|
|
cãngichi
cãngichi (cãn-gí-chi) sf – vedz tu cangi1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cangi1cangi1/cange
cangi1/cange (cán-gi) sf cãngi (cắn-gi) – shcop lungu shi suptsãri cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri di diparti (ca unã varcã, bunãoarã i ca oai di cicior) shi s-li tradz cãtrã tini i s-li pindzi diparti di tini; prãjinã lungã shi suptsãri tsi ari unã soi di cãnistrã tu-un capit tra s-poatã omlu s-adunã poami di pi pom cãndu suntu multu nsus; cãrlig, cãnistrã; (fig: cangi = inati, hulii, amãnii, turbari, etc.)
{ro: cange, cârlig}
{fr: croc, grappin}
{en: hook}
ex: lu-acãtsã cu cangea (cãrliglu); mi-acãtsã cangea (fig: inatea); loai cu cangea (shcoplu cu cãnistra) tuti gortsãli; cu cãngili (cãrlidzli) lu scoasirã dit baltã
§ cãngichi (cãn-gí-chi) sf cãngichi (cãn-gíchĭ) – (unã cu cangi1)
ex: tsãneam cãti unã cãngichi
§ cãngic (cãn-gícŭ) sn cãngitsi/cãngitse (cãn-gí-tsi) –
1: cangi njicã; cãrlig njic; cinghelj njic;
2: cioc njic
{ro: cinghel mic, ciocănel}
{fr: petit croc, petir marteau}
{en: small hook, small hammer}
ex: scoasi dit top cu cãngiclu (cangea njicã), nealili shi alanti lugurii di bãcãri; lu nvitsã s-lja un cãngic (cioc njic) tsi s-facã itsido cu el; lã deadi unã cu cãngiclu
cãrlig
cãrlig (cãr-lígŭ) sn cãrlidzi/cãrlidze (cãr-lí-dzi) –
1: hãlati njicã di her i cilechi, lungã shi suptsãri, nduplicatã tu-un capit tra s-poatã si sã spindzurã lucri (cãrnuri) di ea icã si s-acatsã lucri (peshtsã, cicioari di oi) cu ea, icã sã mpliteascã (faneli, pãrpodz), etc.; cãrligar, cinghelj, cinghilac;
2: lemnu lungu sh-suptsãri (puljan, pulean) cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca un cicior di oai, unã pampurachi) di diparti shi s-li tradz cãtrã tini; cljoagã, cãngichi, cangi;
3: unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrligar, cinghilac; (fig: cãrlig = dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã; brãtsat; expr:
2: sh-cu cãrliglu s-ti ntreghi = s-ti mindueshti ghini, “sã zburãshti sh-cu cãrliglu” nãinti ca s-ljai unã apofasi)
{ro: cârlig; cange, caţă; cârlig de croşetat}
{fr: grappin, houlette; crochet, crochet a tricoter des bas}
{en: hook; shepherd’s crook; crochet-hook}
ex: pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); picurar cu cãrlig (cãrlibanã); sh-fatsi crutsea, lja un cãrlig; loai cãrliglu (cãngichea) cu tãmbarea; mash cãrlidzili (cãngichili) nã-avem; li bãgã oili nãinti cu cãrliglu shi nchisi cãtrã n hoarã-lj; ãlj fatsi aushlu unã cu cãrliglu pristi zvercã; lutseafirli s-avea anãltsatã trei cãrlidzi (fig: cãt trei brãtsati) sti tser; aspindzurã carnea di cãrlig; cu cãrlidzli mplitim pãrpodz; dã-nj cãrlidzili (cinghilatsili) di mplãtiri; a bãrbatslor lã si bagã shi cãrliglu (cãngi-chea, cãrlibana) tu groapã
§ cãrlibanã (cãr-li-bá-nã) sf cãrlibãnj (cãr-li-bắnjĭ) – cumatã di lemnu i di her cari s-adavgã la caplu di nsus a cãrliglui cu cari picurarlu acatsã ciciorlu-a oailjei s-u tragã cãtrã el; clici
