DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãlugãr

cãlugãr (cã-lú-gãrŭ) sm cãlugãri (cã-lú-gãrĭ) – bãrbat tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di bãrbats ca el); cãlugur, cãlugru, caloir
{ro: călugăr, monah}
{fr: moine}
{en: monk, friar}
ex: cãlugãr cu cãciulã lai s-ti ved; frati-nju va si s-facã cãlugãr

§ cãlugur (cã-lú-gurŭ) sm cãluguri (cã-lú-gurĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugru (cã-lú-gru) sm cãlugri (cã-lú-gri) – (unã cu cãlugãr)
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã)

§ caloir (ca-ló-irŭ) sm caloiri (ca-ló-irĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugãritsã1 (cã-lu-gã-rí-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – muljari tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di muljeri ca ea); cãluguritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã, cãlgãritsã
{ro: călugăriţă}
{fr: religieuse, nonne}
{en: nun}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea)

§ cãluguritsã1 (cã-lu-gu-rí-tsã) sf cãluguritsã (cã-lu-gu-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugritsã1 (cã-lu-grí-tsã) sf cãlugritsã (cã-lu-grí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugreauã1 (cã-lu-greá-ŭã) sf cãlugreali/cã-lugreale (cã-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlugãritsã2

cãlugãritsã2 (cã-lú-gã-ri-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – pulj di broascã tsi s-aspuni ca unã larvã (soi di yermu) cu coadã tsi anoatã tu apã; jaghinã, cãluguritsã, cãlgãritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã
{ro: mormoloc}
{fr: têtard}
{en: tadpole}

§ cãluguritsã2 (cã-lú-gu-ri-tsã) sf cãluguritsã (cã-lú-gu-ri-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)

§ cãlugritsã2 (cã-lú-gri-tsã) sf cãlugritsã (cã-lú-gri-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)
ex: mplinã easti balta di cãlugritsã

§ cãlugreauã2 (cã-lú-greá-ŭã) sf cãlugreali/cãlugreale (cã-lú-grea-li) – (unã cu cãlugãritsã2)

§ calugreauã2 (ca-lu-greá-ŭã) sf calugreali/calugreale (ca-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã2)

§ cãlgãritsã2 (cãl-gã-rí-tsã) sf cãlgãritsã (cãl-gã-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arasã

arasã (a-rá-sã) sf arasi/arase (a-rá-si) – stranj (di pustavi) lungu pãnã di padi, tsi-l poartã preftsãlj shi cãlugãrlji pristi-alanti stranji; rasã, razi; antiri, andiri, giup, sãe
(expr: cruescu arasã = bat ghini, dau bun shcop)
{ro: rasă (haină)}
{fr: froc (du prêtre, du moine)}
{en: (priest’s, monk’s) frock, gown}
ex: cãlugãrashlu shi scoasi arasa; oaminj ligat tu lundz arasi; dininti-lj sta atsel cu-arasã

§ rasã (rá-sã) sf rasi/rase (rá-si) – (unã cu arasã)
ex: shtiu s-cruescu rasã
(expr: shtiu s-bat ghini)

§ razi/raze (rá-zi) sf razi/raze (rá-zi) – (unã cu arasã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aschiti

aschiti (as-chi-tí) sm aschitadz (as-chi-tádzĭ) – om tsi s-ari traptã nafoarã di lumi sh-bãneadzã singur
{ro: schimnic, pustnic, sihastru}
{fr: ermite, anachorète}
{en: hermit, recluse}
ex: shi adzã s-veadi pishtireaua iu shidea ascumtu aschitilu; bãneadzã ca un aschiti, ni s-dutsi iuva, ni-lj yini cariva; slãghi ca un aschiti

§ aschitaryio (as-chi-tar-yĭó) sm aschitaryeadz (as-chi-tar-yĭádzĭ) – loc iu bãneadzã aschitadzlji; njic mãnãstir iu bãneadzã ndoi cãlugãri diparti di lumi ca nãshti aschitadz
{ro: schit}
{fr: petit monastère}
{en: little monastery}

§ schit (schítŭ) sn schituri (schí-turĭ) shi schiti/schite (schí-ti) – (unã cu aschitaryio)
ex: shi la schit suntu ndoi cãlugãri

§ aschitlichi/aschitliche (as-chit-lí-chi) sf aschitlichi (as-chit-líchĭ) – starea tu cari s-aflã aschitadzlji; soea di banã tsi-u trec aschitadzlji; banã di om singur
{ro: sihăs-trie}
{fr: état d’ermite; vie solitaire}
{en: state of a hermit; solitary life}

§ aschitipsescu (as-chi-tip-sés-cu) (mi) vb IV aschitipsii (as-chi-tip-síĭ), aschitipseam (as-chi-tip-seámŭ), aschitipsitã (as-chi-tip-sí-tã), aschitipsiri/aschitipsire (as-chi-tip-sí-ri) – mi fac aschiti; bãnedz unã banã di aschiti; ãnj trec bana singur ca un aschiti
{ro: sihăstri, trăi viaţă de pustnic}
{fr: devenir ermite; vivre en ermite, mener une vie solitaire}
{en: become a hermit, live a solitary life}
ex: mea, aclotsi s-aschitipsi (s-featsi aschiti)

§ aschitipsit (as-chi-tip-sítŭ) adg aschitipsitã (as-chi-tip-sí-tã), aschitipsits (as-chi-tip-sítsĭ), aschitipsiti/aschitipsite (as-chi-tip-sí-ti) – tsi s-ari faptã un aschiti; tsi bãneadzã unã banã di aschiti; tsi-sh treatsi bana singur ca un aschiti
{ro: sihăstrit, care trăieşte o viaţă de pustnic}
{fr: qui devient ou vie en ermite; qui a une vie solitaire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayi

ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã

§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!

§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir

§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}

§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}

§ ayiudimã (a-yĭu-dhí-mã) sf ayiudimi (a-yĭu-dímĭ) – loc ma-analtu dit un templu (nao) pãngãn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjamã, s-fac curbãnj, etc. adusi al Dumnidzã; measã dit bisearica crishtinã iu s-fac arãdzli sãmti dit lituryii; ayeavimã, ayeadimã, trapezã, vimã, altar, altari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn