|
|
cândushi
RO:haină lunga (haină lungă de lână fără maneci, neagră pt femmei, albă sau neagră pt bărbaţi) … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:30998>2014-05-14 22:31:02.31121 »
cãndushi/cãndushe
cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) sf cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji, lai (trã muljeri) i albu; cundushi, cundush, gunealã, gunelã, shigunã, shãguni, shiguni, tsipuni, ilechi, ilecã, ceachet, shcurtac, cupãran, cupuran, mindan; dulumã, dulmeci
{ro: vestă; manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: gilet, veste; vêtement long de laine sans manches}
{en: jacket; long woollen cloak without sleeves}
ex: bagã-ts cãndusha cã easti arcoari
§ cundushi/cundushe (cun-dú-shi) sf cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)
§ cundush (cun-dúshĭŭ) sn cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)
cundush
cundush (cun-dúshĭŭ) sn – vedz tu cãndushi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãndushicundushi/cundushe
cundushi/cundushe (cun-dú-shi) sf – vedz tu cãndushi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãndushicupãran
cupãran (cu-pã-ránŭ) sn cupãrani/cupãrane (cu-pã-rá-ni) – stranj bãrbãtescu shcurtu, cu mãnits i fãrã; paltu cu mãnitsli dishcljisi; cupuran, cãndushi, cundush, mindan, peshli, pishli, pesh, geamadan, geamantani, giumãndani, gimãndani; dulumã, dulmeci
{ro: mintean}
{fr: soubreveste; manteau aux manches ouvertes}
{en: jacket}
ex: acumpãr un cupãran di abã; atselj cu cupãrani (nviscuts cu mindani)
§ cupuran (cu-pu-ránŭ) sn cupurani/cupurane (cu-pu-rá-ni) – (unã cu cupãran)
gimãndani/gimãndane
gimãndani/gimãndane (gi-mãn-dá-ni) sf gimãndãnj (gi-mãn-dắnjĭ) – stranj shcurtu di lãnã fãrã mãnits; giumãndani, geamadan, geamantani, chiptar, cãndushi, cundush, cupãran, cupuran, pesh, peshli, pishli
{ro: mintean}
{fr: soubreveste}
{en: jacket}
§ giumãndani/giumãndane (gĭu-mãn-dá-ni) sf giumãndãnj (gĭu-mãn-dắnjĭ) – (unã cu gimãndani)
§ geamantani/gea-mantane (gĭa-man-tá-ni) sf geamantãnj (gĭa-man-tắnjĭ) – (unã cu gimãndani)
§ geamadan (gĭa-madánŭ) sn geamadãnj (gĭa-ma-dắnjĭ) – (unã cu gimãndani)
gunealã
gunealã (gu-neá-lã) sf guneali/guneale (gu-neá-li) – stranj di lãnã fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji (lai trã muljeri, albu trã bãrbats); stranj lungu di lãnã (di earnã) cu peri lundzã; gunelã, cãndushi, cundushi, cundush, shiguni, shãguni, shigunã, tsipuni; saricã, sarcã, sãrcotã
{ro: manta de lână cu părul lung}
{fr: manteau à longs poils}
{en: long woolen cloak}
§ gunelã (gu-né-lã) sf guneli/gunele (gu-né-li) – (unã cu gunealã)
mãshcãliti/mãshcãlite
mãshcãliti/mãshcãlite (mãsh-cã-lí-ti) sf pl – gãitãnj aroshi cu-suti di cãndushi
{ro: găitan roşiu cusut pe “căndushi”}
{fr: ganse de couleur rouge qu’on coud au vêtement appelé “cãndushi”}
{en: red braid sawn on a clothing called “cãndushi”}
mindan