{ro: un fel de caţă aromânească}
{fr: sorte de houlette aroumaine}
{en: kind of Aromanian shepherd’s crook}
§ cinghelj (cin-ghĭéljĭŭ) sn cingheali/cingheale (cin-ghĭá-li) –
cljoagã
cljoagã (cljĭŭá-gã) sf cljoadzi/cljoadze (cljĭŭá-dzi) – lemnu lungu sh-suptsãri cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca oi, bunãoarã di cicior) di diparti shi s-li tradz cãtrã tini; cãrlig, cangi
{ro: cârlig, caţă}
{fr: houlette de pâtre}
{en: shepherd’s crook}
§ clici (clícĭŭ) sn clici/clice (clí-ci) – cumatã di lemnu i di her cari s-adavgã la caplu di nsus a cãrliglui cu cari picurarlu acatsã ciciorlu-a oailjei s-u tragã cãtrã el; cãrlibanã, cãngichi, cljoagã
{ro: un fel de caţă aromânească}
{fr: sorte de houlette aroumaine}
{en: kind of Aromanian shepherd’s crook}
itsi1/itse
itsi1/itse (í-tsi) pr rel – cari tsi s-hibã, itsi s-hibã, cartsi, caritsi, carichishdo, caitsido, caritsido, carintsido, ichishdo, itsido, itipasa; catiunã, cati, catiun; itsi s-hibã, cisci, cishci,
{ro: oricare, oricine, nu importă cine, fiecare}
{fr: n’importe lequel, chacun, chacune}
{en: does not matter who, everyone}
ex: un dor cari lu-ari itsi (cati) om tu xeani; itsi (cartsi) om va hibã, itsi (cartsi) pravdã; tu itsi (cati, cartsi) loc, tu itsi (cati, cartsi) casã; itsi (itsido) vã va inima; dã-nj itsi vrei tini; itsi fatsi, nu-lj fatsi pi volji
§ itsido (í-tsi-dó) pr rel – (unã cu itsi1)
ex: itsido si s-tihiseascã, s-nu yinã dinapandiha; itsido om ari dãturii cãtrã pãrintsãlj, fumealja shi soea-a lui; vrea cu itsido trop s-u chearã feata; itsido lucru-lj si pãrea ermu; lu-am frati, shi itsido dot sã-nj caftã, va-lj dau; un lucru lã nvirina suflitlu itsido oarã; ishirã s-vatãmã tsiva ljepuri, tserghi icã itsido tsi s-hibã; lu nvitsã s-lja un cãngic tsi s-facã itsido cu el
§ itsindo (í-tsin-dó) pr rel – (unã cu itsi1)
§ ichishdo (i-chish-dó) pr indef – (unã cu itsi1)
ex: macar ichishdo (itsi) munduiri si aibã
§ itipasa (í-ti-pá-sa) pr indef – (unã cu itsi1)
ex: va s-nji greascã itipasa (cari tsi s-hibã) pri mini
puljan
puljan (pu-ljĭánŭ) sn puljani/puljane (pu-ljĭá-ni) – lemnu lungu shi suptsãri tsi poati s-aibã, cãtivãrãoarã, sh-un cãrlig la un capit; pulean, ciumagã, ciumag, giumac, teg, shcop, ciun, afingi, tingãli, tsoapit, mãciucã; cãrlig, cljoagã, cãngichi, cangi;
(expr:
1: a puljana = gioc di cilimeanj;
2: dau cu puljanlu = l-bat multu, lj-frãngu cicioarili cu puljanlu)
{ro: ciomag}
{fr: bâton; rondin, casse-tête, houlette}
{en: stick, rod}
ex: na puljanlu aistu di-asimi; cu nãs va s-njerdzã pri cali; tut arãma cu puljanlu cupria di ningã nãs; imnã ficiorlu anj di dzãli, pãnã puljanlu di bãcãri s-mãcã, s-aroasi dip
§ pulean (pu-leánŭ) sn puleani/puleane (pu-leá-ni) (unã cu puljan)
ex: lã da cãti un pulean (ciumag) pi pultãri; lj-frãmsi cicioarili cu puleanlu