|
|
bardzucânatu
RO:bălan pestriţ colorat … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:30059>2014-05-14 22:31:01.585524 »
cânatu
RO:oblon de fereastră … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:30974>2014-05-14 22:31:02.298306 »
florucanatu
RO:sur cu capul alb … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:34525>2014-05-14 22:31:05.153758 »
cãnatã1
cãnatã1 (cã-ná-tã) sf cãnati/cãnate (cã-ná-ti) – luguria (di lemnu, scãnduri, mital, etc.) tsi s-bagã, di-aradã nafoarã, dupã firidz icã ush tra s-li-afireascã di znjii icã s-nu-alasã lunjina s-treacã n casã; unã di dauãli pãrtsã tsi s-disfac, di la unã ushi, firidã, ushi di dulapi, etc.; chipenghi, chipeni, chipinecã
{ro: oblon}
{fr: volet}
{en: window shutters}
ex: ncljidi cãnãtsli cã bati vimtul
§ cãnati/cãnate (cã-ná-ti) sf cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cãnatã1)
ex: dishcljidi cãnatea di la dulapi
§ cãnat (cã-nátŭ) sn cãnati/cãnate (cã-ná-ti) shi cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cãnatã1)
cãnati/cãnate
cãnati/cãnate (cã-ná-ti) sf – vedz tu cãnatã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãnatã1asprucanat
asprucanat (as-pru-cá-natŭ) sm, sf, adg asprucanatã (as-pru-cá-na-tã), asprucanats (as-pru-cá-natsĭ), asprucanati/asprucanate (as-pru-cá-na-ti) – hromã tsi da ca pi albu; (oai, caprã) tsi ari chealea sivã-albã
{ro: albiu; (oaie, capră) de culoare gri-albă}
{fr: blanchâtre; (mouton, chèvre) de couleur gris-clair}
{en: whitish; grey-white sheep or goat}
ex: vindets-nji asprucanatili (oili i cãprili albi-sivi)
bardzu
bardzu (bár-dzu) adg bardzã (bár-dzã), bardzi (bár-dzi), bardzã (bár-dzã) – cal i mulã cu chealea albã, amisticatã cu multi alti hromi; numã datã a unui cal i mulã tsi ari ahtari cheali; barzã
{ro: bălan pestriţ}
{fr: blond filasse et bariolé (en parlant des chevaux et des mulets)}
{en: (for horses and mules) with white and motley skin}
ex: ncarcã bardza (mula bardzã)
§ barzã (bár-zã) sf bãrzã (bắr-zã) – mulã tsi easti cu chealea albã; bardzã
{ro: bălan}
{fr: mulet blanc}
{en: white mule}
§ bardzucanat (bar-dzu-cá-natŭ) adg bardzucanatã (bar-dzu-cá-na-tã), bardzucanats (bar-dzu-cá-natsĭ), bardzucanati/bardzucanate (bar-dzu-cá-na-ti) – oai i caprã cu guna albã-bagavã-sivã sh-cu cu dãmtsã aroshi pri cap
{ro: oaie sau capră albă cu pete roşii pe cap}
{fr: mouton gris ou chèvre grise qui a des raies rouges le long de sa tête}
{en: grey sheep or goat with red streaks on the head}
bardzucanat
bardzucanat (bar-dzu-cá-natŭ) adg – vedz tu bardzu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bardzucavan
cavan (cá-vanŭ) sm cavanj (cá-vanjĭ) – vas di loc (lut) arsu, cu gura strimtã tu cari s-tsãni apã (yin, etc.); poci, ulcior, bot, budic, cãnatã, cingu, putets, potã, dud
{ro: urcior}
{fr: cruche}
{en: jug, pitcher}
§ cãnatã2 (cã-ná-tã) sf cãnati/cãnate (cã-ná-ti) shi cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cavan)
§ cingu2 (cín-gu) sm pl(?) – (unã cu cavan)
chipenghi/chipenghe
chipenghi/chipenghe (chi-pén-ghi) sf chipenghi (chi-pén-ghi) –
1: ushi i cãpachi tsi astupã intrarea tu-un udã di sum loc (un tsilar, pishtireauã, lãgumi, gãlumi, etc.); chipeni, chipinecã, glãvãnii, gãlvãnii;
2: luguria (di lemnu, scãnduri, mital, etc.) tsi s-bagã dupã firidz icã ush (pi dinafoarã) tra s-li-afireascã di znjii icã s-nu-alasã tutã lunjina s-intrã n casã; cãnatã, cãnat
{ro: chepeng; oblon}
{fr: porte d’écluse, trappe; volet}
{en: trap door; window shutters}
ex: shidea pri chipenghi shi grea