mindan (min-dánŭ) sn mindani/mindane (min-dá-ni) – stranj bãrbãtescu shcurtu, cu mãnits i fãrã; cãndushi, cundush, cupãran, cupuran, pesh, peshli, pishli, geamadan, geamantani, giumãndani, gimãndani
{ro: mintean}
{fr: soubreveste}
{en: jacket}
shigunã
shigunã (shi-gú-nã) sf shigunj (shi-gúnjĭ) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji; shãguni, shiguni, cãndushi, cundushi, cundush, gunealã, gunelã, tsipuni
{ro: zăbun, manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: vêtement long de laine sans manches}
{en: long woollen cloak without sleeves}
§ shiguni/shigune (shi-gú-ni) sf shigunj (shi-gúnjĭ) – (unã cu shigunã)
ex: mã-sa purta nicã shigunea (tsipunea) tu-atsel chiro; unã featã fãrã shiguni (tsipuni)
§ shãguni/shãgune (shã-gú-ni) sf shãgunj (shã-gúnjĭ) – (unã cu shigunã)
ex: earam nã featã njicã, nintratã tu shãguni (cãndushi)
§ nshigun (nshi-gunŭ) (mi) vb I nshigunai (nshi-gu-náĭ), nshigunam (nshi-gu-námŭ), nshigunatã (nshi-gu-ná-tã), nshigunari/nshigunare (nshi-gu-ná-ri) – (mi) nvescu cu shiguna
{ro: (se) îmbrăca (cu) zăbun}
{fr: (s‘)habiller avec la “shiguna”}
{en: put on “shiguna”}
ex: nu si nshigunã nica (nu si nviscu nica cu shigunea)
§ nshigunat (nshi-gu-nátŭ) adg nshigunatã (nshi-gu-ná-tã), nshigunats (nshi-gu-nátsĭ), nshigunati/nshigunate (nshi-gu-ná-ti) – tsi easti nviscut cu-unã shigunã
{ro: îmbrăcat cu zăbun}
{fr: habillé avec la “shi-guna”}
{en: dressed with “shiguna”}
ex: tatã-su shi frati-su sh-tora s-poartã nshigunats (nviscuts cu shiguni)
§ nshiguna-ri/nshigunare (nshi-gu-ná-ri) sf nshigunãri (nshi-gu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nveashti cu shiguna
{ro: acţiunea de a (se) îmbrăca cu zăbunul}
{fr: action de (s‘)habiller avec la “shiguna”}
{en: action of putting on “shiguna”}
§ dishigun (di-shi-gunŭ) (mi) vb I dishigunai (di-shi-gu-náĭ), dishigunam (di-shi-gu-námŭ), dishigunatã (di-shi-gu-ná-tã), dishigunari/dishigunare (di-shi-gu-ná-ri) – scot shiguna cu cari hiu nviscut
supani/supane
supani/supane (su-pá-ni) sf supãnj (su-pắnjĭ) – gepi tsi s-aflã nãuntru di-un stranj (cãndushi, palto, cãmeashi, etc.); sãpani, gepi, geapi, giopi, buzunar
{ro: buzunar interior}
{fr: poche à l’interieur d’un habit}
{en: pocket in the interior of a dress}
ex: u lja yilia, u bagã tu supani; scoasi flueara dit supani shi ahurhi s-batã cu ea; sh-umplu supãnjli tuti di asinj; s-u bãgãm sh-aestã a cãnjlor di frats tu supani
§ sãpani/sãpane (sã-pá-ni) sf sãpãnj (sã-pắnjĭ) – (unã cu supani)
tsipuni/tsipune
tsipuni/tsipune (tsi-púni) sf tsipunj (tsi-púnjĭ) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji tsi s-bagã di-arada pristi alanti stranji; shãguni, shiguni, shigunã, cãndushi, cundushi, cundush, gunealã, gunelã
{ro: zăbun, manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: vêtement long de laine sans manches}
{en: long woollen cloak without sleeves}
ex: tsãpunea (shiguna) tsã easti tuchitã; cu tsipunjli (cãndushli) fustãnati
§ zãbun1 (zã-búnŭ) sn zãbunj (zã-búnjĭ) – (unã cu tsipuni)
ex: sh-featsi un zãbun tra si s-aflã