|
|
cãnipã
cãnipã (cắ-ni-pã) sf cãnipi/cãnipe (cắ-ni-pi) shi cãnichi (cắ-nichĭ) – earbã (jumearã) cu trup analtu sh-frãndzã tsi au unã mardzini cu dintsã cari, (deadun cu ljinlu) easti criscutã di om ti (i) ljitsãli (inili) tsi si scot dit truplu-a ljei (buni tu fãtsearea di sats sh-hãrãi) shi (ii) untulemnul tsi si scoati dit simintsãli-a ljei
{ro: cânepă}
{fr: chanvre}
{en: hemp}
ex: adush un sac di cãnipã
§ cãnavi/cãnave (cã-ná-vi) sf cãnãyi (cã-nắyĭ) – (unã cu cãnipã)
§ cãnichishti/cãnichishte (cã-ni-chísh-ti) sf cãnichishti (cã-ni-chíshtĭ) – cãmpu mplin di cãnipã
{ro: cânepişte}
{fr: chénevière}
{en: hemp field}
ex: du-ti pãnã la cãnichishti
§ cãnivuri/cãnivure (cã-ni-vú-ri) sf cãnivuri (cã-ni-vúrĭ) – simintsã di cãnipã, cãnãvuri
{ro: sămânţă de cănepă}
{fr: chènevis}
{en: hemp seed}
§ cãnãvuri/cãnãvure (cã-nã-vú-ri) sf cãnãvuri (cã-nã-vúrĭ) – (unã cu cãnivuri)
burdã
burdã (búr-dhã) sf burdi/burde (búr-dhi) – sac mari di cãnipã (ma mari di hãraea) tsi s-acumpãrã din pãzari; sac, hãrai, hãrar
{ro: sac mare de cânepă}
{fr: grand sac de chanvre}
{en: large bag made of hemp}
cair
cair (cá-irŭ) sn cairi/caire (cá-i-ri) – mãnuclju (mãnatã) di lãnã (cãnipã, ljin, etc.) curatã sh-faptã etimã tra s-hibã bãgatã pri furcã trã turtseari; fuljor, fuior; (fig: cair = (per) albu ca cairlu)
{ro: caier, fuior}
{fr: filasse, quenouillée, étouppe}
{en: tow, bundle (hemp)}
ex: feci cairi (fuljoari) sh-mãni va torcu; un cair (fuljor) s-bitisescu; io va torcu cair lai, nu albu; lu-ari perlu cair (fig: albu ca cairlu); gioacã-aush cu perlu cair (fig: albu)
§ ncair (ncá-irŭ) vb I ncãirai (ncã-i-ráĭ), ncãiram (ncã-i-rámŭ), ncãiratã (ncã-i-rá-tã), ncãirari/ncãirare (ncã-i-rá-ri) – fac cairi (di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) ti turtseari pi furcã
{ro: face caiere de tors}
{fr: faire de la filasse}
{en: make tows, bundles}
ex: nu s-njishcã dit cheaptsãnj, tutã dzua ncãirã (featsi cairi)
§ ncãirat (ncã-i-rátŭ) adg ncãiratã (ncã-i-rá-tã), ncãirats (ncã-i-rátsĭ), ncãirati/ncãirate (ncã-i-rá-ti) – (lãnã, cãnipã, ljin, etc.) faptã cairi
{ro: făcut caier}
{fr: laine faite en filasse}
{en: wool made in tows}
§ ncãirari/ncãirare (ncã-i-rá-ri) sf ncãirãri (ncã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãdi cariva ncairã
{ro: acţiunea de a face caiere de tors}
{fr: action de faire de la filasse}
{en: action of making tows}
§ discair (dis-cá-irŭ) vb I discãirai (dis-cã-i-ráĭ), discãiram (dis-cã-i-rámŭ), discãiratã (dis-cã-i-rá-tã), discãirari/discãirare (dis-cã-i-rá-ri) – disfac cairi (di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) tsi li am tri turtseari pi furcã
{ro: desface caiere de tors}
{fr: défaire la quenouillée}
{en: unmake tows, bundles}
ex: discãirã lãna tra s-u facã piciuri
§ discãirat (dis-cã-i-rátŭ) adg discãiratã (dis-cã-i-rá-tã), discãirats (dis-cã-i-rátsĭ), discãirati/discãirate (dis-cã-i-rá-ti) – (cair di lãnã, cãnipã, ljin, etc.) disfaptu
cãmcichi/cãmciche
cãmcichi/cãmciche (cãm-cí-chi) sf cãmcichi (cãm-cíchĭ) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: l-bãtea cu cãmcichili
