|
|
cãmcichi/cãmciche
cãmcichi/cãmciche (cãm-cí-chi) sf cãmcichi (cãm-cíchĭ) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: l-bãtea cu cãmcichili
§ camgicã (cam-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
ex: adzã-l bãtu tatã-su cu camgica (zvicilu)
§ cãmgicã (cãm-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
camgicã
camgicã (cam-gí-cã) sf – vedz tu cãmcichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãmcichicãmgicã
cãmgicã (cãm-gí-cã) sf – vedz tu cãmcichi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãmcichigãrbaci1
gãrbaci1 (gãr-bá-cĭŭ) sn gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã s-agudescu dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji tsi nu-ascultã; cãrbatsã, zvici, vurdal, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet, gourdin, cravache}
{en: whip, lash}
ex: anãltsã gãrbacilu (zvicilu, shcoplu) shi-l bãtu; tu loc di cal, gãrbaci s-lji dats; l-bãtu ghini cu gãrbacilu, cã lj-avea multã inati
§ gãrba-ci2/gãrbace (gãr-bá-ci) sf gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – (unã cu gãrbaci1)
ex: trãtse lu-agudeshti cu gãrbacea? (cãmcichea?)
§ cãrbatsã (cãr-bá-tsã) sf cãrbãts (cãr-bắtsĭ) – (unã cu gãrbaci1)
mats
mats (mátsŭ) sn matsã (má-tsã) – mãdularlu dit pãntica-a omlui (sh-a prãvdzãlor) tsi sh-u-adutsi cu-unã sulinã (sulinar) multu lungã prit cari trec armãsãturli tsi-armãn dupã hunipsirea-a mã-cariljei tu stumahi sh-ninti ca s-easã nafoarã dit truplu-a omlui prit cur; mãdularlu dit pãntica-a pravdãljei (porcu, njel) tsi sh-u-adutsi cu-unã sulinã (sulinar) sh-cari (i) s-umpli cu carni (i alti lucri) tra si s-facã lucanitslji icã (ii) si-anvãrteashti deavãrliga di hicatlu (inima, etc.) a njelui tra si s-frigã arumanea (cucurecilu) pri sulã; yinomati, ljanomati, minutsãlj;
(expr:
1: nj-gurleadzã matsãli (di foami); nj-aurlã matsãli; nj-intrã luplu tru matsã; s-bat luchilji tu matsã etc. = nj-easti multã foami; nj-si featsi unã foami mari; mor di foami; hiu multu agiun;
2: nj-umplu matsãli; nj-umflu matsãli = mãc ghini, multu, sãnãtos;
3: lj-versu (lj-scot) matsãli = l-dizmats, lj-scot matsãli nafoarã, l-dispãntic, lu spãntic;
4: nj-fridzi matsãli = mi cãrteashti multu, mi vãsãnipseashti cu-atseali tsi-nj fatsi, nj-fatsi bana amarã, nj-mãcã bana;
5: mats di bou = vinã di bou, cãmcichi, zvici, etc.;
6: om fãrã matsã pri el = om multu gioni tsi nu-ari fricã di tsiva)
{ro: maţ, intestin}
{fr: boyau, intestins}
{en: bowel, gut, intestines}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); am un cal multu mushat, ma-lj scots shaua di pi schinãrat, ãlj si ved matsãli tuti (angucitoari: sinduchea); matsã di njel; nj-umplui matslu
(expr: mãcai multu, ghini); nj-umflai matslu
(expr: mãcai sãnãtos, ghini); nj-gurleadzã matsãli di foami
(expr: hiu multu agiun); nu avdzã cum nj-aurlã matsãli, di s-pari cã s-bat luchilji nãuntru?
(expr: nu-aducheshti cã mor di foami?, cã hiu multu agiun?); lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari
(expr: lji s-avea faptã multã foami); lj-virsã matsãli
(expr: l-spinticã, l-dizmãtsã); lji scoasi matsãli; cu matsãli aspilati anvãrtim arumanea; nj-fripsi matsãli
(expr: nj-featsi bana amarã, nj-mãcã bana); oaminj gionj tsi nu au matsã pri elj
(expr: fãrã frixi); vumui di-nj virsai matsãli; matslu di bou
(expr: vina di bou, cãmcichea, zvicilu)
§ dizmats (diz-mátsŭ) vb I dizmãtsai (diz-mã-tsáĭ), dizmãtsam (diz-mã-tsámŭ), dizmãtsatã (diz-mã-tsá-tã), dizmãtsa-ri/dizmãtsare (diz-mã-tsá-ri) – lj-scot (lj-versu) matsãli dit pãnticã (a omlui, a pravdãljei); dispãntic, spãntic
tombul
tombul (tóm-bulŭ) sn tombuli/tombule (tóm-bu-li) – unã fãshi di pãndzã shutsãtã (un bãrnu, unã distimeli shutsãtã, etc.) cu cari s-agudeashti ca cu cãmcichea (zvicilu, gãrbacea), tu un agioc di cilimeanj (cu tombulu); tombu, zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi;
(expr: am tombulu tu mãnã = am mini putearea ta s-fac tsi voi)
{ro: bici}
{fr: espèce de fouet fait de bandes de toile et employé dans des jeux d’enfants}
{en: some kind of a whip made of a band of cloth, used in a children’s game}
ex: va-l ljau sh-io tombulu tu mãnã
(expr: va-nj yinã sh-a njia oara s-am putearea)
§ tombu (tóm-bu) sn tomburi (tóm-burĭ) – (unã cu tombul)
§ tombular (tom-bu-lárŭ) sm tombulari (tom-bu-lárĭ) – cilimeanlu (giucãtorlu dit agioclu di njits, “cu tombulu”) tsi ari tombulu tu mãnã
{ro: copilul cu biciul în mână la jocul “cu tombulu”}
{fr: le garçon avec le fouet à la main, dans le jeu “cu tombulu”}
{en: the child with the whip in his hand, in the game “cu tombulu”}
vurdal
vurdal (vúr-dal) sn vurdali/vurdale (vúr-da-li) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; zvici, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: vână de bou, bici}
{fr: nerf de boeuf, fouet}
{en: whip, lash}
zvici
zvici (zvícĭŭ) sn zvici/zvice (zví-ci) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: lu-agudi cu zvicilu