi da ca pi ljar)
{ro: pestriţ}
{fr: bigarré; nom donné à un animal (brebis, chèvre, cheval, chien) bigarré}
{en: motley, variegated; name given to a motley sheep (goat, horse, dog, etc.)}
ex: ljarlu, alt cãni bitãrnu; muldzi-nj ljarili (oili i cãprili ljari); vindui vaca-atsea ljarã; njel ljar
§ ljarã (ljĭá-rã) sf ljari/ljare (ljĭá-ri) – tãmbari di cãprinã (cu hroma ljarã)
{ro: manta bălţată}
{fr: manteau (de laine de chèvre)}
{en: coat (of goat wool)}
pãnãyir
pãnãyir (pã-nã-yírŭ) sn pãnãyiri/pãnãyire (pã-nã-yí-ri) – yiurti-sirea tsi s-fatsi ti numa-a unui ayi; adunari mari m pãzari (tu misu-hori i mardzinea di cãsãbã) iu oaminjlji vindu sh-acumpãrã lucri, yiurtisescu sh-glindisescu, fac chefi (cu mãcari, beari sh-cãntari), etc.
{ro: sărbătoare patronală; bâlci}
{fr: fête patronale; foire}
{en: patronal festival; fair}
ex: s-fatsi pãnãyir mari la Ayiu-Naunj; trã Stã-Vinjiri shi trã Stã-Mãria-Atsea Marea, armãnjlji au pãnãyiri; prãmãteftul ishi la pãnãyiri; tatã-nju-i la pãnãyir; mi duc la pãnãyir; di la pãnãyir acumpãrai cãprinã eftinã; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; nu tricurã multu-putsãni dzãli shi prãmãteftul ishi la pãnãyiri
§ pãniyir (pã-ni-yírŭ) sn pãniyiri/pã-niyire (pã-ni-yí-ri) – (unã cu pãnãyir)
ex: fui tu pãniyir
§ pãnã-yirescu (pã-nã-yi-rés-cu) adg pãnãyireascã (pã-nã-yi-reás-cã), pãnãyireshtsã (pã-nã-yi-résh-tsã), pãnãyireshti/pãnãyireshte (pã-nã-yi-résh-ti) – tsi ari s-facã cu pãnãyirlu; (ca) di (la) pãnãyir
{ro: de sărbătoare, de bâlci}
{fr: de foire, forain}
{en: of fair}
ex: dugãnjli pãnãyireshti (di la pãnãyir) suntu nviliti cu pãndzã sh-rãgoazi
§ pãniyirescu (pã-ni-yi-rés-cu) adg pãniyireascã (pã-ni-yi-reás-cã), pãniyireshtsã (pã-ni-yi-résh-tsã), pãniyireshti/pãni-yireshte (pã-ni-yi-résh-ti) – (unã cu pãnãyirescu)
§ pãniyirsescu (pã-ni-yir-sés-cu) vb IV pãniyirsii (pã-ni-yir-síĭ), pãniyirseam (pã-ni-yir-seámŭ), pãniyirsitã (pã-ni-yir-sí-tã), pãniyirsiri/pãniyirsire (pã-ni-yir-sí-ri) – yiurtisescu dzua-a unui ayi; nj-yiurtisescu numa; aspun haraua tsi u-aduchescu unã dzuã di sãrbãtoari cu ziafetea tsi u fac; yiurtisescu, sãrbãturescu
{ro: sărbători, celebra}
{fr: fêter}
{en: celebrate; keep a holiday (saint’s day, name day)}
ex: casa-a noastrã pãniyirsea Ayiu-Nicola
§ pãniyirsit (pã-ni-yir-sítŭ) adg pãniyirsitã (pã-ni-yir-sí-tã), pãniyirsits (pã-ni-yir-sítsĭ), pãniyirsiti/pãniyirsite (pã-ni-yir-sí-ti) – (dzua di sãrbãtoari) tsi easti tsãnutã sh-yiurtisitã; (omlu) tri cari s-fatsi unã ziafeti ti numa-a lui; sãrbãturit, pãniyirsit
scarmin
scarmin (scár-minŭ) vb I scãrminai (scãr-mi-náĭ), scãrminam (scãr-mi-námŭ), scãrminatã (scãr-mi-ná-tã), scãrminari/scãr-minare (scãr-mi-ná-ri) – trag hirili dit lãna ashi cum yini tumtã di pri oai, tra s-lu disfac un hir di-alantu shi s-u cur lãna di lucrili xeani tsi s-aflã amisticati tu ea; nscarmin;
(expr:
1: li scarmin = fug, li cãlescu, li deapin, u-angan cãtsaua, li tindu cicioarli; ãnj ljau pãrtãljli, nj-arup zverca, etc.; lu scarmin ghini = l-bat ghini, lj-dau un shcop bun)
{ro: scărmăna (lâna)}
{fr: étirer ou carder la laine avec les mains}
{en: strech or hand card wool}
ex: ea scarminã lãna; vinjim s-vã scãrminãm lãna; pistipsi, cã Tsandzacuchi va li-aibã scãrminatã shi-sh mutri di lucru; deadun cu mayirlu li scãrminã di-aclo
(expr: fudzi, u-angãnã cãtsaua); scãrminats-li di-aoatsi!
(expr: vdzits, loats-vã zverca); ai s-li scãrminãm (s-fudzim), cã altãoarã nu-aflãm ahtari oarã, s-nã da di mãnã; dupã tsi li scãrminã la-avinari luplu
§ scãrminat (scãr-mi-nátŭ) adg scãrminatã (scãr-mi-ná-tã), scãrminats (scãr-mi-nátsĭ), scãrminati/scãrminate (scãr-mi-ná-ti) – (lãna) tsi lj-ari hirili trapti sh-curati di murdãrilji; nscãrminat
{ro: scărmănată (lâna)}
{fr: (laine) étirée ou cardée avec les mains}
{en: (wool) hand streched or carded}
ex: lãna nu-i dot scãrminatã; njits scãrminat
§ scãr-minari/scãrminare (scãr-mi-ná-ri) sf scãrminãri (scãr-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scarminã lãna; scãrminãturã, nscãr-minari
{ro: acţiunea de a (lâna); scărmănare}
{fr: action d’étirer ou carder la laine avec les mains}
{en: action of hand streching or carding wool }
§ scãrminãturã (scãr-mi-nã-tú-rã) sf scãrminãturi (scãr-mi-nã-túrĭ) – lãnã scãrminatã; atsea tsi s-featsi cã lãna fu scãrminatã; scãrminari
{ro: scărmănătură}
{fr: cardage de la laine avec les mains; laine cardée}
{en: hand carding of wool; hand carded wool}
§ nscarmin (nscár-minŭ) vb I nscãrminai (nscãr-mi-náĭ), nscãrminam (nscãr-mi-námŭ), nscãrminatã (nscãr-mi-ná-tã), nscãrminari/nscãrminare (nscãr-mi-ná-ri) – (unã cu scarmin)
tastru
tastru (tás-tru) sn tastri/tastre (tás-tri) – hãlati di pãndzã groasã di lãnã i cãprinã, tsi sh-u-adutsi cu un sac (i unã pungã) tsi ari un bair vãrtos la gurã, tu cari lumea poati si sh-bagã lucri, tra s-u poartã cu mãna (spindzuratã dinanumirea, bãgatã tu-amaxi, etc.); unã soi di ceantã di pãndzã groasã cu cari njitslji sh-poartã cãrtsãli la sculii; tastru, trastu, trastir, trashtu, tãrastru, trãstic, tãstric, sãrãtor, sãnãtor, tãgãrgic, tãgãrgicã, tãgãrcicã, tashcã;
(expr:
1: l-bag tu tastru; lj-trec tastrul (di gushi) = l-fur, lu-arãd, lu-aplãnisescu, lu ncaltsu, lj-bag cãlupea (sãmarlu, shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); etc.;
2: nj-bag caplu tu tastru = intru tu-un mari piriclju, mi-agioc cu moartea;
3: am un tastru di mustãts sum nari = hiu multu mustãcios, am mustãts mãri sh-groasi sum nari;
4: lj-dau tastrul = l-scãrchescu, l-dau nafoarã di la lucru; lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tsãruhili (poarca), etc.;
5: shtiu tsi ai tu tastru = shtiu tsi fats, tsi-ai sum cãciulã, tsi-ts poati geanlu;
6: alagã cu pãnea tu tastru = bãneadzã fãrã scupo tu banã sh-alagã ca un vagabondu dit un loc tu altu;
7: ndreptu ca funea tu tastru = strãmbu, cum sta funea tu tastru, anapud;
8: iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = la gortsul avdzãt, nu ti du cu saclu mari; la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; cãndu lucrul easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-lu aflji totna, ashi cum tsã easti aspus; nu li pistipsea tuti, ashi cum tsã li dzãtsi dunjaea)
{ro: traistă}
{fr: bourse, besace, panetière}
{en: bag, satchel, purse}
ex: purtam cu-amaxea tastri di lãnã shi di cãprinã; umpli un tastru di flurii sh-a tali s-hibã; sh-bãgã nã cumatã di pãni tu tastru shi trapsi calea; umplurã tastrul cu pãni, cash, carni shi imnã sh-fudz; bagã nã cãrvealji tu tastru shi u-adunã sã-sh aflã cãsmetea; dupã tsi bitisirã pãnea dit tastri, nu-avea tsi s-mãcã; bãgã ordzu tu tastru; nu lu-aduchi dip cãndu-lj tricu tastrul di gushi
(expr: cãndu lu-arãsi); cum cutidzash, gioni-aleptu, s-tsã badz caplu tu tastru
(expr: s-ti-agiots cu moartea) shi s-intri aoatsi?; ti feci gugeamiti ficior mari, cu-un tastru di mustãts sum nari
(expr: multu mustãcios); nu lu-arãsea cum lucra sh-lji deadi tastrul
(expr: l-deadi nafoarã di la lucru)
§ trastu (trás-tu) sn trasti/traste (trás-ti) – (unã cu tastru)
cãprinã
RO:păr de capră
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015