§ camgicã (cam-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
ex: adzã-l bãtu tatã-su cu camgica (zvicilu)
§ cãmgicã (cãm-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
cãnavi/cãnave
cãnavi/cãnave (cã-ná-vi) sf – vedz tu cãnipã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãnipãcãnãvuri/cãnãvure
cãnãvuri/cãnãvure (cã-nã-vú-ri) sf – vedz tu cãnipã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãnipãcãnichishti/cãnichishte
cãnichishti/cãnichishte (cã-ni-chísh-ti) sf – vedz tu cãnipã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãnipãcãnivuri/cãnãvure
cãnivuri/cãnãvure (cã-nã-vú-ri) sf – vedz tu cãnipã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãnipãcioarã1
cioarã1 (cĭŭá-rã) sf ciori (cĭórĭ) – hir lungu sh-ma gros, faptu di hiri ma suptsãri di cãnipã (ljin, bumbac, etc.) shutsãti un dea-vãrliga di-alantu, cu cari s-leagã lucri; hir, sfoarã, spangu, coardã, hoardã, utrai, lutrai, lutreauã, mãgor, curmu; (fig: cioarã = carti, scrisoari; expr:
2: cioarã-boarã; ciora-bora = catandisea tu cari s-aflã lucri amisticati, bãgati alandala, alocuta, un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, alocuta, darmadan;
3: (omlu, casa, etc.) easti cioarã = (omlu, casa, etc.) easti cu mintea ca naljurea, easti dizmãlat, lucrili (din casã) suntu alandala, mintiti, fãrã-aradã, cioarã-boarã; ciora-bora, etc.);
4: cioarã s-adarã = s-arupi s-dizmalã ca unã cioarã;
5: nã s-adunã cioara = nã si shcurteadzã bana, n-apruchem di moarti, bana treatsi, aushim;
6: lji s-arupsi cioara = lj-vinji oara s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj, muri;
7: u-arup (u talj) cioara cu cariva = u-aspargu uspitsãlja cu cariva; curmu ligãtura (schesea) tsi u-aveam cu cariva)
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}
ex: leagã-l cu-unã cioarã; tsã si dizligã cioara (hirlu) di la lãpudã; lãpudzli sh-au cioara-a lor; u-arupsim cioara
(expr: curmãm ligãtura, uspitsãlja) cu vitsinjlji dupã tsi fudzirã dit hoarã; u tãlje cioara cu el
(expr: u-asparsi uspitsãlja); cu anjlji, cioara omlui s-adunã
(expr: bana-a omlui si shcurteadzã); cãnutlu, cioarã
(expr: cu mintea naljurea, mintitã): aljurea cap, aljurea cicioari; cioarã
(expr: alandala) u featsirã casa; cioarã
(expr: fãrã-arshini, dizmãlats) s-adrarã ficiorlji; trapshu nã cioarã (fig: nã carti) Sãrunã; iu-i cioara ma minutã, aclo s-arupi
ciup1
ciup1 (cĭúpŭ) sm ciuchi (cĭúchĭ) – hirili shcurti di cãnipã tsi-armãn dupã lucrarea-a ljei; stupã;
(expr:
1: om (gioni) di ciuchi = om tsi nu-ahãrzeashti multu, tsi nu-adunã ghideri, tsi nu lu-arãseashti lucrul;
2: ai ciuchi tu ureclji = nu-avdzã, eshti surdu, cuf)
{ro: câlţi}
{fr: étoupe}
{en: loose hemp}
ex: atsea cama marea turtsea ciuchi (stuchi); lj-lipsescu ciuchi trã mãltari
fortumã1
fortumã1 (fór-tu-mã) sf fortunj (fór-tunjĭ) – funi di cãnipã; funea tsi s-acatsã di-unã parti sh-di-alantã a sãmarlui
{ro: frânghie}
{fr: corde de chanvre attachée de chaque coté du bât et dont on charge les fardeaux, les charges d’un cheval}
{en: hemp rope attached on each side of the pack-saddle for charging the load}
ex: fortunjli (funjli-a sãmarlui) vicljarã