§ chipeni/chipene (chi-pé-ni) sf pl(?) – (unã cu chipenghi)
ex: chipenea (cãnata) fu ncljisã
§ chipinecã (chi-pi-né-cã) sf chipinets (chi-pi-néts) – (unã cu chipenghi)
ex: apleacã chipineca (cãnata) di nsus; shadi pi chipinecã (usha, cãpachea tsi ncljidi intrarea)
dud1
dud1 (dúdŭ) sm pl(?) – vas di loc (lut) arsu, cu unã pãnticã largã sh-cu gura strimtã; poci, ulcior, bot, budic, cavan, cãnatã, cingu, putets, potã
{ro: urcior}
{fr: cruche à large panse}
{en: jug, pitcher with a large belly}
flor
flor (flórŭ) adg florã (fló-rã), flori (flórĭ), flori/flore (fló-ri) – unã hromã albã-galbinã-arusã (cãndu easti zborlu di tsachi sh-cãpri) fãrã nitsiun per lai
{ro: alb-gălbui}
{fr: tout à fait blanc et blond}
{en: white-yellowish}
ex: tsaplu-atsel florlu tradzi nãinti; cãpri flori
§ florucanat (flo-ru-cá-natŭ) adg florucanatã (flo-ru-cá-na-tã), florucanats (flo-ru-cá-natsĭ), florucanati/florucanate (flo-ru-cá-na-ti) – hroma-a tsachilor shi a cãprilor tsi au caplu albu shi truplu sumolcu
{ro: sur cu capul alb (la ţap sau capră)}
{fr: (bouc ou chèvre) qui a le corps gris et la tête blanche}
{en: (goat or billy-goat) with grey body and white head}
florucanat
florucanat (flo-ru-cá-natŭ) adg – vedz tu flor
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: florghes1
ghes1 (ghĭésŭ) sm, sf, adg ghesã (ghĭé-sã), ghesh (ghĭéshĭ), ghesi/ghese (ghĭé-si) – hromã tsi sh-u-adutsi (shi da tu locuri-locuri) ca pri-arosh; (oai, caprã, mulã, etc.) cu chealea (guna) lai sh-cu peatitsi aroshi pri cap shi deavãrliga-a ocljilor; ghivez;
(expr: u-adar (u fac) ghesã = lu fac lucrul glãreashti, anapuda; u-adar dhalã; u-adar bozã; u-adar culeash; ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini)
{ro: roşcat; (oaie, capră, etc. cu blana neagră şi pete roşcate pe cap}
{fr: roux, avec la peau rousse; (brebis, chèvre, etc.) noire qui a des raies rougeâtres sur la tête et autour des yeux}
{en: with reddish skin or fur; black (sheep, goat, etc.) with red spots on the head and around the eyes}
ex: caprã ghesã (cu chealea tsi da ca pri-arosh niheamã); mulgu ghesa (fig: capra, oaea atsea ghesã); ghesa (mula ghesã) easti culaghuza a cãrvaniljei; lj-eara fricã s-nu lj-u facã nãpoi ghesã
(expr: s-nu li facã nãpoi lucrili anapuda); u-adrash ghesã
(expr: u featsish dip glãreashti)
§ ghivez (ghi-véz) adg ghivezã (ghi-vé-zã), ghiveji (ghi-véjĭ), ghive-zi/ghiveze (ghi-vé-ze) – hromã ncljisã tsi da ca pi-arosh; ghes
{ro: negru închis, roşcat}
{fr: rouge foncé, rougeâtre}
{en: darkish red, reddish}
ex: sh-avea cruitã un dulumã di veshtu givez
§ ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-zi) adg ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-ze) – (unã cu ghivez)
§ ghesucanat (ghĭe-su-cá-natŭ) adg ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti), ghesucanats (ghĭe-su-cá-natsĭ), ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti) – tsi ari chealea (guna) albã-sivã (cu peatitsi) tsi da pri-arosh; ghesucanut
{ro: alb cu pete roşcate}
{fr: gris mêlé de roux}
{en: grey with red spots}
ex: vitulj ghesucanatas
§ ghesucanut (ghĭe-su-cá-nutŭ) adg ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti), ghesucanuts (ghĭe-su-cá-nutsĭ), ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti) – (unã cu ghesucanat)
ex: caprã ghesucanutã (cu chealea tsi da ca pi albu-arosh)
ghesucanat
ghesucanat (ghĭe-su-cá-natŭ) adg – vedz tu ghes1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ghes1buimacã
RO:crăcănată
EN:sprawling
FR:les jambes courbées
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015