DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)

§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}

§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anotir

anotir (a-nó-tirŭ) adg anotirã (a-nó-ti-rã), anotiri (a-nó-tirĭ), anotiri/anotire (a-nó-ti-ri) – tsi easti cu hãri ma nsus di altsã (ma buni, ma mãri, etc.)
{ro: superior}
{fr: plus élevé, meilleur}
{en: better, superior}
ex: furlu easti anotir (ma bun) di cãlitorlu tinjisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aruseauã

aruseauã (a-ru-seá-ŭã) sf arusei (a-ru-séĭ) – unã soi di grãn cu gãrnutslu mari shi albu (lugursit s-hibã di nai ma bunlu); ruseauã, grãn, gãrnu
{ro: grâu de calitate superioară}
{fr: une varieté de blé à grain blanc et gros}
{en: wheat variety of superior quality}
ex: mãcã pãni di-aruseauã (di grãnlu-atsel ma bunlu)

§ ruseauã (ru-seá-ŭã) sf rusei (ru-séĭ) – (unã cu aruseauã)
ex: nj-arãseashti pãnea di ruseauã

§ arusii2 (a-ru-sí-i) sf arusii (a-ru-síĭ) – grãn ca galbin-arosh (tsi yini di cãtrã pãrtsãli ali Arusii)
{ro: grâu galben-roşcat}
{fr: blé jaune de provenance russe}
{en: yellow wheat (from Russia)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bicatsã

bicatsã (bi-cá-tsã) sf bicãts (bi-cắtsĭ) – numã datã la ma multi turlii di pulj cãlitori (tsi s-duc earna tu locurli ma caldi), tsi bãneadzã di-aradã prit locurli vãltoasi, cu dintana lungã sh-cu carnea multu nustimoasã tu mãcari; becatsã
{ro: becaţă}
{fr: bécasse}
{en: woodcock, snipe}

§ becatsã (be-cá-tsã) sf becãts (be-cắtsĭ) – (unã cu bicatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bizgulescu

bizgulescu (biz-gu-lés-cu) vb IV bizgulii (biz-gu-líĭ), bizguleam (biz-gu-leámŭ), bizgulitã (biz-gu-lí-tã), bizguliri/bizgulire (biz-gu-lí-ri) – fug peascumta tra s-nu mi veadã, s-nu mi avdã, sh-fãrã s-mi-aducheascã lumea; li-aspel, li ciulescu, li shpirtuescu, li cãlescu
{ro: tuli}
{fr: fuire à la dérobée, déguerpir}
{en: leave furtively}
ex: u bizguli (li cãli) ditu-ascheri; u-avea bizgulitã (fudzitã peascumta) din hoarã; bizgulea-u (cãlea-u) tini pãnã easti nica chiro; cãndu-ashi, cãndu-ashi, u bizguli

§ bizgulit (biz-gu-lítŭ) adg bizgulitã (biz-gu-lí-tã), bizgulits (biz-gu-lítsĭ), bizguliti/bizgulite (biz-gu-lí-ti) – cari li-ari cãlitã (shirpuitã, ciulitã, etc.) peascumta, fãrã ca s-lu-aducheascã vãrnu
{ro: tulit}
{fr: fui à la dérobée, déguerpi}
{en: left furtively}

§ bizguliri/bizgulire (biz-gu-lí-ri) sf bizguliri (bizu-lírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi li cãleashti (ciuleashti, shpirtueashti) peascumta
{ro: acţiunea de a o tuli; tulire}
{fr: action de fuir à la dérobée (de déguerpir)}
{en: action of leaving furtively}

§ bizgulea (biz-gú-lea) adv – tra s-nu hibã vidzut i aduchit di altsã; afurishalui, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, acrifa
{ro: pe furiş}
{fr: furtivement}
{en: furtively}
ex: u lo bizgulea; alipidã muntili bizgulea (peascumta, fãrã s-dzãcã a vãrnui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlescu

cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved

§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpestru

cãpestru (cã-pés-tru) sn cãpeastri/cãpeastre (cã-peás-tri) – hãlatea faptã di funii i curãi tsi s-bagã pi caplu-a calui (a gumarlui, a mulãljei, etc.) tra s-lu ledz di vãrã stur (cãndu vrei si sta tu-un loc), s-lu fats si s-ducã cãtrã iu vrei tini cãndu lu ncalits, lu fats s-tragã unã amaxi, etc.; cãprestu, cãpestur; (fig:
1: cãpestru = itsi lucru tsi nu lu-alasã, lj-bagã cheadits, i-lj dzãtsi cãtã iu si s-ducã cariva; expr:
2: hiu bun ti la cãpestru = hiu bun mash tra s-lucredz cu caljlji sh-gumarlji;
3: l-tsãn (mini) cãpestrul = mini cumãndãrsescu, nu lj-alas mini oaminjlji s-facã tsi vor, lã dzãc mini cum s-facã;
4: dau (lu-alas) cãpestrul = mi-alas di lucrul tsi lu-aveam, di cumãndãrsirea tsi u fãtseam;
5: lj-bag cãpestru = lu-agãlisescu, lj-bag fãrnu la-atseali tsi fatsi;
6: nj-bag cãpestru = mi nsor, va ljau unã nveastã tsi va-nj dzãcã tsi s-fac)
{ro: căpăstru}
{fr: bride, licou; harnais de tête pour les chevaux ou les autres animaux qu’il est nécessaire de brider et de conduire}
{en: licol; bridle, halter}
ex: tradzi calu di cãpestru; loats cãpeastrili shi nchisits; scoasi di lã deadi cãpestrul
(expr: s-alãsã di lucrul tsi lu-avea ca s-urseascã tsiva, ca s-aveaglji eapili, etc.) shi sh-mutri di lucru; tini hii trã la cãpeastri
(expr: eshti bun mash tra s-lucredz cu caljlji, cu mulili, etc.); shtii cum s-tsãnã cãpestrul ghini
(expr: shtii ghini s-lj-urseascã oaminjlji, s-lji cumãndãrseascã, s-lã dzãcã cum s-facã); deadi seamni cã shtii cum s-tsãnã cãpestrul ghini; tsãni-l di cãpestru
(expr: dzã-lj s-isihãseascã, s-bagã un fãrnu la-atseali tsi fatsi); sh-bãgã sh-nãs cãpestrul (si nsurã sh-nãs)

§ cãprestu (cã-prés-tu) sn cãpreasti/cãpreaste (cã-preás-ti) – (unã cu cãpestru)
ex: cãprestul (fig: bana cu caljlji, mulili, etc.) easti bana-a mea

§ cãpestur (cã-pés-tur) sn cãpesturi (cã-pés-turĭ) – (unã cu cãpestru)

§ cãpistrusescu (cã-pis-tru-sés-cu) (mi) vb IV cãpistrusii (cã-pis-tru-síĭ), cãpistruseam (cã-pis-tru-seámŭ), cãpistrusitã (cã-pis-tru-sí-tã), cãpistrusiri/cãpistrusire (cã-pis-tru-sí-ri) – bag cãpestru a calui (a gumarlui, etc.); cu curãili di la fãrnu sh-cãpestru, lj-aspun a calui (a gumarlui, etc.) tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); bag frãnlu, nfãrnu, nfãrnedz, agãlisescu, agãlescu; (fig: cãpistrusescu = fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea, s-agãleascã; fac un lucru s-astãmãtseascã, si sta tu-un loc di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; lu stãpuescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrari/cãrare

cãrari/cãrare (cã-rá-ri) sf cãrãri (cã-rắrĭ) – cali strimtã (di-aradã tu pãduri i munti) iu s-imnã mash pripadi i ncalar pi cal i mulã; pãrticã, cãlici, cãlitsã, cãlishoarã, munupati; (fig:
1: cãrari = (i) diz-ligari, culai, cearei, ceare, trop; (ii) ileami, ileani, iljami, iljani, singilii, giudicatã; (iii) aradã, cijdii, dãrã, rãncai; expr:
2: dã-lj nã cãrari = fã tsiva shi ndreadzi-l, dizleagã-l aestu lucru;
3: alas calea sh-ljau cãrarea = l-fac un lucru greu, anapuda, nu ca tutã dunjaea, ljishor, cum easti ghini s-lu fac, dupã-aradã)
{ro: cărare, potecă}
{fr: sentier}
{en: (foot) path}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angu-citoari: chirãmidzli); cãrarea (cãlicea) aestã ti scoati la cãshari; inshi tsaplu tu cãrari (pãrticã); alãsarã calea sh-lj-u deadirã cãrarea
(expr: nu-l featsirã lucrul dupã-aradã); fudzirã pi-a negurlor cãrari (cali); a muntilui cãrãri; brãn mushat, cu cãrãri (fig: arãdz, cijdii) albi-aroshi; nu putea s-lji da vãrnã cãrari
(expr: s-lj-aflã vãrã dizligari, vãrã trop); dã-lj nã cãrari a aishtui
(expr: ndreadzi-l, dizleagã-l aestu) lucru; cãrarea (fig: singilia, ileamea) a giudicatiljei

§ cãrãricã (cã-rã-rí-cã) sf cãrãritsi/cãrãritse (cã-rã-rí-tsi) – cãrari ma njicã sh-ma strimtã
{ro: cărăruie}
{fr: petit sentier}
{en: small foot path}

§ cãrãrici/cãrãrice (cã-rã-rí-ci) sf cãrãrici/cãrãrice (cã-rã-rí-ci) – (unã cu cãrãricã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã